25,860 matches
-
Și se gândea! Cine a făcut lumea asta? Cine a făcut pădurea, stâncile, izvoarele, iarba? Cine l-a făcut pe om? De ce este omul - om? Cine a făcut cerul? De ce l-a făcut albastru? Albastre sunt apele, albastre sunt florile, albaștrii erau ochii mamei lui. -Cine? Întreba el.Spune tu, Cuțulache.Sau tu, Ursilă.Sau tu, Haiduc,vorbea el cu câinii.Și câinii dădeau din coadă. Seara când sta lângă foc pe o cergă, cânta câteodată din fluier ori din frunză
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de prin sate, le transforma În flori printr-un siretlic numai de el știut, apoi le sădea În grădină. Și avea cea mai frumoasă grădină de prin partea locului. Avea zmeul acela În grădină flori roșii ca sângele muritorilor, flori albastre ca cerul În luna mai, flori galbene ca razele de soare. Avea flori Înalte ori flori pitice, care de care mai parfumate. Avea zmeul flori fel de fel, dar nu avea nici o floare albă. Și tare mult Își dorea o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o dumbravă o fata deosebit de frumoasă. Nici lui nu-i venea a crede că e adevărată. Se Întrebă: o fi vreo zeiță? Fata avea straie lungi de un alb strălucitor, părul de culoarea mierei Îi ajungea până la brâu, iar ochii albaștrii Îi străluceau blând. Zmeul Îi ascultă cântecul și rămase fermecat de glasul ei melodios. Glasul ei Îi aduse aminte de glasul mamei lui. O luă și pe această fată, dar nu o transformă pe loc În floare, ci lăsă această
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Unora le-a dat Dumnezeu petale lungi ori scurte, Înguste ori late. El făcu atunci ca unele flori să fie roșii ca sângele, roz ca obrazul unui prunc, galbene ca lanul de grâu, albe ca pânza ce-o ghilesc femeile, albastre ca cerul de vară. Și le-a făcut pe unele Înalte și pe altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu parfum florilor, care de care mai Îmbietor. Și a făcut În așa fel
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ai luat alte obiceiuri de la fata asta decât să fumezi și să umbli prin crâșme. Bine că a plecat"! Cu gândurile aiurea, aproape n-am observat că lângă mine s-a așezat o tânără țigancă, îmbrăcată curat, într-o rochie albastră înflorată, cu cizmulițe ce-i cuprindeau glezna fină, părul împletit în cozi și bănuți pe frunte. Era tare frumoasă, cu trăsături delicate. Îmi tot spunea ceva, dar eu nu auzeam, nu înțelegeam, n-o ascultam. La un moment dat, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Când am ajuns la cofetărie, ea terminase înghețata. Mă aștepta. Am luat-o de mână și am plecat prin Cișmigiu. Și-a retras mâna speriată. Cred că n-a mai vorbit cu nici un băiat, mi-am spus. Avea ochi mari, albaștri și un păr auriu ce strălucea în lumina apusului de soare. Nu știu dacă era frumoasă, dar ceva mă atrăgea la ea ca un magnet. Mă uimea cu răspunsurile neașteptate. Când am ieșit din parc, ne-am oprit în stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în afaceri prospere, ne-am trezit bogate, bine situate pe propriile picioare și cu un viitor asigurat. Sora continua să aibă succes, să fie căutată, iar nepoata înflorise într-o adolescentă gingașă, dulce și nespus de frumoasă, blondă, cu ochi albaștri, calzi și mângâietori, cu un trup armonios, cu un mers de prințesă un Frăgezel adorabil pe care o păzeam ca pe ochii din cap. Mă iubea mult și eu la fel, eram mamă și fiică, eram prietene, tovarășe de joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care mistuiră hârtia de mătase cu lăcomie. Se înălță la început, pentru câteva clipe, o flăcăruie albastră și apoi... nimic. Lui Petre nu-i venea a crede că totul, își zicea el, se terminase, în sfârșit, că pusese capăt unei dureri ce-l măcina de atâta timp. Se ridică din fotoliul așezat în fața șemineului, se duse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sfârșit, că pusese capăt unei dureri ce-l măcina de atâta timp. Se ridică din fotoliul așezat în fața șemineului, se duse și închise geamul, privi din nou focul care ardea mocnit și se întrebă: ce-o fi fost flăcăruia aceea albastră? Nu cumva...? Trase capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul, pline cu țuica rămasă din budana babei Floarea. Avea nevoie de o tărie, se simțea ca întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cearceaful, salteaua. Căută pe jos... Avusese din nou coșmarul de la Paris cu nuvela lui Merimée, cu el jucând tenis, cu inelul de logodnă pus în degetul statuii... Și statuia nu era o Venus oarecare, era o frumusețe blondă, cu ochii albaștri, era Clody... Venise să-i înapoieze inelul de logodnă? Inelul cel din aur alb, cu diamante, care avea în mijloc un ametist, în formă de inimă! Și parcă de undeva apăruse și părintele Gherasim, cu cădelnița și busuiocul muiat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
