221,754 matches
-
Ilie Constantin După ce lectorul ajunge la capătul vastei culegeri retrospective de Versuri, apărută în 1996, la Editura Eminescu, în colecția „Poeți români contemporani”, el dă ochi cu o postfață al cărei titlu îl poate pune la încercare: „Mircea Ivănescu, poetul care nu încape într-o
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
se exprima, de a se mișca în costumele Mariei Miu, între tipurile de limbaj, de ritual, în suma gesturilor, a privirilor, a pretențiilor, în felul în care se așează și se ridică unii și ceilalți pe și de pe scaunele ce ajung să devină adevărate personaje, și nu doar elemente din decorul scenografului Mihai Mădescu, de pașii pe care îi fac unii sau ceilalți pe podelele din lemn, unduindu-se pe lîngă siluete de case strîmbe, strecurîndu-se pe străduțe înguste-înguste, tot atît
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
erau niște victime. Cel puțin așa rezultă din dezvăluirile senatorului Adrian Păunescu (furnizate de CNSAS) unde de poeții Doinaș și Caraion, foști deținuți politici, îl turnau pe el, director de Flacără și de cenaclu, la Securitate - motiv pentru care a ajuns astăzi turnat în bronz în cîteva școli care îi poartă numele. Se vede că „sistemul” funcționează și acum dezvăluind numai părțile rușinoase ale celor pe care i-a dezbrăcat, dar nu și hidoșenia celor care au despuiat.” scrie Tia Șerbănescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
în surdină. Fenomenul se petrecea atunci când animăluțele erau virusate cu idei transcendentale prin intermediul unor cipuri-senzori introduse în stânga bulbului rahidian și a unui microemițător în zona occipitală dreapta, neapărat de fabricație americană, altfel nu se înțelegea nimic. În final, s-a ajuns la concluzia că respectivii cobai ar putea fi strămoșii îndepărtați ai unor prezentatori de televiziune din zilele noastre. Astăzi, prin conectarea acestui sistem la un receptor-radio „banda vest”, pot fi ascultate în voie hohotele de râs ale cobailor... Explicația oamenilor
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând-o concret în cazul unor prezentatori de emisiuni tv, au ajuns la câteva concluzii preliminare, demne de luat în considerare. Din păcate, singura televiziune care a „cuplat” perfect la idee, a fost infanta NAȚIONAL TV prinsă cu porțile larg deschise spre inedit și cu posibilități nelimitate practic în ceea ce privește abordarea tematicii noastre
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
prin a fi nici de dreapta, nici de stînga, nici echidistant. E de meserie nuvelist, cu vocație de ziarist și reflexe de autobiografist. Odată, Teodor Mazilu i-a spus: „Dacă vrei să te salvezi, descrie-ți mătușile!”, și așa a ajuns specialist în mătușologie (a se vedea volumul cu Mătușile din Tel Aviv, dar și a se deschide la-ntîmplare aproape oricare dintre celelalte cărți). După ce a debutat („sub pseudonimul, mulțumesc lui Dumnezeu, de Radu Costin”) cu povestirile angajate din Servim Republica
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
acestui fel de a consuma literatura, trebuie să menționez că experiența pe care am făcut-o ascultîndu-l pe Andrei Pleșu, cu al său Discurs despre îngeri editat de Humanitas pe disc compact, mi-a spulberat cîteva reticențe. Și astfel am ajuns din aproape în aproape și la prezența României la Frankfurt pe Main. România - o figură palidă Impresia lăsată de standul românesc la cel mai mare salon de carte din lume a fost dintre cele mai dezamăgitoare. După ce, în urmă cu
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și la prezența României la Frankfurt pe Main. România - o figură palidă Impresia lăsată de standul românesc la cel mai mare salon de carte din lume a fost dintre cele mai dezamăgitoare. După ce, în urmă cu doi-trei ani, standul românesc ajunsese competitiv, printr-o benefică sinergie a eforturilor Ministerului Culturii și Asociației Editorilor - acum proastele obiceiuri de demult par a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
