6,178 matches
-
abia încheiate. După cât timp s-a întors în patrie Facundus nu se știe. După ce în 553 conciliul reunit la Constantinopol a anatemizat doctrina celor Trei Capitole, iar papa Vigilius după unele ezitări, a acceptat poziția conciliului, Facundus, împreună cu majoritatea episcopilor africani, s-a separat de comunitatea episcopilor orientali și de papa și, ca să justifice această atitudine, a scris alte două tratate. Adresându-se unui „scolastic” necunoscut pe nume Mocianus, care comparase această schismă cu eroarea donatistă și o combătuse bazându-se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
-se unui „scolastic” necunoscut pe nume Mocianus, care comparase această schismă cu eroarea donatistă și o combătuse bazându-se pe afirmațiile lui Augustin, Facundus a scris o carte Contra scolasticului Mocianus (Contra Mocianum scholasticum), în care susține că nu Biserica africană devenise schismatică, ci adversarii doctrinei celor Trei Capitole și, în consecință, și ai Crezului de la Calcedon. Facundus a polemizat și cu papa Vigilius și a răspândit opera sa în Africa în 571, ascunzându-se însă într-un loc secret tocmai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o judecată a lui Simonetti: „Facundus nu este foarte popular printre cercetătorii moderni care în manualele lor îi dedică puține rânduri așternute în grabă: i-a dăunat faptul că s-a găsit la sfârșitul unui ciclu istoric, acela al creștinismului african, și că a apărat o cauză care în Occident a produs o gravă schismă. În realitate, a fost o personalitate de prim ordin atât ca teolog cât și ca polemist... De fapt, el ne apare ca ultimul mare teolog al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Iunca, alt oraș din Bizacena, chiar dacă nu știm de câtă vreme era în funcție. Și el s-a opus condamnării celor Trei Capitole în 551 și pentru acest motiv a fost convocat la Constantinopol ca să se justifice împreună cu alți episcopi africani. Verecundus a evitat condamnarea refugiindu-se la Calcedon unde a și murit. a) Opere de exegeză Prima sa operă care datează din perioada când vandalii stăpâneau încă Africa, lucru pe care el îl amintește cu durere și cu suferință, a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
latin. Bibliografie. Text: PL 68, 15-42. II. Scriitori italici La sfârșitul dominației vandalilor și după recucerirea bizantină, așa cum am văzut, între Africa și Constantinopol s-au născut raporturi strânse care au dus la sporirea interesului pentru chestiuni teologice în cadrul creștinismului african. Raporturi similare se nasc și în cazul Italiei, astfel încât, sub anumite aspecte, cultura creștină din Italia e mai apropiată de cultura africană și nu de aceea a celorlalte regate romano-barbare. Dacă în secolul al cincilea Italia fusese mai puțin vie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și Constantinopol s-au născut raporturi strânse care au dus la sporirea interesului pentru chestiuni teologice în cadrul creștinismului african. Raporturi similare se nasc și în cazul Italiei, astfel încât, sub anumite aspecte, cultura creștină din Italia e mai apropiată de cultura africană și nu de aceea a celorlalte regate romano-barbare. Dacă în secolul al cincilea Italia fusese mai puțin vie din punct de vedere cultural decât Galia, în epoca regatului ostrogoților condus de Teodoric (439-525) apare o serioasă schimbare în condițiile culturale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ale procesului C. Noica, D. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al-George, Al. O. Teodoreanu ș.a., București, 1996; Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucrețiu Pătrășcanu, București, 1996. Traduceri: Edgar Wallace, Asasinul de la capătul lumii, București, 1992, Misterul vrăjitoarei africane, București, 1992, Cei trei fii ai dreptății, București, 1993; Jean Giraudoux, Bella, București-Iași, 1998; Vladimir Grigorieff, Religiile lumii, București, 1999. Repere bibliografice: G. Dimisianu, „Fata și bătrânul”, GL, 1968, 16; Mircea Iorgulescu, „Condotierul”, RL, 1970, 35; Lucian Raicu, „Condotierul”, RL
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
a dreptul îngrijorător. Europa nu a experimentat asemenea fenomene economice și sociale - în care o capitală dezvoltă o civilizație net diferențiată de cea a societății care o susține -, dar ele sunt ușor de recunoscut în cazul unor societăți latinoamericane sau africane. Este România pregătită să facă față unei asemenea rupturi între regiunile sale din punctul de vedere al dezvoltării? A mai existat o asemenea ruptură în perioada interbelică, atunci când Bucureștiul era considerat „Micul Paris”, iar cea mai mare parte a populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Libia etc. nu sunt considerate societăți prospere, în ciuda faptului că asigură numeroase facilități economice propriei populații. Africa de Sud, de exemplu, care nu este bogată din cauza resurselor de țiței și care, industrial