1,594 matches
-
Este un caz cunoscut de contrafacere! E vorba de materiale apocrife, răspândite de naționaliștii cimbri în timpul campaniei de propagandă anticimeriană, la sfârșitul primului război mondial. În spatele Lotariei se-nghesuise o armată de fete cu ochii limpezi și liniștiți, ochi cam alarmanți, poate tocmai pentru că sunt prea limpezi și liniștiți. Printre ele își face loc un bărbat palid și bărbos, cu privirea sarcastică și colțurile buzelor schițând o grimasă de dezamăgire. — Sunt dezolat că trebuie să contrazic un ilustru coleg - spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ieri.) — Pot observa prin ochean o femeie care citește pe o terasă în fundul văii, i-am povestit. Mă întreb dacă volumele pe care le citește sunt liniștitoare sau alarmante. — Cum vă pare femeia? Liniștită sau alarmată? — Liniștită. — Atunci citește cărți alarmante. I-am povestit Ludmilei ideile stranii pe care le am despre manuscrisele mele: că dispar, reapar, nu mai sunt la fel ca înainte. Mi-a spus să fiu foarte atent: există un complot al apocrifilor care-și întinde pretutindeni ramificațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lumea bună. Dar tu te numeri printre ele“, mă anunță Julie, înmânându-mi un plic alb. „Ți-am făcut rost de o invitație.“ În plic era un cartonaș alb de la Chanel. Am fost până peste poate de încântată, un sentiment alarmant, de fapt. O ador pe Julie, dar obiceiurile ei ce țin de cumpărături nu sunt tocmai sănătoase. Nu voiam să mă transform într-o fată ca ea, al cărei sistem hormonal să fie dominat de chilipirurile comerțului cu amănuntul. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nu sunt tocmai sănătoase. Nu voiam să mă transform într-o fată ca ea, al cărei sistem hormonal să fie dominat de chilipirurile comerțului cu amănuntul. Totuși, se pare că nu există persoană al cărei estrogen să n-atingă cote alarmante când primește pentru prima oară o astfel de invitație, așa că nu trebuie să intru în panică. Pe invitație scria: Vânzare de mostre Chanel Marți, 7 mai, ora 7.15 a.m. Hotelul Park Lane 58th Street, între 6th și 7th Aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vindecarii pe câte un singuratic ca tine, dublu singuratic... — Dublu? — Da, singuratea trupului și singurătatea sufletului. — Apropo, Víctore... Da, știu dinainte ce-o să-mi spui. Ai venit să te sfătuiești cu mine despre starea ta, care de la o vreme e alarmantă, de-a dreptul alarmantă, nu-i așa? — Da, așa e. — Am ghicit. Ei bine, Augusto: însoară-te, însoară-te cât mai curând. — Dar cu care? — A, sunt mai multe, nu doar una? Dar cum ai ghicit și asta? — Foarte simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
singuratic ca tine, dublu singuratic... — Dublu? — Da, singuratea trupului și singurătatea sufletului. — Apropo, Víctore... Da, știu dinainte ce-o să-mi spui. Ai venit să te sfătuiești cu mine despre starea ta, care de la o vreme e alarmantă, de-a dreptul alarmantă, nu-i așa? — Da, așa e. — Am ghicit. Ei bine, Augusto: însoară-te, însoară-te cât mai curând. — Dar cu care? — A, sunt mai multe, nu doar una? Dar cum ai ghicit și asta? — Foarte simplu. Dacă ai fi întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
O bătaie scurtă, discretă, ca de menajeră. Ridic mâna ca să ciocănesc, însă tava e prea grea ca s-o țin cu o singură mână și în clipa în care tava se apleacă ușor într-o parte se aude un clinchet alarmant. O prind îngrozită exact în momentul în care începe să alunece ceainicul. Transpirată toată, las tava pe jos, ridic o mână și bat foarte ușor, după care ridic iar tava. Nu primesc nici un răspuns. Ce să fac acum ? Bat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și o pisică... sau niște pisici. Ei, ce zici? Lungit pe fotoliu, cu picioarele suite americănește pe scaun, capul în tavan, ochii închiși, Tolea nu părea că aude. Medita, calcula, rememora? Alunga, ca pe niște sâcâitoare insecte de sezon, veștile alarmante. — Poftim! Auzi, pretexte... Câinii și pisicile urmând a trăi, unde, în pădure, în pustiu? Ce zici, nu-i bine scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife? Da, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