săptămâni, leit taică-său, negru, cu pieptul alb, dar cu o ureche și vârful cozii albe. Când se văzu scăpat din colții părintești, cățelușul începu să dea din coadă, învârtindu-și ca o morișcă vârful alb și privind cu ochii albaștri, de lapte, la Ana. Ana îl privi în extaz, îl luă în brațe, cățelușul o lingea cu limbuța lui roz pe față... Era o dragoste la prima vedere! Toni, care observă scena, era mulțumit de spectacol, gândind poate: "domnișoară, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care-l numesc "turnul meu de fildeș". Din urâciunea de mansardă care era, badea Ion și-a dovedit toată măiestria. Întâi mi-a mărit lucarna, transformând-o într-o fereastră, în dreptul căreia mi-a așezat masa, încât lumina cerului cade, albastră, pe foile de scris. De ce albastră? De ce mă obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că nu știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie ascunsă, de nimeni știută. Călătoresc cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fildeș". Din urâciunea de mansardă care era, badea Ion și-a dovedit toată măiestria. Întâi mi-a mărit lucarna, transformând-o într-o fereastră, în dreptul căreia mi-a așezat masa, încât lumina cerului cade, albastră, pe foile de scris. De ce albastră? De ce mă obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că nu știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie ascunsă, de nimeni știută. Călătoresc cu ajutorul ei prin lumea stelelor. O lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
odihnesc. Sub ea stă Toni, cum ar veni, avem "paturi suprapuse". Ziua, când sunt la masa de scris, Toni stă lipit de piciorul meu. De aici de sus, prin lucarna mea, privesc în vale frumusețea apusului de soare și aburul albastru al florilor de măr, iar noaptea luna pătrunde prin aceeași lucarnă și mă luminează. În mansarda babei Floarea am găsit o lampă veche, cu burlui și fitil. Am curățat-o, am lustruit-o, i-am pus lumină electrică, lăsându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cuib. Trebuie să-i lași liberi, despovărați de grijile părinților. Trebuie să fiu mereu senin, cu o aparentă liniște. Ca oglinda unui lac, fără a-mi dezvălui zbuciumul din adâncuri. Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp albastre, inișor, încât și iarba pare acum albastră? De ce, de ce?... "Floare-albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp albastre, inișor, încât și iarba pare acum albastră? De ce, de ce?... "Floare-albastră! Floare-albastră!..." București, 15 aprilie 2013 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp albastre, inișor, încât și iarba pare acum albastră? De ce, de ce?... "Floare-albastră! Floare-albastră!..." București, 15 aprilie 2013 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Asta-i! Sunt sigură... își caută ouăle. Biata de ea! Mama era tare mâhnită. Am chicotit nervos. Nu mă simțeam capabilă de altceva. Razele soarelui la asfințit, care se opriseră pe fața mamei, făceau ca ochii ei să pară aproape albaștri. Chipul, pe care se descifra o ușoară iritare, era atât de frumos, încât îmi venea să mă reped la mama s-o îmbrățișez. Atunci mi-am dat seama că fața ei aducea puțin cu a bietei reptile pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
De data asta, în direcție opusă, spre Tachikawa. Am coborât la Nishiogi și m-am mai învârtit, pe furtună, până am găsit un polițist. Mi-a spus pe unde să o iau. Aproape fugeam pe străzile întunecoase. Am zărit felinarul albastru de la Chidori. Am deschis ușa fără pic de ezitare. Într-o cămăruță de șase tatami, în care tăiai fumul cu cuțitul, vreo zece persoane stăteau în jurul unei mese mari. Beau și discutau zgomotos. Trei dintre ele, femei, erau mai tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
basm de tine inventat, Povestea care toți o-ngaimă: Azurul unei șepci pe-o tidvă de soldat Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei îngust Pe jumătate suflet umbră-i, Și vin de foc îmi dă să gust, Să mă îmbie-n valea-i
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
și au fotografiat-o pe Carmen Ortega, care știe cum să își pună în valoare formele apetisante. Carmen Ortega s-a bucurat de soare pe o plajă din Malibu, în cursul zilei de joi, îmbrăcată într-un costum de baie albastru, din două bucăți.
Cum arată în bikini o fostă vedetă a revistelor pentru adulți by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71924_a_73249]
-
ceea ce se făcea în artele plastice în anii '60 ai secolului trecut: un fel de proteste antiartă, în cadrul așa-numitei arte brute, prin care un Yves Klein, de exemplu, în Anthropométries, folosea ca "pensulă vie" femei nude, muiate în culoare albastră, care se rostogoleau pe o pânză. Ca și în cazul lui Malevici, evocat în legătură cu spectacolul lui Manuel Pelmuș, și în lucrarea lui Klein se atingeau limitele picturii și se denunțau mijloacele acesteia ca insuficiente, ajungân-du-se, atât pe plan social, cât
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
Colaborator Extern, colaborator extern În "Omul de oțel", costumul lui Superman primește o schimbare inedită! De mult apuși sunt pantalonii scurți și roșii, purtați peste costumul mulat de culoare albastră, pe care binecunoscutul personaj i-a "purtat" în ultimele trei decenii. Autor: Corsate Cezara Costumul pe care Henry Cavil îl poartă în rolul lui Superman în "Omul de oțel" este în tonuri mai închise, mai temperamentale și cu un design
Superman rămâne fără pantalonii scurţi care l-au făcut faimos! by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72192_a_73517]