16,813 matches
-
urmărit dezbaterile electorale, au considerat că nu au fost influențați de ele în luarea deciziei de vot deoarece acestea nu au oferit informații relevante pentru ei. Se acceptă deci că dezbaterile reușesc mai mult să consolideze intenția de vot a alegătorului, mult mai puțin să o modifice și să influențeze percepția asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
relevante pentru ei. Se acceptă deci că dezbaterile reușesc mai mult să consolideze intenția de vot a alegătorului, mult mai puțin să o modifice și să influențeze percepția asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să-i poziționeze corect pe scena politică 7. Efectele comportamentale fac trimitere la puținele modificări ale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să-i poziționeze corect pe scena politică 7. Efectele comportamentale fac trimitere la puținele modificări ale intenției de vot după urmărirea dezbaterilor. De obicei, aceste modificări afectează segmentul alegătorilor indeciși sau al celor mai puțin siguri de validitatea deciziei de a vota un candidat sau altul. Deși din punct de vedere statistic acest segment este foarte mic, el are o importanță uriașă deoarece în foarte multe cazuri electoratul nehotărât
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de a vota un candidat sau altul. Deși din punct de vedere statistic acest segment este foarte mic, el are o importanță uriașă deoarece în foarte multe cazuri electoratul nehotărât a contribuit la desemnarea învingătorului 8. Evaluarea imaginii candidatului de către alegători pare a fi cel mai des întâlnit efect. În emisiunile de televiziune exercițiile de imagine ale politicienilor sunt mai frecvente decât dezbaterile asupra problemelor politice 9. Imaginea politicianului încorporează toate impresiile și evaluările cetățenilor despre actitvitatea și persoana să și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
imagine negativă a contracandidatului. Telespectatorul uită destul de repede argumentele raționale aduse de un politician, insă reține mai bine impresiile asupra ritmului dezbaterii (faze animate sau plictisitoare), tonul protagoniștilor (agresiv sau conciliant), punctele "marcate" asupra adversarului. Efectele latențe ale dezbaterilor asupra alegătorilor trimit la creșterea încrederii acestora în procesul electoral și căutarea informațiilor suplimentare despre funcționarea instituțiilor democratice, creșterea ratei de participare la vot, stimularea discuțiilor interpersonale pe teme politice și scăderea cinismului politic. La finalul acestei scurte prezentări teoretice amintim și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și instituțională, rolurile și regulile de comunicare, scenariul și punerea în scenă 14. Însă, lăsând în plan secund faptul că o dezbatere e și un spectacol politic, un joc discursiv ritualic 15, considerăm că aceasta reușește și să direcționeze atenția alegătorilor către anumite probleme considerate ca fiind mai importante, fapt cunoscut în literatura de specialitate că agenda-setting16. Am reactualizat 17 (tabelul 1) sinteză celor mai importante subiecte abordate de candidații care au ajuns în turul al II-lea al alegererilor prezidențiale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de candidații care au ajuns în turul al II-lea al alegererilor prezidențiale din România din anii 1990, 1992, 199618, 200419, 200920 și 2014 . Candidații și/sau moderatorii dezbaterilor finale au considerat aceste probleme ca fiind de maxim interes pentru alegători și reprezentative pentru evoluția societății românești. Tabel 1. Dezbaterile finale (de tip față-n-față) organizate în România începând cu 1990 Dată dezbaterii Candidații participanți la dezbaterea finală Agenda electorală 1990 Radu Câmpeanu (PNL), Ion Iliescu (FSN), Ion Rațiu (PNȚCD) - situația economică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
aurului de la Roșia Montană -apărarea independenței justiției și a statului de drept - plagiatul premierului Victor Ponta - sustragerea candidatului Klaus Iohannis de la verdictul Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu posibila să incompatibilitate Sperăm că în urma acestor evenimente mediatice (media events) alegătorii interesați au avut șansa de a se familiariza cu punctele de vedere ale candidaților, au putut observa, în defavoarea dezbaterii subiectelor de interes național, comportamentul acestora sub presiunea competiției electorale, conflictelor și controverselor dintre ei și au evaluat care e candidatul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
subiecte prin intermediul cadrajului conflictului (vezi figură nr. 1) nu e o surpriză în contextul electoral. Și în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Christina Holtz-Bacha (eds), Sage Publications, 2008, p. 347. 7 Al Ries, Jack Trout, Poziționarea: Lupta pentru un loc în mintea ta, Editura Curier Marketing, București, 2004, p. 267. 8 Paul, Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidențială, Editura Comunicare.ro, București, 2004, pp. 82-91. 9 Brian, McNair, Introducere în comunicarea politică, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 61. 10 Ulle, Toode, "Political Image-Building trough Audiovisual Media : The Case of Estonian and Finish Tv News
