1,850 matches
-
formă care i-ar fi permis să scape din labirintul psihologic în care fusese aruncat la zece fără zece - totul se năruia rapid sub influența unui nou acces de dorință. Un acces care aducea anatomia lui Bull în fața ochilor lui Alan într-o lumină nouă: o strălucire rozalie, pulsatilă, unduioasă, drăgălaș erotică... Alan și-l închipui pe Bull pozând nud în penumbra striată a unei jaluzele - cam cum făcuse Richard Gere în American Gigolo. Era răsucit artistic într-o parte, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
care fusese aruncat la zece fără zece - totul se năruia rapid sub influența unui nou acces de dorință. Un acces care aducea anatomia lui Bull în fața ochilor lui Alan într-o lumină nouă: o strălucire rozalie, pulsatilă, unduioasă, drăgălaș erotică... Alan și-l închipui pe Bull pozând nud în penumbra striată a unei jaluzele - cam cum făcuse Richard Gere în American Gigolo. Era răsucit artistic într-o parte, în ipostaza Discobolului, cu spatele genunchiului împins în afară, către voyeur-ul tăcut. Noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Discobolului, cu spatele genunchiului împins în afară, către voyeur-ul tăcut. Noul său pubis era găzduit de un buzunar micuț, ca un fel de pantalonași cu un singur crac. De o parte și de alta se zăreau smocuri cârlionțate de păr. Alan abia putea să distingă... labiile acelea prin mătasea subțire. Tocmai ca să alunge aceste imagini din mintea sa - rod al îngrozitoarei fertilizări încrucișate între viața sa fantastică și anomalia genitală a lui Bull - Alan se dusese la biblioteca spitalului universitar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
alta se zăreau smocuri cârlionțate de păr. Alan abia putea să distingă... labiile acelea prin mătasea subțire. Tocmai ca să alunge aceste imagini din mintea sa - rod al îngrozitoarei fertilizări încrucișate între viața sa fantastică și anomalia genitală a lui Bull - Alan se dusese la biblioteca spitalului universitar în pauza de prânz. Recepționerele începuseră să șușotească între ele la vederea unui Alan răscolit și preocupat care părăsea centrul. — Ssst... spusese Gloria, negresa cea conică abia intrată în tură, tipu’ se spetește muncind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
aceste imagini din mintea sa - rod al îngrozitoarei fertilizări încrucișate între viața sa fantastică și anomalia genitală a lui Bull - Alan se dusese la biblioteca spitalului universitar în pauza de prânz. Recepționerele începuseră să șușotească între ele la vederea unui Alan răscolit și preocupat care părăsea centrul. — Ssst... spusese Gloria, negresa cea conică abia intrată în tură, tipu’ se spetește muncind, știu io. Sssst! E un sfânt, chiar așa! Mintea sfântului era bântuită de himere pe când se îndrepta spre centrul orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
centrul orașului. Imagini ale însoțirii dintre organ și strivitorul de organe în cele mai fantastice și frenetice combinații. Numai că în aerul închis al arhivelor se despovărase puțin de ele. Ochiul minții fusese înlocuit de ochiul aruncat peste rânduri în timp ce Alan frunzărea pagină cu pagină Jurnalul fiziologiei anormale. Tonurile pale și, mai rău, planșele distorsionate cromatic ilustrau aspecte dintre cele mai fantastice ale încurcăturilor fiziologice: un bărbat poza timid, gol până la brâu - cu mâna pe spătarul unui scaun de bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un penis, ca într-o gravură a lui Dürer: o femeie, cu o constituție de pară și, în general, reconfortant de normală, era întinsă pe spate și își dezvăluia perineul cu două vagine supraetajate. Și mai erau altele. Multe altele. Alan dădea paginile una după alta. Alesese din raft lucrarea clasică a lui Nicholson, Distorsiuni ale sexului, o carte care îi fusese împrumutată de cei ce reușiseră să facă rost de ea pe vremea când Alan era student la medicină. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai erau altele. Multe altele. Alan dădea paginile una după alta. Alesese din raft lucrarea clasică a lui Nicholson, Distorsiuni ale sexului, o carte care îi fusese împrumutată de cei ce reușiseră să facă rost de ea pe vremea când Alan era student la medicină. O puse alături de Jurnal și se apucă să compare ciudățeniile între ele. În cartea lui Nicholson, existau surori siameze la care vaginul uneia era lângă gura celeilalte, surori condamnate de o bucată de carne la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un alt penis de bărbat absolut normal, crescând în unghi drept din primul; o tânără englezoaică, deloc neatrăgătoare după canoanele provinciale, avea un clitoris de mărimea unei gulii. Numai că, indiferent câte pagini răsfoia sau câte dintre aceste anomalii acumula, Alan nu reușea să găsească nimic apropiat de situația lui Bull. Sigur, erau destui hermafrodiți, numai că vaginele acestora erau doar simulacre distorsionate, aflate în apropierea penisurilor. Nu mai exista nimeni ca Bull, nimeni care să aibă un vagin perfect format
