5,168 matches
-
din comun, se pot observa laturi discutabile, mai ales temperamentale. Temperamentul reflectă personalitatea, fără a permite o încadrare tipologică. El este greu de modelat, comparativ cu influențarea caracterului. Elementele dinamice temperamentale, expresive, se manifestă prin calm, stăpânire de sine sau agitație, nervozitate, adresare de invective, reproșuri, limbaj neadecvat. Un temperament sanguin se caracterizează prin echilibru nervos, mobilitate, forță, mare capacitate de adaptare, exuberanță și capacitate de autocontrol. Colericii sunt rezistenți la efort, puternici, excitabili și neechilibrați. Deși pare curios, demonstrațiile de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care nu sunt exact complementare. Fiecare din cele două culori caută să o împingă pe cealaltă în complementarul ei, de cele mai multe ori amândouă pierd caracterul lor real, strălucind în efecte noi. Culorile parcă sunt la gradul cel mai înalt de agitație dinamică. Stabilitatea lor este distrusă și ele intră într-o vibrare schimbătoare. Ele pierd caracterul lor real-obiectiv și vibrează într-un câmp ireal de acțiune individuală ca într-o nouă dimensiune. Culoarea pare dematerializată. Realitatea unei culori nu este totdeauna
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
hotărât să nu mai autorizeze utilizarea manualului Editurii Sigma la lecțiile de istorie din clasa a XII-a, deși autorii îndepărtaseră toate pasajele care fuseseră indicate ca inacceptabile în cadrul dezbaterii ce avusese loc cu doi ani mai devreme. Toată această agitație a avut desigur mai multe mize, unele imediate, altele întrevăzute de protagoniști doar pe parcursul polemicii. Analizele mai mult sau mai puțin sistematice ale momentelor respective au putut identifica un atac direct la adresa Ministerului Educației și a conducerii acestuia, care a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în situații școlare, evitând pe cât posibil activitățile de grup. Mai mult chiar, va da frâu liber imaginației, considerând că nu este dorit de colegi sau că nu este iubit nici măcar de către membrii familiei sale. Drept urmare, crizele de plâns, episoadele de agitație și agresivitate verbală vor fi tot mai frecvente. Dar mai ales tendința de izolare este foarte periculoasă pentru un astfel de elev, deoarece ea îl pune într-o situație tot mai accentuată de deficit informațional, în raport cu ceilalți colegi ai săi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru ei ceva rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să-l cunoască «de-a fir a pără, lumea Îi privește cu mirare, sau mulțimea superficială Îi socotește drept ignoranți... a ști să trăiești, e, În zilele noastre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să comită crime, binevoitor, neinterzicându-și să se bucure de binefacerile pământului, arătând respect față de cei morți, sobru, înzestrat pentru administrarea bunurilor, niciodată grosolan, totdeauna blând, îndurător, echilibrat, necunoscând severitatea, nici răzbunător, nici complotist, detestând mai mult decât orice discordia, agitația, invidia, el ia ca model prudența și perspicacitatea lui Ulise, are ca țintă supremă dreptatea și își duce la bun sfârșit toate acțiunile fără a recurge niciodată la arme. Inspirat de filosoful ce-l are ca model pe înțeleptul Epicur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
particulele nu cunosc nici durerea, nici plăcerea, dar înlănțuirile lor, da. Nu e o surpriză, știind acum ce știm despre fizica atomistă epicuriană: plăcerea este atomică. Durerea, de asemenea. Hedonismul presupune o viteză, niște fluxuri, circulații libere. într-un trup, agitația dezordonată a particulelor generează suferință. De îndată ce tulburarea încetează, seninătatea revine, iar plăcerea o însoțește. Haosul atomic este semn al durerii; regăsirea armoniei corespunde păcii sufletului, deci a trupului - și viceversa. Este cunoscută implacabila lege originară formulată de Epicur în persoană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... în acest timp, lipsit de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creșterea numărului emigranților din țările cu excedent demografic, sărace; creșterea numărului de refugiați politic; emigranți cu reale însușiri profesionale și vocaționale formează o categorie deasupra pregătirii medii a emigranților obișnuiți; emigranții-pensionari, care caută zone cu climat blând și îndepărtat față de agitația vieții cotidiene; feminizarea treptată a emigranților (femeile au reprezentat 40,6% din total în 1960, iar în 2005, ponderea lor ajunsese la 46,7%); intensificarea imigrării care aduce în țara-gazdă categorii de cetățeni care pun mari probleme interne; din rândul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
