2,436 matches
-
a transformat într-un fotoliu vișiniu. Stau la soare și mă oglindesc în apa unei piscine. Dacă vreau, fac și baie. Dar nu, asta mai târziu. Deocamdată mi-e lene. Sânt ușor obosit. N-am dormit bine azi noapte. Nenumărați admiratori au năvălit aici (nici nu știu la ce hotel mă aflu) și s-au rugat să le dau autografe. Erau atât de insistenți încît n-am rezistat. Am obosit zâmbind și semnând. A fost încă una din împrejurările în care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sigur, s-ar răspândi imediat zvonul: "Vai, ai auzit, citește romane polițiste! Nu-mi închipuiam. Îl credeam artist serios. Ce să faci, dragă, nici măcar geniile nu mai seamănă cu geniile de altădată. Lumea e în regres." Ca să fiu pe placul admiratorilor mei, ar trebui să mă hotărăsc să-mi decern Premiul Nobel, deși nu știu dacă există un premiu pentru sculptură, organizîndu-mi după gustul meu ceremonia. Bineînțeles, dacă mă decid să-l accept. Poate fac ca Sartre. Dar nu, n-aș
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
le descrie cu har de scriitor. „ Ieri a nins liniștit îmbrăcând totul cu un alb imaculat ... E o mare de frumusețe albă ce purifică tabloul general al naturii ... Eu, în colțul meu liniștit, mă mulțumesc cu rolul de privitor, de admirator al acestor dantelării de alb-alb cu adevărat. Din cauza cernerii zăpezii, atmosfera pare cuprinsă de o încețoșare care nu predispune la tristețe, ci mai curând dă senzația de adevărată revigorare, de speranță, de optimism... Ce frumos e să stai în casă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai acuzator comunismul care a depopulat satul românesc tradițional de acel element denumit generic talpa țării.” Nu a fost pentru nimeni o surpriză apariția în peisajul editorial bârlădean al celui de al treilea volum al Călătorului Al. Mânăstireanu. Prietenii, cunoscuții, admiratorii, foștii colegi de breaslă, foștii elevi știau că neastâmpărul creației nu-l va părăsi pe temerarul Călător. Personal, sunt convins că și de acum încolo efervescența gândirii și pasiunea scrisului îl vor însoți. Cele trei volume se constituie într-un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și vor aprecia la justă valoare ceea ce ați scris, decernându-vă, dacă nu un Nobel, cel puțin un alt premiu asemănător ca valoare. Nutresc această speranță pentru scrisul dvs. Cu aceste sumare aprecieri asupra scrisului și personalității dvs., rămân același admirator fericit că v-am cunoscut pe vremuri cu toată familia mea, rămânând atașați acestei prietenii durabile care ne onorează reciproc. Cu aceeași afecțiune și stimă, Al. Mănăstireanu La ora 14 am vorbit la telefon cu Serghei Coloșenco, fixând termen pentru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la suflet la suflet, de la inimă la inimă și de la conștiință la conștiință. Profesor de limbă și literatură fiind, fără premeditare (bănuiesc) ați ocolit arsenalul figurilor de stil ca mijloc de ademenire a eventualilor cititori. Și totuși, câți lectori și admiratori sinceri aveți printre semeni! Toată gratitudinea... • Am gustat elogioasele aprecieri, deplin meritate, venite din partea celor competenți să vă „radiografieze” trilogia, aprecieri la care subscriu fără rezerve. Departe de literatură, ca mod de exprimare, fost profesor de biologie-chimie, nu vreau ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ceea ce lumea bună numește un arheolog musculos - și ceea ce palestinienii numesc un tâlhar într-un tanc. Orice deal luat, orice cătun cucerit erau privite nu numai ca puncte strategice pe tabla de șah a războiului, ci și ca situri arheologice. Admiratorii săi - și dușmanii - spun că a adunat o colecție foarte importantă, o gamă largă de obiecte vechi de mii de ani. Toate au o trăsătură comună: confirmă continuitatea evreilor pe acest teritoriu... Maggie desfăcu o altă sticlă de whisky în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
rău — albi protestanți, o clasă de oameni specializați în ignoranță, cruzime și tortură. (Nu țin neapărat să-i apăr pe protestanții albi; nici eu nu mă prăpădesc după ei.) După puțin timp, manierele sociale brutale ale Myrnei mi-au gonit admiratorii de la masă și am rămas singuri, doar cu cafelele reci și cuvintele arzătoare. Când n-am mai fost de acord cu zbieretele și bâlbâielile ei, mi-a spus că sunt evident antisemit. Logica ei era o combinație de jumătăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