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu vreunul pe parcurs. Și asta corespunde cu ceea ce știm cu toții, în mod intuitiv. Fiziologia masculină este una statică, lipsită de viață, un vid metabolic, lipsit de activitate, neafectat de fazele lunii și de fluxurile homonale caracteristice corespondentului său feminin. Alan închise definitiv cărțile. Chemă portarul să încuie arhiva și urcă, în liftul puturos, spre caldarâmul londonez. Astfel, în loc să aibă efect cathartic, vizita la bibliotecă exacerbase starea în care se găsea Alan. Imagini ale lui Bull îl năpădeau ca o maladie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lunii și de fluxurile homonale caracteristice corespondentului său feminin. Alan închise definitiv cărțile. Chemă portarul să încuie arhiva și urcă, în liftul puturos, spre caldarâmul londonez. Astfel, în loc să aibă efect cathartic, vizita la bibliotecă exacerbase starea în care se găsea Alan. Imagini ale lui Bull îl năpădeau ca o maladie a minții. Descoperi că abia se putea concentra la ceea ce îi spuneau pacienții de la consultațiile de după-amiază. (Vai, săracul doctor Margoulies, gândeau ei, muncește prea mult, e prea conștiincios.) La finalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ale lui Bull îl năpădeau ca o maladie a minții. Descoperi că abia se putea concentra la ceea ce îi spuneau pacienții de la consultațiile de după-amiază. (Vai, săracul doctor Margoulies, gândeau ei, muncește prea mult, e prea conștiincios.) La finalul zilei, Alan își luase trusa și o pornise spre casă. Naomi dădea de mâncare copilului în bucătărie, exact cum făcea și când plecase el de acasă. Cuprinse obrazul lui Naomi cu o mână prelungă și fină, iar pe al fetiței cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
scenei domestice pe care o avea acum în față. Abia reuși să se abțină să nu-și cufunde fața în părul moale și castaniu al soției sale, șoptindu-i la ureche întreaga istorioară. În fine, reuși să nu facă așa ceva. Alan știa bine că bandajarea de urgență, a lui Bull servea ca o măsură temporară. Nu avea nici cea mai vagă idee despre cum anume ar putea să-l ajute, știa doar că trebuie să facă ceva. Am chemat pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
temporară. Nu avea nici cea mai vagă idee despre cum anume ar putea să-l ajute, știa doar că trebuie să facă ceva. Am chemat pe cineva să stea cu copilul, spuse Naomi. Vine la opt. — Bine, bine, îi răspunse Alan. Nu era deloc distrat, ci chiar părea sincer. Avea această capacitate, să se adapteze, să pară intim cu Naomi, astfel ca ea să aibă impresia că e cu ea și numai cu ea. Și apoi își aminti de programarea anulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
știam că ai un pacient în Archway. — Un bătrân, Gaston. Ca să fiu cinstit, n-ar trebui să aparțină de mine, dar, nu știu din ce motive, sunt singurul doctor pe care acceptă să-l vadă. Și stai mult? întrebă Naomi. Alan se uită la ceas, era șase și jumătate. Dacă mă grăbesc, ajung înapoi la opt. S-ar putea să fie nevoie să drenez un chist. — Alan, știi bine că nu ai dus-o la culcare pe Cecile de vreo săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sunt singurul doctor pe care acceptă să-l vadă. Și stai mult? întrebă Naomi. Alan se uită la ceas, era șase și jumătate. Dacă mă grăbesc, ajung înapoi la opt. S-ar putea să fie nevoie să drenez un chist. — Alan, știi bine că nu ai dus-o la culcare pe Cecile de vreo săptămână... — Știu, dragă, știu. Și îmi pare rău. O să mă revanșez față de amândouă în weekend. Și plecase. Ieșise înainte ca Naomi să aibă timp să mai zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