erau Într-adevăr duși la primărie, cei mai mulți au ajuns În școli și alte clădiri municipale unde toți viitorii deportați erau adunați. Deoarece Își adunau bagajele și toate posesiunile În mijlocul străzii, cu siguranță că mulți dintre vecinii lor români au observat agitația. În ciuda campaniei acerbe, mulți dintre români au fost surprinși și poate șocați să afle ce li se Întîmplă vecinilor lor. Așa cum Își amintea o femeie: În timp ce noi eram aduși la gară... mulți oameni erau pe stradă. Unii se Întrebau, alții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
secvențe, scene, instantanee, serie deschisă monoton adaosurilor, multiplicării, din păcate din ce în ce mai șterse și neselective de la o carte la alta, până la antologia Miniaturi din 1969, este surprins „pe viu” spectacolul mozaicat al vieții obișnuite într-un oraș de provincie. E o agitație obscură, previzibilă, reluată la nesfârșit, transpusă în notații rapide, în încercarea de a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Ca poet, M. se specializase în versificări subintitulate fie „poeme scenice”, „evocări istorice”, montaje literar-muzicale, „teatru-document”, fie „poeme dramatice muzicale”, într-un fel de poezie-vehicul al sloganelor proletcultiste, destinată explicit brigăzilor „artistice” de agitație. Seria o deschide placheta Stele fără amurg, apărută în 1959. Ca folclorist, alcătuiește și publică, ajutat de numeroși colaboratori, masive antologii de „folclor nou”, ilustrativ fiind volumul Folclor poetic nou (1965), care conține texte pseudofolclorice, ocazionale, compuse de activiști culturali
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
diversiune, „creația” poeților țărani în epoca socialistă, va fi susținută și de M., care dă la iveală „antologiile” 10 poeți țărani (1973), Stare de dor. Poeți și pictori țărani (1983) ș.a. SCRIERI: Stele fără amurg, București, 1959; Brigăzile artistice de agitație, o mișcare de masă, București, 1960; Cântă inimă!, București, 1962; Flori de lumini pe Argeș, București, 1964; O mie de cânturi, București, 1964; Folclorul și educația estetică a maselor, București, 1968; Suntem argonauții acestor timpuri, Timișoara, 1969; Oglinzile soarelui, pref.
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
Îngheța” o societate - a cărei caracteristică majoră se dovedește a fi tocmai schimbarea - e aidoma stăpânirii unei tornade. Marx nu a fost singurul care a afirmat că „revoluționarea constantă a producției, perturbarea neîntreruptă a tuturor relațiilor sociale, permanenta incertitudine și agitația sunt ceea ce distinge epoca burgheză de toate perioadele anterioare”. Experiența modernității (În literatură, artă, industrie, transporturi și cultură populară) a fost, mai presus de toate, una a vitezei debusolante, a mișcării și a schimbării destabilizante pe care autoproclamații moderniști le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bolile mentale, persoanele fără adăpost sau salubrizarea și strategiile ce au stat la baza lor. Totuși, ideea unei sfere private a servit la limitarea ambițiilor multor extrem-moderniști, fie datorită propriului lor sistem de valori politice, fie datorită respectului sănătos pentru agitația politică pe care o puteau provocau asemenea intervenții. În al doilea rând, un factor conex Îl constituie sectorul privat din cadrul economiei politice liberale. După cum afirmă Foucault: spre deosebire de absolutism și mercantilism, „economia politică arată că suveranul nu poate cunoaște procesele economice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
următorul fragment: „Despotul nu este un om. Este Planul. Este planul corect, realist și exact, cel care va da soluția o dată ce problema a fost expusă clar, În Întregime și În indispensabila sa armonie. Acest plan a fost elaborat departe de agitația din biroul primarului sau din primărie, de strigătele electoratului sau de tânguirile victimelor societății. A fost realizat de minți liniștite și lucide. Nu a ținut cont de nimic altceva decât de adevărurile umane. A lăsat deoparte toate reglementările, obiceiurile și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fruntea partidului de avangardă. Deși contrară primei legi a mecanicii formulate de Newton, ideea centrală a logicii lui Lenin este aceea că partidul va fi „un corp care acționează asupra celorlalte, dar fără a reacționa la rândul său”. Propaganda și agitația necesită neapărat o asociere strânsă cu clasa muncitoare, Însă această apropiere nu trebuie să amenințe nicicând ierarhia cunoașterii, a influenței și a puterii. Pentru ca revoluționarii profesioniști să fie lideri eficienți, trebuie să Îi Înțeleagă și să Îi cunoască pe muncitori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
