5,707 matches
-
ameliorarea agresivității elevilor. Profesorul trebuie să reprezinte un model pentru elevii săi. Profesorul trebuie să colaboreze cu părinții, cu specialiștii, iar acolo unde este cazul, chiar și cu autoritățile (furtul, consumul de droguri). Profesorul de religie trebuie să abordeze problema agresivității din perspectivă creștină, promovând iubirea față de semeni, iertarea și pacea.
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Învățătoarea); implicarea Într-o altă activitate; folosirea stereotipiilor pentru Învățarea unor deprinderi noi. b) În cazul autoagresivității s a recomandat părinților ignorarea (când comportamentul nu presupunea o vătămare corporală gravă) atunci când acesta avea scop manipulant; dacă avea rol de autostimulare agresivitatea trebuia canalizată spre o altă acțiune sau obiect (de exemplu, lovirea unei tobe, alergat etc.). c) mediul copilului autist putea suferi modificări minore, doar dacă acestea erau introduse treptat și reprezentau o necesitate pentru copil; fixațiile pe obiecte puteau fi
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
relaționare susținută de către kinoterapeut, să-și cunoască mai bine propriul corp, să se integreze mai bine În mediul Înconjurător și să relaționeze mai bine cu ceilalți oameni. S-a dovedit, de asemenea, că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivității, a autostimulării, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipiilor la copiii autiști. Reeducând aceste elemente, copilul se va putea Încadra mai bine În mediul social Înconjurător. La copiii autiști dezvoltarea motricității are o importanță majoră, prin aceea că este
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
orașului. [...] Aș vrea să vă relatez despre ofițerul care ordona foc împotriva civililor neînarmați. Crăcănat cu cinism la doi-trei metri în fața celorlalți militari - ca dovadă că n-avea a se teme de vreun glonț venit dinspre noi - m-a uluit agresivitatea lui patologică. Trec peste detaliul că n-am auzit nici o somație din partea sa. Admit și ipoteza că prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
complementare. Credem că această atitudine se datorează unei evaluări responsabile și lucide a faptelor istorice. În primul rând, episcopul lyonez distinge clar între toleranța Imperiului Roman față de orice religie care nu amenință bazele sale instituționale, pe de o parte, și agresivitatea diferitelor populații care aparțin aceluiași Imperiu, fără a se confunda însă cu acesta, pe de alta. În cazul persecuțiilor de la Lyon, rolul esențial l‑au jucat tocmai aceste populații locale, și nu puterea centrală, care și‑a păstrat o neutralitate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Mavrocordat (care, va muri, până la urmă, de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronica spune că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare), excedat de agresivitatea epidemiei (cu toate că „au ieșit cu toții la Cotrocéni de vreme ce boala ciumii să înmulțisă și în București și în toată țara”), a adus (deși învățat, era un om al timpului său) de la Sfântul Munte niște moaște protectoare, niște relicte „care au auzit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nume proprii cu trimiteri caracterologice, ca și de mecanismul vorbirii incontinente, evidențiază dorința irepresibilă de afirmare a indivizilor. Volumele Doctor în umor (1985) și Consultații gratuite (1987) reprezintă în acest sens o reușită. În schița Sfaturi pentru începători Ș. fixează agresivități verbale ale personajelor, în dorința lor de a ieși în relief. În preajma unei plecări turistice în Anglia, viitorii călători sunt asediați de o adunare care îi copleșește cu sfaturi, unul mai absurd decât celălalt. Surse de umor sunt numele: doamna
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine pe post de mamă vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian Blaga este adesea citat aici), fără agresivitate, fără conflicte corozive, fără psihologii demonice, excrescențe malefice, adică la antipodul unor practici occidentale în literatura genului. În publicistică, aceeași tentă sentimental-moralizantă: volumul Martor incomod (1999) reunește o sută de articole publicate de Ș. în revista „Pentru patrie”. SCRIERI: Cadența
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea o stare de tensiune, de Încordare Între persoană și ceilalți, care va duce la conflicte, ură, confruntare violentă. În cazul modestiei, putem remarca o accentuare a acesteia manifestată printr-o voită și cultivată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modestiei, putem remarca o accentuare a acesteia manifestată printr-o voită și cultivată situație de autoinferiorizare, pe care Însăși persoana respectivă și-o impune, putând merge până la starea de supunere, umilință, negare a oricăror valori personale. Orgoliul, ca formă de agresivitate psihologică și morală, poate fi considerat ca sadism moral, pe când modestia, prin subestimarea de sine, poate fi considerată ca o formă de masochism moral. Deși sunt forme de manifestare, de afirmare a Eului unei persoane, atât orgoliul, cât și modestia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În felul acesta compromițându-1, să se poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină un statut favorabil sau avantaje materiale. că Dacă ipocrizia și intriga sunt rele intenții cu caracter de agresivitate, În aceeași categorie se Înscriu neîncrederea și suspiciunea care au un caracter de agresivitate Îndreptată către sine. Caracterul șovăitor, neîncrederea, tendința de a-i suspecta pe ceilalți de rele intenții sunt de fapt proiecțiile persoanei care se reîntorc asupra ei Însăși. Ceea ce individul cu caracter imoral crede despre ceilalți, Își va atribui, de data
