3,174 matches
-
probabile istoric (atît slavii, cît și pecenegii și cumanii au con viețuit cu romînii timp de secole), ceea ce ne poate pune în fața unor fascinante omonime toponimice de origine diferită. Craiova Este numele unui municipiu din județul Dolj, a două pîraie, afluenți de dreapta ai rîurilor Cerna și Cricău, și a doua sate din județele Alba și Arad. Toponime polarizate (probabil de la hidronim) sunt Lacul Fosilifer de la Globu Craiovei (denumire oficială a unei rezervații paleontologice de pe teritoriul comunei Ialomița, județul Caraș-Severin) și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sîrbesc (Krajeva putînd trece în romînă la Craiva, prin simplificarea lui je la i), dar pot avea la bază și un apelativ crai, „margine“ (cu aceeași evoluție ie > i). Criș Este numele unui pîrîu cu lungimea de 20 de kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al rîului Körös/Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Criș), Crișul Băița (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Negru), Crișul Mic (pîrîu, afluent de stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Dealul Crișului (în Cîmpia Joasă a Crișurilor), Malul Crișului, Pădurea Crișului, Piatra Crișului (culme în Munții Bihorului), Valea Crișului (Vîrf în Munții Baraoltului), Cîmpia Crișurilor (sau Crișanei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Dealul Crișului (în Cîmpia Joasă a Crișurilor), Malul Crișului, Pădurea Crișului, Piatra Crișului (culme în Munții Bihorului), Valea Crișului (Vîrf în Munții Baraoltului), Cîmpia Crișurilor (sau Crișanei), precum și Crișana (provincie istorică, parte a Transilvaniei). Hidronimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lat. medieval Crisius, devenit la slavii de sud Kriș, fie o rădăcină iliră, traco-dacă ori slavă), dar limba care l-a preluat și l-a transmis celorlalte este, foarte probabil, romîna. Dîmbovița Este numele rîului, lung de 286 de kilometri, afluent de dreapta al Argeșului, care străbate Bucureștiul (fiind un fel de „senă“ sau „tamisă“ a capitalei noastre), și al județului care are reșe dința la Tîrgoviște. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate Dîmbovicioara (pîrîu, afluentul său de stînga, și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 286 de kilometri, afluent de dreapta al Argeșului, care străbate Bucureștiul (fiind un fel de „senă“ sau „tamisă“ a capitalei noastre), și al județului care are reșe dința la Tîrgoviște. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate Dîmbovicioara (pîrîu, afluentul său de stînga, și două sate în județele Argeș, respectiv Dîmbovița), Cheile Dîmboviței (numite și Cheile Dîmbovicioarei, Cheile Brusturelului), microtoponimele Dîmboviceanca, Dîmboviceanu și, indirect (prin diminutivul său, Dîmbovicioara), Peștera Dîmbovicioarei. Toponimul are o etimologie slavă unanim recunoscută, sl. dǔbǔvica. De
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aproape de vremurile noastre (secolul al XIX lea) , romînii din stînga Dunării o supranumeau Ținutul Turchii, Turchia, dar o desemnau și printr-un străvechi entopic, Decindea (< de - ecce - inde, „ținutul de dincolo“). Doftana Este numele unui rîu de 51 de kilometri (afluent de stînga al Pra hovei), al unui pîrîu de 14 km (afluent de stînga al rîului Tărlung) și al unui lac în Subcarpații Prahovei. Pîrîul Doftăneț, de 12 km (afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
supranumeau Ținutul Turchii, Turchia, dar o desemnau și printr-un străvechi entopic, Decindea (< de - ecce - inde, „ținutul de dincolo“). Doftana Este numele unui rîu de 51 de kilometri (afluent de stînga al Pra hovei), al unui pîrîu de 14 km (afluent de stînga al rîului Tărlung) și al unui lac în Subcarpații Prahovei. Pîrîul Doftăneț, de 12 km (afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dincolo“). Doftana Este numele unui rîu de 51 de kilometri (afluent de stînga al Pra hovei), al unui pîrîu de 14 km (afluent de stînga al rîului Tărlung) și al unui lac în Subcarpații Prahovei. Pîrîul Doftăneț, de 12 km (afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rîului Tărlung) și al unui lac în Subcarpații Prahovei. Pîrîul Doftăneț, de 12 km (afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini în Depresiunea Dărmănești), Doftenița (diminutiv al primului) se află într-o altă zonă (Moldova) decît Doftana. Emil Petrovici mai consemnează un afluent de stînga al Doftanei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini în Depresiunea Dărmănești), Doftenița (diminutiv al primului) se află într-o altă zonă (Moldova) decît Doftana. Emil Petrovici mai consemnează un afluent de stînga al Doftanei, Doftenița și două sate (citate în Dicționarul lui Frunzescu de acum aproape o sută cincizeci de ani), probabil dispărute astăzi, Doftănețul Mare și Doftănețul Mic (un fel de „contradicție în termeni“ între sufix și determinant, la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul de origine maghiară dohot este foarte ispititoare datorită specificului petrolifer al celor două zone (Bacău și Prahova) unde se află toponimele (de altfel, un afluent al Doftenei se numește Păcuricea). Numele ar fi fost dat de maghiarofonii de pe lîngă Bacău, care, ca petroliști, ar fi putut aduce cu ei în Prahova nu numai meseria, ci și toponimul în cauză. Se opune acestei soluții sufixul -eana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la început prin puțuri primitive, din zăcămintele petrolifere. Dorna Este numele unui rîu cu lungimea de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Bistriței, al unui deal din apropierea Bobîlnei, al unei porțiuni mai adînci din albia Jiului, al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]