2,641 matches
-
intervievat: de o parte, o cămăruță sărăcăcioasă, dominată de cărți, dar mai ales de patul unde, îmbrăcat în pijama, în halat sau în pulover, în orice caz cu o nelipsită tichie neagră pe cap, Ț. părea condamnat la o nesfârșită agonie; de cealaltă, un spirit viu, un „geniu al oralității” (Mircea Eliade), care, mizând fie pe naivitatea jucată, fie pe inspirația profetică, însă întotdeauna pe spontaneitatea inegalabilă, lăsa impresia că are răspunsuri atât pentru problemele temporare, cât și pentru cele atemporale
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
în Occident: George Astaloș, La confluența generațiilor, Un poet român în Texas - despre poezia lui Mihai Ursachi), recenzii și prezentări de cărți (Victor Frunză, Istoria partidului comunist român, cu reproducerea unui fragment din lucrare, Asasinarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae Baciu, Agonia României. 1944-1947). Fără să beneficieze de colaborarea scriitorilor români de prestigiu stabiliți în Occident, U.l. publică sau republică sporadic versuri și proză scurtă de Rodica Culianu, J.N. Manzatti, Silvia Cinca, Luciana Stoicescu, Teofil Sporea, Cristian Bălan, Gabriel Diradurian sau
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
un tânăr diplomat și compozitor, autor „al câtorva nuvele scrise modernist, cu o uimitoare putere de descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului - se regăsește cu deosebire în aportul teoretic al lui C. Noica (Agonia Helladei, Sinteza religioasă, Gândirea unui condamnat la moarte, Cine se smerește) și în câteva discuții combative: Noua spiritualitate (Stelian Mateescu), Peisajul generațiilor tinere (Petru Comarnescu), Caracteristicile secolului (Octav Șuluțiu). Este de consemnat ca o contribuție prețioasă numărul 87/1929, consacrat
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
Patria rămâne în mii de limpezi izvoare/ Un vers, un acord, o șoaptă coboară în adânc/ Și că mii de oglinzi scânteind în splendoare/ Retrezesc în mine Patria în mii de ipostaze”) și în numeroase alte versuri. Moartea, prietenia, iubirea, agonia sunt și ele prilej de meditație, care în unele formulări lirice capătă valoare aforistica: „Moartea Veacului e una cu Moartea Prietenilor”. Cu tema morții U. se intoarce tot spre lumea de acasa: „Și că pastorul nedezlegat al Patriei mele/ Te-
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
și, în genere, spiritualitatea (nevoia de absolut, „cerința de veșnicie”), apoi tensiunea dramatică (conștiința tragică, sentimentul unei crize profunde) din care s-ar putea naște „pesimismul eroic”. Mai sunt menționate în acest tablou de generație „activismul prin disperare”, „misticismul ortodox”, „agonia”, umanismul neoclasic, negativismul, naționalismul integral și chiar „comunismul marxist”. În fine, cum este un constructor spiritual, un pedagog, autorul Dimensiunii românești a existenței stabilește și rosturile generației tinere în istoria românească, în număr de patru: „să asigure unitatea sufletească a
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
priviți cu un sentiment în care respectul se amestecă cu teama. L. Daudet, într-o lucrare celebră, cu caracter de pamflet, i-a numit pe medici morticoles. Această problemă rămâne permanent deschisă. Medicul trăiește într-o permanentă intimitate cu boala, agonia, moartea, cadavrele, autopsia. După vindecare bolnavul se desparte de medic, reintrând în viața sa normală. Medicul însă „rămâne” în același „spațiu al suferinței și morții”, continuându-și misiunea. Din aceste considerente medicina trebuie privită ca o profesiune psihotraumatizantă psihologic și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