este, cea mai dezvoltată țară de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau era oricum rar folosit. Situațiile naționale au fost Însă foarte diferite: am În vedere emigrația, inclusiv intelectuală, dinspre țările care au avut de suferit În urmă războaielor coloniale, neocoloniale sau civile, precum Coreea, Grecia, Vietnam, Palestina, mai multe țări africane, Chile, si care au dus la constituirea, pentru o perioadă mai scurtă sau mai Îndelungată, a unor comunități naționale și a unor grupuri intelectuale refugiate pe teritoriul statelor socialiste, Între care România ori RDG. Pledez prin aceste exemple pentru o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sus este una orientativă, iar caracteristicile menționate se găsesc doar ca tendință statistică. Astfel, criteriul „indivizi de același sex” este tot mai mult încălcat astăzi prin căsătorii homogamice. Căsătorii de acest fel nu sunt însă cu totul inedite, la populațiile africane întâlnindu-se și căsătorii femei-femei (cazul Dahomey), „tatăl” social (recunoscut cultural și care își ia responsabilități de creștere) fiind o femeie. Un exemplu mai spectaculos, care ridică întrebarea dacă mariajul este universal, îl constituie cazul Nayar, studiat de K. Gough
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în același timp mai mulți soți). Cazurile de poliandrie sunt rare - doar în câteva regiuni restrânse din India, Nepal, Oceanul Pacific și la unele populații din Africa Centrală. Poliginia este mult mai frecventă, întâlnindu-se în țările islamice, la multe populații africane, la indigenii australieni și la unii indieni din SUA. Poliginia este sororală, atunci când bărbatul se căsătorește cu toate sau unele dintre surorile soției, șinonsororală, când această regulă nu este impusă. La fel, poliandria apare ca fraternală și nonfraternală. Distincția monogamă-poligamă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei (Povestiri germane din trei decenii), îngr. trad., București, 1980; Leo Frobenius, Cultura Africii. Prolegomene la o teorie a configurării istorice, I-II, introd. Ion Frunzetti, București, 1982, Paideuma. Schițe ale unei filosofii a culturii. Aspecte ale culturii și civilizației africane, pref. Ion Frunzetti, București, 1985; Conrad Ferdinand Meyer, Ispitirea lui Pescara, pref. trad., București, 1984, Pajul lui Gustav Adolf. Amuletul, București, f.a.; Hugo von Hofmannsthal, Femeia fără umbră, pref. trad., București, 1986, Aventura mareșalului de Bassompierre, Pitești, 2002, Andreas, Pitești
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
categorie de formule situându-se ca importanță imediat după cele inițiale) și mediane (externe și interne), în cadrul acestora fiind prezentate și subcategoriile. Construit pe baza unei bibliografii de referințe clasice și contemporane, românești și străine (din aria slavă, romanică, orientală, africană), studiul încearcă și o conturare a profilului basmului contemporan, a mutațiilor ce au avut loc și la nivelul stereotipiei, constatând, printre altele, „tendința spre simplificare a formulelor tradiționale”, îndeosebi a formulelor inițiale și finale, păstrarea celor în versuri, cărora le
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
din ținuturi Îndepărtate. Imaginația umană și-a luat zborul din parohialismul vecinătății apropiate și a putut să cutreiere Pământul. Îmbunătățirile aduse busolei și folosirea crescândă a hărților și tabelelor maritime le-a permis exploratorilor și aventurierilor europeni să ocolească continentul african și să traverseze Atlanticul spre America. Colonizarea a noi și vaste teritorii a avut un efect dramatic asupra noțiunii de spațiu a europenilor 7. Dintr-odată lumea a devenit mult mai mare. Popularea ei a devenit o obsesie europeană. Milioane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
hrana din interiorul tubului. Cercetătorii au repetat experimentul de zece ori, dându-i numai sârma dreaptă și ea a fabricat un cârlig În nouă ocazii, demonstrând astfel o capacitate sofisticată de a inventa unelte. Apoi este povestea lui Alex, papagalul african gri, capabil să Învețe lucruri, care anterior se credea că erau domeniul exclusiv al ființelor umane. Alex poate să identifice mai mult de patruzeci de obiecte și șapte culori și poate grupa și separa obiectele pe categorii. El poate chiar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu pare să fie adevărat. Se pare că animalele cunosc mâhnirea. Adeseori elefanții stau lângă un elefant decedat, Înrudit cu ei, zile Întregi, În liniște, ocazional atingând corpul elefantului mort cu trompa. Biologul kenian Joyce Poole, care a studiat elefanții africani timp de douăzeci și cinci de ani, spune despre comportamentul elefanților față de morții lor: „Îmi risipește orice dubiu că ei Încearcă emoții profunde și au o oarecare Înțelegere a morții”66. știm de asemenea că aproape toate animalele se joacă, În special