clasă nu s-ar fi putut dezvolta niciodată independent În sânul proletariatului, rezulta că Însăși atitudinea politică a muncitorilor era Întotdeauna o amenințare pentru partidul de avangardă. Probabil că acestea sunt motivele pentru care, atunci când Lenin scria despre propagandă și agitație, nu făcea decât să transmită unidirecțional informațiile și ideile pe care le avea. În acest context, este ușor de Înțeles de ce punea un asemenea accent pe ziarul partidului. O publicație, chiar mai mult decât „agitația” În fața unor mulțimi refractare sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Lenin scria despre propagandă și agitație, nu făcea decât să transmită unidirecțional informațiile și ideile pe care le avea. În acest context, este ușor de Înțeles de ce punea un asemenea accent pe ziarul partidului. O publicație, chiar mai mult decât „agitația” În fața unor mulțimi refractare sau taciturne, creează o relație vădit inegală. Ea este un mijloc minunat de a transmite instrucțiuni, a explica linia de partid și a reuni trupele. Ca și succesorul său, radioul, presa scrisă este un mediu mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la crearea condițiilor pentru izbucnirea rebeliunii care, ulterior, a răsturnat regimul. În martie 1986, la nici un an de la inițierea operațiunii, conducerea statului pretindea că 4,6 milioane de țărani fuseseră instalați În 4 500 de sate. Între perioada inițială de „agitație și propagandă” (a se citi „comandă”) și cea de strămutare efectivă - deseori la distanțe enorme - s-au scurs doar trei luni. Toate sursele sugerează că noile așezări nu au beneficiat de aproape nimic În materie de servicii și că semănau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
autorului). Vezi, de pildă, Kathy E. Ferguson, „Class Consciousness and the Marxist Dialectic: The Elusive Synthesis”, Review of Politics 42, nr. 4, octombrie 1986, pp. 504-532. Lenin, What Is to Be Done?, p. 129. Ibid., p. 121 (sublinierea Îmi aparține). „Agitație” este un alt cuvânt esențial În acest context. El evocă imaginea apelor liniștite, care se mișcă doar atunci când sunt „stârnite” de un agent exterior. În 1921, la cel de-al zecelea Congres al Partidului, În timp ce trupele lui Troțki Înăbușeau o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
petrecerile lui Ghica la o vie lângă Constantinopol, „cu taraf de lăutari“, sau la Terapia, unde „a dansat iarăși ca de obicei cu fete“; despre unul din aceste chefuri „s-a șușotit foarte mult în Fanar“20. Epilog caracteristic al agitației exasperate care ne-a permis să întrevedem ce însemna viața cotidiană a diplomaților fanarioți, acest copiariu în care fusese transcrisă corespondența primită de Mavrocordat de la agenții săi a ajuns, după numai câțiva ani, în mâinile lui M. Racoviță, un concurent
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
54. Alăturarea unui număr tot mai mare de deputați și senatori celor deja amintiți avea să contribuie la demisia primului ministru din acel moment, la 8 iunie 1881, și la revenirea în fruntea guvernului a lui I.C. Brătianu. Dincolo de această agitație internă, România avea în continuare o problemă de imagine pe plan extern, ea fiind privită, în ciuda declarațiilor sale, ca unul dintre statele ce întrețineau agitațiile și tulburările din zonele vecine. Dacă peste informațiile cuprinse în „Berliner Tagelblat“ referitoare la tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
8 iunie 1881, și la revenirea în fruntea guvernului a lui I.C. Brătianu. Dincolo de această agitație internă, România avea în continuare o problemă de imagine pe plan extern, ea fiind privită, în ciuda declarațiilor sale, ca unul dintre statele ce întrețineau agitațiile și tulburările din zonele vecine. Dacă peste informațiile cuprinse în „Berliner Tagelblat“ referitoare la tulburările din Bulgaria, explicate prin intențiile lui Carol de a realiza o unire personală cu aceasta țară55, se putea trece mai ușor, acuzațiile aduse de guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi doar ignorate 56. Acesta era și motivul pentru care guvernul liberal îl trimitea pe C.A. Rosetti să explice reprezentantului Austriei la București, baronul Salzberg, lipsa de temeinicie a acuzațiilor referitoare la implicarea echipei conduse de I.C. Brătianu în agitațiile românilor din Transilvania 57. Prin astfel de declarații, guvernul român încerca să combată și unele idei apărute în ziare importante, ca „Ausburger Allgemeine Zeitung“, ce făceau aluzie la intențiile statului român de realizare a unui „Imperiu roman“58. Aflată în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]