plenare”, personalitățile autentice etc. nu există în număr copleșitor și nu sunt produse exclusive ale unor curricula formale postmoderne. În anii din urmă, vehemența vocilor postmoderne s-a stins. Nu se poate vorbi de o moarte fulgerătoare, ci de o agonie care s-a simțit în filosofie, literatură, arte etc. încă din anii ’90. În teoria curriculumului și a educației, verva gândirii postmoderniste a început să se degradeze în primii ani ai secolului XXI. Peste tot - și, desigur, și în lumea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au distrus Roma, dar nu și tradițiile educației, culturii și civilizației antice. De fapt, creștinii au făcut acest lucru. Expansiunea creștinismului în Imperiul Roman aflat în degringoladă a antrenat agonia idealului paideutic vreme de cel puțin patru secole. În anul 525 d.Hr. el chiar a fost ucis. Este anul în care împăratul Iustinian a luat o decizie grea, pe care creștinii o celebrează și astăzi ca pe un mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tuturor lojilor masonice născute mai târziu. Un moment apoteotic. S-a creat acum o jurisdicție care s-a extins asupra tuturor lojilor și confreriilor secrete care aderaseră la masonerie din întreaga lume. Eu cred că abia acum s-a încheiat agonia filosofiei pansofice din Consultatio catholica. Realizarea visului comenian fusese până în 1717 doar amânată din cauza vremurilor tulburi. Proiectul pansofic fusese fie ironizat, fie doar trecut sub tăcere. Cred că, după dezastrul din 1656 de la Leszno, cei mai mulți rozicrucieni și frați boemieni aderaseră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoreticieni care subestimează dificultățile reale ale câmpului practic curricular nu sunt mai puțin primejdioase și practicienii le percep doar cu stupefacție și dispreț; aceste naivități candide sunt de fapt expresii ale aceleiași maladii letale care a împins curriculumul modern în agonie. A patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste căile de cercetare și studiu ale observatorului, comentatorului, istoricului, criticului și ale celorlalți care studiază problemele curriculumului. Este „gândirea cu capul în nori” de care se folosesc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și al gândirii iluministe, orientat spre accelerarea ritmului schimbării culturale către un punct terminus de la care schimbarea devine constantă și se constituie în statu-quo, iar însăși noțiunea de progres se învechește. „Obsolescența progresului” - noțiune oximoronică - își pierde caracterul contradictoriu. Dar „agonia progresului” nu înseamnă „abandonarea progresului” - cum au interpretat greșit unii nostalgici ai „antimodernismului” -, ci „permanentizarea schimbării”, „eternizarea progresului”. Postmodernismul nu este contra cuiva sau anticeva. Termenul nu se aplică la anticineva sau anticeva care provine din gândirea umană. Postmodernismul este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scopul) să „salveze determinismul clasic”. Nereușita - cauzată mai ales de ignorarea prelungită a mecanicii cuantice - a generat ceea ce s-a numit „drama lui Einstein”. Postmoderniștii au valorificat însă această „dramă” în sens invers: paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen ar dovedi „moartea obiectivității” și „agonia adevărurilor absolute”. 12. J.S. Bell, „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”, Physics, 1/1964. Bell și-a reconsiderat teoria în 1980: J.S. Bell, „Bertlmann’s Socks and the Nature of Reality”, Journal de Physique, 42/1981. Răspândirea teoriei lui Bell s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care chipurile spiritualizate ale locatarilor exprimau povara păcatului originar și, în același timp, neputința de a i se împotrivi. O masă de capete goale, tunse chilug, cu faciesul supt și ochii înfundați în orbite, ale căror priviri stinse evocau agonia muribunzilor fără șansă de salvare. Totul părea ireal. Mi se părea că răsfoiesc un album cu desenele lui Goya, în care „somnul rațiunii” scoate la iveală toată hidoșenia din om. Mi-am revenit imediat. Revederea unor prieteni și colegi m-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
V., încheiat înainte, dar publicat după 1989, este Decembrie, ora 10 (1997). Titlul marchează exact momentul terminării cărții - dimineața zilei de 16 decembrie 1989, ziua declanșării revoltei anticomuniste la Timișoara, iar construcția este cronica unei lumi suferinde, care își sfârșește agonia și destinul odată cu procesul scrierii. La fel ca în lumile fictive ale comilitonilor, evenimentele se consumă în cotidianul anodin, lipsit de relief și de perspectivă, populat de ființe cu identitate generică. Protagoniști sunt două fantoșe - colonelul în retragere poreclit Moș
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