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a faptului că frontierele naturale sunt mai importante decât cele statale - că ele există a priori și dincolo de orice frontieră politică, meritând să fie reconectate și menținute ca sisteme integrale. Europa este lider În promovarea parcurilor transfrontaliere, cu toate că și națiunile africane au făcut progrese semnificative. Ideea potrivit căreia ecosistemele naturale trebuie reunite iar guvernele au responsabilitatea să conlucreze În crearea unui spațiu transnațional și administrarea lui, ar fi fost de neimaginat cu numai câțiva ani În urmă. Din nou, așa cum am
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
globale interdependente. Altele le vor urma. Exportând modelul Uniunea Europeană În diverse regiuni ale lumii au fost implementate inițiative pentru stabilirea de zone de liber-schimb și alianțe politice transfrontaliere. Acordul nord-american pentru schimb liber (NAFTA), Mercosur În America de Sud și Organizația Statelor Africane (OAS) Încearcă toate să creeze un model politic transnațional pentru a armoniza piețele lor și a obține un avantaj la nivel global prin dezvoltarea economiilor de scală regionale. NAFTA are cele mai mici șanse dintre aceste experimente să se transforme
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
donatiștii, așa cum rezultă din numeroase scrisori ale sale; procedînd astfel, îi reînsuflețește pe catolici, care erau în minoritate, obținînd o răsturnare rapidă a situației. în urma accentuării continue a violențelor donatiștilor contra catolicilor, fundamentală a fost însă decizia luată în cadrul conciliului african din 403 de a trimite la împăratul Honorius delegați care să-i ceară să aplice donatiștilor legile lui Theodosius I împotriva ereticilor. Această decizie a fost importantă în plan juridic deoarece i-a considerat pe schismatici (deși creștini, cum erau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
alte scrieri, minore. Despre acestea putem să spunem pe scurt, la fel ca Pincherle, că, dacă într-o primă fază combaterea donatiștilor se baza în mod esențial pe materialul documentar adunat deja de Optatus din Mileve, cum erau actele conciliilor africane, în ultimele Augustin și-a amplificat propria informație, probabil și grație ajutorului unor prieteni, utilizînd acte ale conciliilor donatiste, epistole interne ale comunității schismaticilor și fapte din istoria recentă. El a denunțat nu doar violența exercitată împotriva catolicilor, ci și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
după aceea, Pelagius și Celestius reușesc să obțină anularea condamnării de la succesorul lui Inocențiu, Zosimus, lăsînd să se înțeleagă că o astfel de condamnare avusese drept cauză maniheismul ascuns al lui Augustin. Zosimus i-a certat cu asprime pe episcopii africani pentru decizia luată. Așadar, totul trebuia luat de la capăt. Nu putem expune aici evenimentele complexe care s-au succedat după hotărîrea papei; Pelagius a scris un nou tratat, Despre liberul arbitru, iar Augustin a reluat acțiunea de combatere a ereticului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de Aureliu, Augustin a intervenit pe lîngă împărat, iar la 30 aprilie 419, printr-un rescript al prefectului pretoriului, Pelagius și Celestius erau condamnați pentru subversiune din cauza doctrinei lor periculoase și erau obligați să părăsească Italia: împăratul dădea ascultare episcopatului african fără să ceară părerea papei. în mare grabă, Zosimus a trebuit să revină asupra propriilor hotărîri și să confirme printr-o epistolă (așa-numita Tractoria) condamnarea celor doi. Bibliografie. CSEL 42, 1902 (De perfectione iustitiae hominis; De gestis Pelagii; De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și BA 21). 14. Polemica antipelagiană: conflictul cu Iulian de Eclanun în Italia, totuși, condamnarea lui Pelagius a făcut senzație, și nu atît din cauza intervenției autorității imperiale, considerată, în sine, nejustificată, cît mai ales pentru că s-a înțeles că episcopatul african își impusese propria teologie întregii creștinătăți occidentale. Mulți fuseseră seduși de predicele lui Pelagius - atît nobili din Roma, cît și oameni ai Bisericii; printre aceștia, poate și Paulinus de Nola: prietenul acestuia, cel care îi scrisese și epitalamul pentru nuntă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prietenul acestuia, cel care îi scrisese și epitalamul pentru nuntă, așa cum am văzut mai sus, era Iulian, episcopul de Eclanun, lîngă Benevento. Acesta, tînăr, inteligent și cultivat, a reluat apărarea pelagianismului, considerîndu-l adevărata doctrină a Bisericii, denigrată de opiniile episcopilor africani influențați de maniheism. Iulian observă că artizanul condamnării lui Pelagius a fost în esență Augustin, și împotriva acestuia sînt îndreptate operele sale ce constituie ultimul răspuns al pelagianismului. întîi de toate, Iulian a contestat prin două epistole decizia lui Zosimus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]