brațe despicau aerul într-o mulțime de gesturi grațioase. Unghiile, butonii de la manșete, inelele roșii, dinții, ochii, toate străluceau. În centrul unui mic grup de oaspeți eleganți, un cowboy cu un bici de călărie îl lovea ușor pe unul dintre admiratorii săi, care răspundea printr-o cascadă de țipete exagerate și chicote de plăcere. În mijlocul unui alt grup, un tip sportiv, îmbrăcat într-o jachetă din piele neagră, făcea demonstrații de judo, spre enorma desfătare a discipolilor săi hermafrodiți. — O, învață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
țintuia la podea un altul, ce părea în culmea fericirii. Peste tot se auzeau țipete, gemete, chiote. La patefon puseseră acum o altă placă: Lena Horn. „Spirituală“, „vioaie“, „teribil de cosmopolită“, spuneau reverențios cei de lângă patefon. Cowboy-ul se desprinse de admiratorii lui excitați ca să-și sincronizeze buzele cu cuvintele de pe disc, șerpuind în jurul camerei ca o șansonetistă încălțată în cizme. Cu o revărsare de țipete, musafirii se adunară în jurul lui, fără să mai rămână nici unul pe care să-l tortureze sportivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cauciuc în momentele dese în care era treaz și îngrijorat. Telefonul din hol sunase toată după-amiaza, sporindu-i de fiecare dată enervarea și îngrijorarea. Se repezea asupra mănușii, brutalizând-o, împungând-o, învingând-o. Ca orice celebritate, Ignatius își atrăsese admiratori: rudele de rău augur ale mamei sale, vecinii, oameni pe care doamna Reilly nu-i văzuse de ani de zile. Toți telefonaseră. De fiecare dată Ignatius își închipuia că e domnul Levy, dar apoi o auzea pe mama lui răspunzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
chiriași proprii. Am putea avea trăsură, cu servitori în livrea. Am putea face paradă pe Nevski Prospect, cu capul sus. Nu ne-ar mai fi frică să îi privim pe alții în ochi. Gândește-te la haine, blănuri, bijuterii. Ce admiratori ai avea, Lilia! Oh, Lilia, gândește-te la asta! Domni. Nobili. Gândeșt-te la Vera. Ce viitor i-ar sta în față! S-ar putea mărita cu un prinț, pe puțin. și tu, proastă și nebună, vrei să renunțăm la ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Osip, din Revizorul, spuse Porfiri. Actorul, duhnind a votcă de la o poștă, răspunse aplauzelor cu o plecăciune, cu fața prietenoasă și satisfăcută.- Am jucat rolul acesta în '56 la Teatrul Mariinski. Sunteți un cunoscător al artelor dramatice? ă Sunt un admirator al lui Gogol. ă Douăzeci de ruble, mârâi cămătarul, făcând chitara să rezoneze în timp ce o punea jos. ă Douăzeci! Hoțule! Băutor de sânge! Jidanule! M-a costa de zece ori pe atâta. I-a aparținut lui Sarenko. ă Douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
est-europene ca ea, fără Îndoială unul dintre campionii Manhattanului la aventuri de-o noapte. Și mai era și femeia aceea micuță, plinuță, cu părul negru, care Îi spiona toate mișcările. Se ridicase pe vârfuri, ca și când ar fi vrut să numere admiratorii lui Kitty. — ... dacă aveți prieteni sau rude În D.C., vă rog să Îi Îndemnați să mă voteze peste două săptămâni. Vă mulțumesc. Dan Zachary se opri și privi spre mulțime. — Întrebări? zise el. O tăcere grea se lăsă peste loft
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
țină acolo. Cu toate astea avea toate cutiile sigilate și etichetate, gata să fie trimise În Europa. Oare ce va alege Matthew, America sau Europa? Nu vorbise cu nimeni, nici cu Desert Rose, nici cu altcineva dintre prietenii ei. Vechii admiratori o sunau În speranța de-a o ademeni la o Întâlnire, dar Kitty nu răspundea la telefon și ignora toate invitațiile. Scria În fiecare zi, apoi se plimba Îndelung În jurul lacului din Central Park. La Întoarcere se oprea la biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
a transformat într-un fotoliu vișiniu. Stau la soare și mă oglindesc în apa unei piscine. Dacă vreau, fac și baie. Dar nu, asta mai târziu. Deocamdată mi-e lene. Sunt ușor obosit. N-am dormit bine azi noapte. Nenumărați admiratori au năvălit aici (nici nu știu la ce hotel mă aflu) și s-au rugat să le dau autografe. Erau atât de insistenți încât n-am rezistat. Am obosit zâmbind și semnând. A fost încă una din împrejurările în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
sigur, s-ar răspândi imediat zvonul: „Vai, ai auzit, citește romane polițiste! Nu-mi închipuiam. Îl credeam artist serios. Ce să faci, dragă, nici măcar geniile nu mai seamănă cu geniile de altădată. Lumea e în regres”. Ca să fiu pe placul admiratorilor mei, ar trebui să mă hotărăsc să-mi decern Premiul Nobel, deși nu știu dacă există un premiu pentru sculptură, organizându-mi după gustul meu ceremonia. Bineînțeles, dacă mă decid să-l accept. Poate fac ca Sartre. Dar nu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