unor fapte petrecute în adolescența sa din primii ani ai deceniului șase. El pune în corelație textele patriotice din manualele epocii, în care era ridicat în slăvi eroismul armatei române, cu imaginea terifiantă a unor mari mutilați de război. Aceștia ajunseseră să fie văzuți cerșind pe mai toate străzile Bucureștiului, inclusiv în imediata apropiere a școlii la care învăța scriitorul de azi. În pofida propagandei deșănțate a regimul comunist, nu se vedea nici un fel de preocupare socială pentru soarta mutilaților în războiul
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare la viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un calvar (examene grele, exmatriculări
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
bărbat cam la 60 de ani, murise. Doamna care îl însoțea a izbucnit în plâns căutând inutil niște pastile; cineva a făcut repede rost de o lumânare. Salvarea a venit puțin mai repede de o jumătate de oră. Polițistul a ajuns mai repede, dar părea depășit de situație. Oricum apariția lui a stârnit zâmbete pline de subînțeles. Transcriu selectiv ce a urmat: Șoferul autocarului (vorbind la mobil): - Bă, mi-a murit unuî în mașină! Ce să fac, întârzii! Anunță tu la
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
e mort, n-am ce vă face! Io nu-l iau. Asta (bătând în capota ambulanței) nu e pentru morți. Șoferul autocarului: - și asta (lovind cu palma autocarul) la fel! O doamnă din mulțimea intrigată: - și ce faceți, domîle, când ajungeți la un accident și pasagerii sunt morți? Îi lăsați acolo, în drum? Nu-i duceți la morgă? Șoferul ambulanței: - Doamnă, astea sunt regulile! Uite, dacă mai mișcă puțin, io îl iau! Daî altfel, n-am dreptul! De ce nu înțelegeți!? Poate
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
și în acest guvern al ticăloșiei naționale există câțiva oameni demni de stimă. Cu atât mai suspectă e tăcerea lor. Evitând să-și expună punctul de vedere, ei se autoincriminează, devenind complicii din oficiu ai hoțului. Dacă solidaritatea ministerială a ajuns, în vremile ciumei iliesciene, solidaritate la profanarea în grup a corpului social în descompunere, înseamnă că putem trage obloanele și s-o pornim în bejenie spre alte zări. Măcar acolo putem fi siguri că nimeni n-o să copieze din cugetările
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
din pricina acestui hedonism patologic totul devine ceremonial, expresie pură, fără nici o substanță și în afara oricărei etici. A trebuit ca un asemenea caz de barbarie sclavagistă, în care copiii sînt smulși brutal din vîrsta, din universul și din visurile lor, să ajungă la urechile Consiliului Europei, mai exact la baroneasa Emma Nicholson, în urma unui exces de mediatizare, el însuși un semn de vagă barbarie, pentru a realiza și noi că, în mod curent, zeci sau poate sute de copii sînt folosiți ca
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
și susținute de o comunicare umană formidabilă, de un transfer de idei, de idealuri, de modalități de a vorbi, de a vedea lumea, de a ți-o formula, de a te situa față de propria persoană și față de restul înconjurător. Artiștii ajung să semene, să se confunde în atitudini, în reacții. Contopirile acestea pleacă din teatru, din lucrul pe un text, pentru un personaj și se întregesc în tot ce ține de uman, zi și noapte. Sau invers. Asta nu se mai
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
erau robi, adică pînă pe vremea lui Cuza, aceștia își căsătoreau copiii la vîrste mici, fetele de îndată ce deveneau nubile, pentru ca stăpînii să nu profite de fecioria lor. Spre sfîrșitul săptămînii, Emma Nicholson se mai îmblînzește, autoritățile române așijderea și se ajunge la compromisul ca mirii să fie separați pentru a nu mai întreține relații sexuale, Cioabă își păstrează drepturile de părinte, iar despre anchetarea mirelui sub acuzația de viol nu se mai suflă nci un cuvînt. Probabil că baroana Emma Nicholson
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
te duci sau te întorci. Încă din timpuria antichitate agerii elini remarcaseră puținele foloase ale unei senectuți devastate, unui personaj al mitologiei lor, căruia cu totul întâmplător i-am uitat numele, i se acordase nemurirea, nu însă și eterna tinerețe. Ajunsese, decrepit, muncit de suferinți, disperat, să cerșească zeilor o imposibilă moarte. Atâta cât îmi îngăduie puterea de observație, remarcasem că, de câte ori este adus, la televizor, un centenar - nu pun preț pe o excepție - acesta este filmat în pat, pe spate