ilustrata de Gală Galaction, Tudor Arghezi, I.C. Vissarion, Mihail Lungianu, George A. Rareș, G. Tăvala, Zaharia C. Buruiana, G. Tăcu (cu un fragment din românul Sacrificiul), Ștefan Stănescu, Pavel A. Macedonski, George Nedelcovici (cu un fragment din românul Amor și agonie) ș.a. În sumar figurează multe articole pe teme de actualitate literară, cronici, prezentări de cărți. Numeroase materiale au în vedere opera lui Al. Macedonski, din scrierile mai puțin cunoscute reținându-se poezia Doina sărăciei (3/1937), T.D. Răducanu se întreabă: Merită
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
de bine situat, pe un umil funcționar, cu pleoape fără gene, sașiu (Jocurile mele). O minoră cu înfățișare angelică se dovedește a fi o perversă (Logodnica iubirii). Două nuvele, Fetița se pregătește să moară și O picătură de sânge, descriu agonii. Romanele din perioada socialistă evocă schematic și tendențios, în spiritul vremii, realități din lumea țărănească argeșană dinaintea și din timpul primului război mondial. SCRIERI: Crinii roșii, București, 1925; Desfigurații, București, 1935; Nălucile, București, 1945; Călătorii, București, 1946; Marele ospăț, București
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
de variație pe teme sămănătoriste persistă, numai rareori fiind diminuată de stilizarea tablourilor. Cântece din flăcări conține piese ce recompun un fel de roman al iubirii, cu momente variate, unele de o galanterie cam anodină, altele acuzând ecouri epigonice (o Agonie amintește de versurile lui D. Anghel). Notă aparte fac câteva texte în care erosul comun capătă irizații venind dinspre cel religios. În Cântece din amurg, eul liric dă rareori glas unei angoase a sfârșitului, încrezător fiind, pe de o parte
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Micu, „Gândirea”, 119-130; Simion, Scriitori, II, 404-426; Ornea, Tradiționalism, passim; Piru, Ist. lit., 478; Iuliu Pârvan, „Atitudini și controverse”, TR, 1983, 14; Gh. Socol, „Atitudini și controverse”, „Revista de filosofie”, 1983, 4; Dobrescu, Foiletoane, III, 237-241; Ilie Bădescu, Petre Pandrea. Agonie și iubire, LCF, 1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai, JL, 1998, 11-12; Marin Diaconu, Coordonatele publicisticii lui Petre Pandrea, JL, 1998, 15-16; Dan
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea Siei sau cariera Adei Razu, devenită fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
pare să reprezinte debutul nemărturisit al altui elev, Eugen Jebeleanu (47/1927). Textul va intra doi ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință, Agonie (cu mențiunea „Din volumul Gânduri ruinate, care va apare în curând”), Cântec de primăvară, Sonet provincial. Autorul participă, ca „elev clasa VI, Brașov”, și la o anchetă a revistei, deschisă pe tema competiției dintre teatru și roman, genuri preferate în
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp tot mai marcat (și discrete aluzii polemice) față de poeticile momentului, plonjând în vertijul extrem al confesiunii. Stridența luminii e pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
o „noapte lichidă” domnește, în care cu greu se poate vâsli și doar rareori zvâcnesc vise cu terase albastre și „un catarg clătinându-se la tâmpla apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și a ororii, a „suferinței și lăcomiei”, cu toate tonalitățile elegiei. Detașată de modele
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
lunar, la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri Ion Pillat, V. Voiculescu, Al. Claudian, Cezar Papacostea ș.a. Sunt găzduite studii și eseuri de Mihail Manoilescu, Râul Teodorescu, Mihail Iacob, recenzii de Mircea Eliade, Ștefan Zeletin, Al.
PASUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
Vladimir sau Zborul întrerupt, București, 1993 (în colaborare cu Matilda Banu); Charles Dickens, Poveste de Crăciun, București, 1995. Repere bibliografice: Dumitru Toma, „Poarta de sticlă”, O, 1983, 21; Mircea Morariu, „Ponica - o legendă”, F, 1999, 10; Cătălin Constantin, Orașul în agonie, RL, 2003, 15. M.Dr.
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
care clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]