își satisfac instinctele rău intenționate ale unui asasin sau a unui terorist în loc să le satisfacă cu stiloul și pensonul. Unii dintre acești degenerați ai literaturii, ai muzicii și ai picturii au obținut, în ultimii ani o faimă extraordinară și numeroși admiratori le exaltează ca și cum ar fi creatorii unei arte noi, vestitorii secolelor următoare. În aserțiunea lui Nordau artiștii reprezintă un grad de periculozitate similar cu al degeneraților patologici, iar efectele artei lor se resfrâng asupra societății pe care o contaminează datorită
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
său o îndreptare și o educare a ”consumatorilor” de artă, este privit ca un dușman al artei 4. În aceste condiții se impune apariția unei etici și morale ce ar trebui respectată în egală măsură de artistul autentic și de admiratorii fenomenelor culturale de ”bun simț” estetic. 1.1. Misticismul - cauză a degenerării artei Una dintre principalele simptome de degenerescență a culturii, reprezintă în viziunea gânditorului Max Nordau, relația dintre artă și tendințele spre misticism a unor pseudo-artiști sau a unor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cu atît e mai mulțumit de sine, cu atît se laudă mai mult și se umflă în pene. Și își găsesc, cum se zice, marfă pe măsura lor: cu cît e unul mai nerod, cu atât își găsește mai mulți admiratori; lucrările cele mai proaste plac celor mai mulți, deoarece mulțimea e supusă Prostiei”<footnote Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei, Editura Mondero, București, 2005, p. 46 footnote>. Fie că e vorba de artă plastică, fie că e vorba de poezie sau filosofie sau
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
o artă ”inspirată”, realizată în urma unor experiențe extatice, dar și o artă ce poate induce stări modificate de conștiință privitorului sau, în cazuri ideale, îmbină cele două caracteristici ale sale reușind prin calitățile sale ”acumulate” să aibă efecte asupra psihicului admiratorului. Nietzsche consideră că arta este dependentă de diversele genuri de beție pe care le consideră de două feluri: beția dionisiacă și beția apolinică. Beția dionisiacă, în fiziunea filosofului, presupune stimularea și potențarea laturii afective astfel încât se produce o descărcare instantanee
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
știe ce să facă. Asta e tot, spune Tiffany. Asta e tot ce avem de spus. Milena Îi face cu ochiul. Băiatul se trage Înapoi mergînd cu spatele, Împotriva voinței sale, ca un osîndit. Următoarea găselniță! Uau! — Mi-ai alungat admiratorul, o tachinează Milena. Lasă că găsim Încă și mai mulți acolo de unde venim noi. Tiffany o Împunge cu umărul. SÎnt ca două iepe pursînge. Wakefield n-ar vrea să le vadă plecînd În galop, dar are reală nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
abstracte. — Trebuie să avem și gravitate; adică acel ceva ce constituie esența Muzeului, răspunde el scorțos. — Oh, ești atît de nostim, Îl concediază doamna Redbone și Îl conduce pe Wakefield către un salon mai mic, unde Claudette stă Înconjurată de admiratori. ținîndu-se ceva mai departe, admirînd o pictură de Hans Arp, stă un firicel de femeie, ai cărei umeri de paloarea ciupercii sînt acoperiți de o pălărie extraordinară. Se uită pe sub borul larg către Wakefield cu niște ochi violeți, ca ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
îi plăcuse lui Caragiale, este o marcă temperamentală, un indice de mentalitate și o punte de legătură între un anume „muntenism” activ și plebeu (propriu inclusiv lui Arghezi) și fervoarea polemică a futurismului. La fel - teatralitatea cabotină (futuriștii erau mari admiratori ai teatrului de varietăți), aerul de Charlot (figură mitică a primei avangarde istorice), prozaismul căutat, jovialitatea iconoclastă și spiritul „goliardic”, villonesc. Poemele publicate în anii ’20 în Contimporanul lui Vinea („Dragoste falită“, „Idilă“ ș.a.) confirmă, cu asupra de măsură, această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
programatic „Frondări“. Ele conțin, printre altele, delimitări față de miopia și exclusivismul Vieții noi. Toate cele trei numere ale revistei îi sînt, într-un fel sau altul, dedicate lui Arghezi. Adolescenții ieșeni se numără - ca și colegul lor B. Fundoianu - printre admiratorii înfocați ai poetului „Agatelor negre“, poeme care circulau în epocă sub formă de copii manuscrise. Numărul 3 conține patru pagini de comentariu - abundent servite de citate ilustrative - despre poezia argheziană (cca. un sfert din sumar), ceea ce îl îndreptățește pe Leon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]