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
comunism? Călătorii - inițiatice? - prin continente pe care, la frageda-mi vârstă de astăzi încă nu le-am călcat cu piciorul, desigur m-ar înviora. A trage pe nări nărăvașul aer umed al cascadei Niagara mi-ar trezi apetitul de a ajunge la izvoarele Zambezi-ului, ispite greu calificabile, o dată ce, cu cât vor trece anii, deceniile, voi fi mai vânjos, mai vital, mai tenace, mai întreprinzător, mai setos de viață. Spre a face de râs nesărata vorbă a bătrânețelor haine grele voi purta
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
-l construiască reprezintă exact trecutul [...], cînd prezentul și viitorul nostru sînt administrate de reprezentanți ai trecutului.” Dl Pleșu dezvăluie și greutățile pe care membrii CNSAS le-au întîmpinat din partea guvernanților: cei actuali au minimalizat sistematic rolul instituției și al legii, ajungînd să discrediteze ideea însăși, și abia de curînd, sub presiunea NATO și UE, au revenit la sentimente mai bune; fostul președinte al țării le-a promis marea cu sarea membrilor CNSAS care l-au vizitat, dar n-a mișcat un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Băcanu care așteaptă din ’90 un asemenea dialog cu președintele Iliescu. Unul dintre clipurile publicitare prin care alegătorii sînt trimiși la referendumul pentru Constituție spune: „Vreți ca armata să nu mai fie obligatorie, votați noua Constituție”. Pentru a nu se ajunge la aceleași confuzii ca acelea provocate de discuțiile despre neobligativitatea armatei, secretarul de stat în MApN, Sorin Encuțescu a anunțat că pînă în 2007 armata rămîne obligatorie. Știrea a apărut în mai multe ziare centrale și a fost difuzată și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
așa, datoria dlui Beuran ar fi fost să precizeze Hipocrate dixit. Iar cu traducerile sale, pe care le-a prezentat drept lucrări originale, dl Beuran a izbutit să avanseze în ierarhia universitară. Editorialistul Naționalului exagerează scriind că dr Beuran a ajuns obiect de ură. Mai curînd de dispreț. l Vîlvă teribilă în mass-media după ce Mircea Dinescu a demisionat din conducerea nou înființatului post de televiziune NAȚIONAL pentru că, într-o emisiune pilot i-a fost cenzurat un interviu. E adevărat că Dinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
balcanic, unde pînă și Orientul are tot aer periferic - acesta e portretul pe care, în linii îngroșate, îl compune Bucureștii mahalalelor. Cartea se deschide cu un text oarecum programatic al editurii, o scurtă prezentare a felului în care studiul acesta ajunge în fața cititorului, și care așază polemic miza cărții: distanțarea față de imaginea-clișeu a Bucureștiului idilic, construită în timp de scrieri și albume nostalgice. Din trecutul Capitalei, volumul selectează în principiu partea neagră, maladivă, secvențe ce au atras mai puțin sau chiar
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
că din oraș dispare spiritul periferic - că așa stau lucrurile descoperă cititorul în cel de-al treilea capitol al cărții, un interesant studiu de caz, o istorie a cartierului Dămăroaia, mahala „modernă“, apărută după primul război mondial, care, paradoxal, a ajuns să capete astăzi statutul de zonă rezidențială. Dar spiritul periferic e pretutindeni, mai mereu stăpîn. E cît se poate de vizibil și în centru, singura parte a orașului care, pentru scurt timp, între 1920 și 1940, reușește să se sustragă
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
putea da lecții despre ce înseamnă să știi să asculți, să arăți că te interesează). Mă miră cum de bieții oameni, întrerupți brutal în mijlocul unui raționament, ori tocmai cînd urmează “poanta”, ori tocmai cînd, după un mic, dar necesar ocol, ajung la răspuns, mă miră deci că nu se scoală și pleacă, jigniți de neatenția singurului interlocutor vizibil. Cît despre noi, interlocutorii invizibili, sîntem ca omul care privește un meci la televizor și moderatorul, răzbunător, ne taie antena exact cînd urmează
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]