plece la înmormântare, dar veniserè ordine precise că nimeni sè nu pèrèseascè unitatea sau localitatea, atunci am plecat singur cu mama la înmormântare, pe tot parcursul slujbei, mama cèutându-l din ochi, sperând sè aparè, îngrijorându-se din cauza veștilor contradictorii și alarmante care circulau, dar el n-a apèrut, Dupè înmormântare, cu toate insistențele bunicii, ne-am urcat amândoi în primul tren și ne-am întors acasè, pe tata l-am gèsit plângând la masa din bucètèrie, cu o sticlè de vodcè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de asta fără nici un efort. Este o rivalitate între două femei care și-au declarat război de cum s-au văzut pentru prima dată, sau, ca să fim mai corecți, cu mult timp în urmă. Tensiunea dintre Vanessa și Daisy atinge cote alarmante. Până și Vijay și Stewart, care nu excelează în sensibilitate, o sesizează; după câteva gesturi de nervozitate și nerăbdare și după un schimb de priviri stânjenite, încep să mormăie ceva în legătură cu niște băutură care ar trebui adusă, apoi pleacă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dorință, de a putea curge pe aici cu o asemenea viteză, ofticat pe faptul că, în realitate, el curgea în Brăila doar 5 ore și 1 minut în 24 de ore, spre deosebire de orice alt loc. Așa am aflat de inflația alarmantă nu pentru brăileni, ci pentru cei de la Bruxelles, creșterea timpului, fără acoperirea lui cu ceva real și palpabil făcut de om, ducând la deprecierea puterii autorităților de a oferi salarii și pensii, precum și la discrepanța dintre viețile lungi ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din senin, În care nimeni nu respectă pe nimeni, În care toți te privesc urât de parcă tocmai le-ai cotrobăit prin buzunare. Ce au stricat comuniștii, repară acum grăbit, fără har și incoerent, cu girul banilor, capitaliștii de tranziție. Poluarea alarmantă, și murdăria de pe străzi adaugă un plus de urâțire, acestui mare oraș pe care, se pare că nu-l mai iubește nimeni. Se construiește mult, haotic și scump. Se repară tot timpul, dar fără rezultat. Cele câteva cartiere centrale cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
epidemia bântuia cu furie și la Iași, mortalitatea fiind în creștere. Astfel, la 3l mai/12 iunie, consulul Lagan se adresa ministrului Afacerilor Externe de la Paris, informîndu-l că în capitala Moldovei "cholera morbus a atins un grad de nocivitate foarte alarmant, iar mortalitatea depășește orice comparație cu aceea observată în toate orașele unde a apărut până acum această oribilă boală. Într-adevăr, de zece zile au murit la Iași, care numără acum cel mult 30000 de locuitori, 800 de indivizi, iar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Consulul francez Lagan consemna în raportul său din 16/28 august, de la Râul Vadului, adresat ministrului de externe Sébastiani la Paris, că "numărul cazurilor de holeră a scăzut sensibil la București", dar adăuga el, "caracterul epidemiei a devenit mult mai alarmant, deoarece bolnavul moare în două-trei ore, ca lovit de trăznet". Și venea apoi cu unele precizări: "Tratamentul, pe care cea mai mare parte a medicilor l-a adoptat se compune din sudorifce (ceai de mentă, de mușețel etc.), din băi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În acest an, holera se dezlănțuise în Afganistan și în Persia, de unde a și pătruns în Rusia, ca în iulie să bântuie la Nijni-Novgorod, Moscova și Sankt-Petersburg și să-și continue marșul spre apus. În august, molima a căpătat proporții alarmante la Hamburg-Altona, principalul port al Germaniei, și s-a extins în Olanda. În septembrie a fost invadată Galiția (fără însă ca în cursul lui 1892 holera să ajungă și în Bucovina). În octombrie, flagelul a fost semnalat pe teritoriul ungar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pentru numele lui Dumnezeu, să stăm un pic și să o privim pe Jemima, pentru că transformarea este complet remarcabilă, după doar o lună. Paul, instructorul, e sincer uimit, dar și un pic îngrijorat, pentru că greutatea a dispărut cu o rapiditate alarmantă, și mai bănuiește că Jemima mănâncă mult mai puțin decât i-a spus el. Bănuielile lui sunt reale. Jemima a luat acasă hârtia cu regimul, a pus-o într-un sertar și a ignorat cu eficiență toate sfaturile acelea bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