O să mă revanșez față de amândouă în weekend. Și plecase. Ieșise înainte ca Naomi să aibă timp să mai zică ceva - Naomi, soția lui legitimă, care ar fi putut să-i spună că își va uita promisiunea și de data aceasta. Alan se mai gândi o vreme la fiica sa. De fapt, exact atâta vreme câtă îi fusese necesară să găsească și să pornească mașina. Se folosise de această imagine așa cum fac cei mai mulți oameni duplicitari și mânați de impulsuri: pentru a produce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mașina. Se folosise de această imagine așa cum fac cei mai mulți oameni duplicitari și mânați de impulsuri: pentru a produce un sentiment de vinovăție în locul celui de remușcare. Ieșind cu mașina de pe strada pe care locuia, în drumul său spre High Road, Alan simți că vizita la domiciliu pe care o face nu suportă amânare, dar urgența reală era alta, una pe care o conștientiza abia vag. Drumul spre nord, spre locuința domunului Gaston, se prelungea spre zona unde Alan știa că locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
spre High Road, Alan simți că vizita la domiciliu pe care o face nu suportă amânare, dar urgența reală era alta, una pe care o conștientiza abia vag. Drumul spre nord, spre locuința domunului Gaston, se prelungea spre zona unde Alan știa că locuiește Bull. 3 Seducția Pe înserat, Bull stătea în camera sa înăbușitoare. Din când în când, câte un autobuz cobora pe East Finchley High Road, iar cele două compartimente se zguduiau în contact cu benzile de cauciuc de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Margoulies. Poate era alergic la antibiotic. Dar se răzgândise. Nu voia să-l deranjeze pe bunul doctor. O să tragă un somn bun peste noapte și, eventual, dacă se mai simte rău de dimineață, își va face încă o programare. Oricum, Alan îi spusese să revină peste câteva zile ca să-i schimbe pansamentul. Adevărul e că acesta începuse să-l deranjeze. Dată fiind localizarea rănii, Margoulies nu putuse să fixeze fașele prea bine. Încercase, în schimb, să treacă pansamentul pe deasupra și dedesubtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în întuneric. Când se stinse, o siluetă se contură pe retina lui Bull. Stătea peste drum, în fața centrului alimentar Budgen Freezer Food, privind întrebător spre apartamentul lui Bull, ca și cum îl știa de undeva, numai că nu-și amintea de unde. Era Alan Margoulies. Alan o luase spre nord de la Archway Tower, trecuse de Whittington apoi spre Highway Village. Avusese intenția clară de a merge să dreneze chistul domnului Gaston. Acesta, un profesor de franceză pensionat, locuia într-o casă cât o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Când se stinse, o siluetă se contură pe retina lui Bull. Stătea peste drum, în fața centrului alimentar Budgen Freezer Food, privind întrebător spre apartamentul lui Bull, ca și cum îl știa de undeva, numai că nu-și amintea de unde. Era Alan Margoulies. Alan o luase spre nord de la Archway Tower, trecuse de Whittington apoi spre Highway Village. Avusese intenția clară de a merge să dreneze chistul domnului Gaston. Acesta, un profesor de franceză pensionat, locuia într-o casă cât o cutie de pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și îngălbenite ale volumelor de la Gallimard. Gaston avea un chist imens chiar în scobitura spatelui, cu propriul său ciclu de viață - ciclu ce nu prea părea să aibă de-a face cu metabolismul lui Gaston. Nu conta cât de des Alan sau Helen Meyer, asistenta medicală pentru ambulatoriu a lui Gaston, drenau chestia, aceasta se umfla din nou în treizeci și șase de ore. Lui Alan i se părea deseori că sacul dezgustător e un parazit care se hrănește cu rezervele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
părea să aibă de-a face cu metabolismul lui Gaston. Nu conta cât de des Alan sau Helen Meyer, asistenta medicală pentru ambulatoriu a lui Gaston, drenau chestia, aceasta se umfla din nou în treizeci și șase de ore. Lui Alan i se părea deseori că sacul dezgustător e un parazit care se hrănește cu rezervele imense de vitriol și bilă ale gazdei. Alan intenționase, categoric, să dreneze chistul cu totul. Apoi, dacă mai avea timp, ar fi vrut să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a lui Gaston, drenau chestia, aceasta se umfla din nou în treizeci și șase de ore. Lui Alan i se părea deseori că sacul dezgustător e un parazit care se hrănește cu rezervele imense de vitriol și bilă ale gazdei. Alan intenționase, categoric, să dreneze chistul cu totul. Apoi, dacă mai avea timp, ar fi vrut să mai meargă două mile până la East Finchley ca să verifice dacă pansamanetul lui Bull trebuie schimbat. Măcar atât putea face și el, ținând cont de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]