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
construirea și oferirea unor avantaje ireale, iluzorii, speculând credulitatea sau buna credință a unor persoane naive. Este un act de dominare captativă prin care sunt atrase alte persoane În situații Închise, de eșec. dă Răzbunarea este acțiunea perversă, imorală, de agresivitate, orientată către o altă persoană, sau către un grup de persoane, În scopul descărcării unor frustrări sau complexe de inferioaritate ale unui individ care se consideră prejudiciat fizic, sufletește, moral sau social. Răzbunarea este acțiunea imorală care are la baza
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
social. Răzbunarea este acțiunea imorală care are la baza ei ura și invidia unei persoane cu probleme psihologice cu un caracter agresiv. Ea are de regulă o notă de maximă pasionalitate, atunci când recurge la forma de manifestare prin violență a agresivității, sau poate avea caracterul unei extrem de abile și rafinate intrigi de denigrare, când are la bază inteligența malefică ce construiește scenarii În care imaginea pe care o atribuie adversarului este compromițătoare din punct de vedere moral și social, dar reușește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat și autoritar, el vrea să schimbe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a acesteia, strict personală și individuală. Este viața trăită de persoana respectivă. În acest sens, autorul citat distinge următoarele patru modele de existență: modul de a fi prin iubire, modul de a fi În prietenie, modul de a fi al agresivității, modul de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a ofensei. Confruntarea transformă agresivitatea și violența, prin convertire sublimativă, În acte de eroism. Nu distrugerea adversarului, deși aceasta se va produce, ci eliminarea lui prin scoaterea din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre un profil psihologic al agresorului, acesta este perfect valabil și În cazul victimei. Nu oricine, oricum și oricând, poate cădea victimă. Există, ca și În cazul persoanei agresorului, anumite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece la circ, unde se amestecă și lacrima, și hohotul de rîs. În Lada („Teatrul”, 1965), farsă cu elemente grotești
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
evenimente, stă măreția tragică a acestui bătrân țăran idealist. Nici un copil nu îl mai ascultă și observațiile lui spirituale se întorc împotriva sa. Ilinca îi răspunde: „vorbim duminică”, adică altă dată, când n-avem de lucru; Niculae îi respinge cu agresivitate ideile. Discuțiile dintre tată și fiu capătă, în acest context, sensul unei confruntări între două moduri de a concepe viața, în ultimă instanță între două civilizații. Tânărul Moromete crede într-o nouă religie a binelui și a răului și, odată
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în care el „acceptă” societatea așa cum este, aceasta satisfăcându-i nevoile și aspirațiile, între individ și societate se stabilește o stare de echilibru. Există însă situații în care pulsiunile inconștientului se orientează împotriva societății, având de regulă un caracter de agresivitate, de violență antisocială (G. Sorel, Y.A. Michaud). În acest caz apare un conflict grav între individ și societate, reprezentat prin devianță și sociopatii. Dacă însă Supra-Eul moral este cel care se opune structurilor și forțelor sociale, în sensul impunerii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt și purtătoarele unei semnificații simbolice de pericol. Din punctul de vedere al modelului socio-cultural și moral, boala și moartea au un sens profund, ele reflectând agresiunea socială față de sănătate. În acest caz, bolnavul apare ca o „victimă” simbolică a agresivității sociale. Din acest motiv, în planul relațiilor sociale, boala apare ca îndeplinind o funcție simbolică, ea fiind cea care „preia” și care „poartă” actele de reprimare socială (L. Frighi). Pe aceste considerente se poate afirma că igiena mintală se ocupă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale catastrofelor, bombardamentelor și atacurilor militare, ale deportărilor, figurează printre cele mai expuse îmbolnăvirii psihice. Psihotraumatismul este o experiență sufletească subită și intensă a unui pericol trăit într-un context de insuficiență a mijloacelor de apărare, incapabile a face față agresivității psihice, și în absența ajutoarelor venite din afară. Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stabilește un acord care caută să respecte limitele atribuțiilor (drepturi și datorii reciproce) ale fiecărui partener în cadrul relației interpersonale; d) comunicarea în situațiile de ostilitate, ce are particularitățile ei specifice; orice ostilitate presupune o confruntare, care este o „coprezență a agresivității reciproce” directă sau mascată, dar care se realizează prin actul de comunicare, potrivită însă ca o „relație tensională interpersonală”; ea poate avea multiple aspecte, după cum urmează: - distanță și răceală între parteneri; - competiție, ostilitate, dorința fiecăruia de „a-l scoate” pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Conflictul apare ca o „atitudine”, dar ca și un „mod de reacție” legat de tipul de organizare a persoanei, așa cum se poate vedea din schema de mai jos (Pangratz): Fig. Pulsiune Principiul plăcerii Sexualitate Instinctul vieții (Eros) Percepție Principiul realității Agresivitate Instinctul morții (Thanatos) Conștientul Mecanismele de apărare Supraeul Sinele Pulsiuni Inconștientul Conflictul apare în confruntarea dintre situațiile de concurență și cele de cooperare. El se desfășoară între persoane, grupe sociale sau noțiuni, după cum se poate vedea în schema de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]