proba incriminantă. Sub pat? în nici un caz. Majoritatea jocurilor noastre se desfășurau chiar acolo. în spatele canapelei din camera de oaspeți? Nu, când am pus acolo păpușa Sindy a lui Claire - păpușă pe care o tunsesem la chelie - au găsit-o alarmant de repede. în final, m-am decis asupra nișei în care se ținea cărbunele. Fiindcă nu mai era folosită. îEram încă mult prea micuță ca să fac legătura între anotimpul cald și lipsa focului din sobă.) După care am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am fost surprinsă să descopăr ce distractive erau jocurile respective. întâi ne-am împărțit în echipe și am jucat Red Rover. Alergam prin sala de așteptare înghețată și, în final, rupeam barierele formate din brațele celorlalți pacienți. Era un joc alarmant de vesel. După care cineva a adus o coardă de sărit. Au urmat câteva minute penibile, fiindcă toți ceilalți fuseseră chemați să sară, numai eu nu. Exact același lucru mi se întâmplase pe toată perioada adolescenței. Eram bosumflată, furioasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
invenția” mea. Într-o zi văd o umflătură pe plafon și o bucățică de humă lipsă. În altă zi, alta. Plafonul de la baie se umfla pe zi ce trece și pierdea aproape zilnic câte o bucațică din el. Eram dezamăgită, alarmantă, Îmi venea să plâng. Când a venit fiul cu familia de ziua mea de nume, plafonul de la baie era pe trei sferturi „decojit” de humă. Nu i-am spus nimic până nu a observat cu ochii lui”minunea”. După ce a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de o sumedenie de gânduri groaznice, unele dintre cele mai imorale, mai mârșave și mai rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar aceste momente bag bine de seamă că se îndesesc cu o viteză amețitoare, alarmantă și bolnăvicioasă prea din cale-afară. Mi se-ntâmplă numai ciudățenii, am apucături tot mai bizare. De pildă, de multe ori, atunci când merg pe stradă, nu reușesc să-mi explic de ce, însă tot timpul mă întorc ca să privesc în urmă, iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o mare voluptate de a tăia firul în patru. America eprea ocupată ca să-și piardă vremea cu asemenea "vicii". Ea s-a instalat, cumva, la sfârșitul culturii și își vede de proiectele ei, dispunând de o forță cu atât mai alarmantă cu cât e folosită în numele unei civilizații care nu se uită în urmă. De aici provine, probabil, o anumită insatisfacție pe care ți-o lasă modernitatea în America, înflorită, parcă, pe nisip. După un timp, orice lucru nou se demodează
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de asemenea. Din copilărie era destinat preoției. Toate astea trebuiau să dispară, în așa fel încât amintirea crimei să fie alungată pe vecie. Amnezia era ușoară pentru un sistem nervos omenesc. Sub hipnoză se poate produce cu o ușurință aproape alarmantă. Dar hipnoza nu este necesară. Întâlnești un individ care-ți displace și, foarte repede, nu-ți vei mai putea aminti numele său. Ți se întâmplă ceva neplăcut, vei uita întâmplarea ca pe un vis urât. Amnezia este cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
perdelele fură date la o parte. Salutându-i pe oamenii strânși acolo, vasalii apropiați ai lui Mitsuhide intrară, unul câte unul. Mitsuhide, Toshimitsu, Mitsuharu, Mitsutada și Mitsuaki apărură ultimii. — Au venit toți comandanții de unități? întrebă Mitsuhide. Cu o viteză alarmantă, toată zona fu înconjurată complet de soldați. Pe chipul lui Mitsuhide se putea citi prudența, iar în ochii generalilor se concentrase, foarte limpede, un avertisment fără cuvinte. Mitsuhide spuse: S-ar putea să vi se pară cam ciudat din partea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
motiv de bucurie. — A noastră e victoria! declară Hideyoshi. Apoi, fără a mai pierde vremea, începu să dea ordine. Generalii care-i primeau ordinele plecau imediat, aproape fugind cu toții înapoi, spre taberele lor. Oamenii aceia, pe care-i presase simțământul alarmant că se aflau într-o primejdie critică, erau acum nervoși și încordați, așteptând să le fie rostite numele, în timp ce Hideyoshi împărțea ordine. Cu excepția pajilor și a slujitorilor lui Hideyoshi, toți generalii se retrăseseră să-și facă pregătirile. Doi localnici însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
curată, pantaloni călcați la dungă și pantofi eleganți. Singura concesie făcută vaginului fusese toaleta minuțioasă și șoseta până la genunchi pe care și-o pusese. În clipele acelea, concavitatea, organizarea internă și caracterul non-transgresiv al mașinii îi apăreau cu o claritate alarmantă. Simțise că i se face rău și se întinsese cât era de lung peste scaunele din față. Au! Husele de vinilin ale scaunelor aveau niște protuberanțe care-i dădeau senzația coborârii printr-un esofag. Bull își învinse cu greu senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]