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Kinder, Donald, News That Matters: Television and American Opinion, University of Chicago Press, Chicago, 1987. Kraus, Sidney Televised Presidential Debates and Public Policy, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, 2000. Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidențială, Editura Comunicare.ro, București, 2004 Mckinney, Mitchell S, Carlin, Diana B., "Political Campaign Debate" în Handbook of Political Communication Research, Lynda Lee Kaid (eds), Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ, 2004. McKinney, Mitchell S "Debates" în Encyclopedia
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un proiect de lege constituțională privind legalizarea dublei cetățenii. Deoarece președintele nu are dreptul să inițieze modificarea Constituției, Vladimir Voronin a solicitat acest lucru deputaților 3. Începând cu 2004, se atestă prezenta, desi modestă încă, la urnele de vot a alegătorilor din Republică Moldova, care dețin și cetățenia română. În primul tur de scrutin, la Chișinău, au votat 2.668 de persoane - o cifră infimă în raport cu numarul moldovenilor care au obținut cetățenia română, evaluați între 100.000 și 300.000 mii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
deziderate, politica de la Cotreceni față de moldoveni a devenit una mai agreabila. Anul 2009 a fost unul de succes pentru Băsescu datorită rezultatelor electorale din Republică Moldova. După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obținut sprijinul a 90,7% dintre alegătorii cu cetățenie română din R. Moldova. Pe locul doi s-a clasat Crin Antonescu, cu 3,7%, urmat de către Mircea Geoana - 3,5%6. În campania pentru alegerile prezidențiale din 2009, Traian Băsescu a candidat fiind susținut de PD-L
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
decursul celor două cicluri electorale, 10 ani, numărul participanților la urnele de vot s-a triplat, incepand cu peste 3 mii și ajungând la aproximativ 21 mii de cetățeni. Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014 2004 2009 2014 3.734 alegători 12. 156 alegători 21.980 alegători În scrutinul din 2009, candidatura lui Traian Băsescu a fost susținută de Partidul Liberal din Republică Moldova. Liberalii și-au argumentat sprijinul politic prin faptul că "în primul său mandat prezidențial Traian Băsescu a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cicluri electorale, 10 ani, numărul participanților la urnele de vot s-a triplat, incepand cu peste 3 mii și ajungând la aproximativ 21 mii de cetățeni. Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014 2004 2009 2014 3.734 alegători 12. 156 alegători 21.980 alegători În scrutinul din 2009, candidatura lui Traian Băsescu a fost susținută de Partidul Liberal din Republică Moldova. Liberalii și-au argumentat sprijinul politic prin faptul că "în primul său mandat prezidențial Traian Băsescu a promovat o intensă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ani, numărul participanților la urnele de vot s-a triplat, incepand cu peste 3 mii și ajungând la aproximativ 21 mii de cetățeni. Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014 2004 2009 2014 3.734 alegători 12. 156 alegători 21.980 alegători În scrutinul din 2009, candidatura lui Traian Băsescu a fost susținută de Partidul Liberal din Republică Moldova. Liberalii și-au argumentat sprijinul politic prin faptul că "în primul său mandat prezidențial Traian Băsescu a promovat o intensă politică de apropiere
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
PSD și PD au semnat un Acord de colaborare între cele două partide. Acțiunea s-a înscris perfect în strategia de campanie electorală pentru Partidul Democrat din RM. Totodată, PD a folosit subiectul unirii, dar în sensul dorit de potențialii alegători ai democraților. Astfel, într-o conferință de presă, din 15 octombrie, presedintele PD Marian Lupu dezaprobă "campania unionista" pe care candidatul Partidului Mișcarea Populară la președinția României, Elenă Udrea, o desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova. În opinia liderului democraților, astfel de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
liste sunt trecute persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că domiciliază pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate și a cărții de alegător (art. 27, alin.2). În proiectul de lege aflat la promulgare se prevede la art. 51: (2) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
votare, prin decizie. (5) În cadrul secțiilor, secțiile de votare organizate pe langă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin. (3). Sistemul preconizat prezintă mai multe garanții pentru evitarea fraudelor electorale decât cel practicat la scrutinurile electorale desfășurate până în prezent. Categoriile de persoane care pot solicita înscrierea pe listele suplimentare sunt clar precizate. Se face pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
condițiile moderne, însă, în care preocuparea principala a guvernanților este aceea de a fi aleși și realeși, nu există în principiu această posibilitate. Propriu-zis, așa cu afirmă Wicksell în mod programatic, ei sunt "la fel de interesați de bunăstarea generală precum sunt alegătorii lor, nici mai mult, nici mai puțin"26. De fapt, ei sunt în cel mai bun caz reprezentanții majorității cetățenilor, ceea ce înseamnă că politicile adoptate pot fi contrare intereselor minorității; după cum ei pot exploata unele circumstanțe politice volatile pentru a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
oportunitățile de "tratament diferențiat" să fie reduse cât mai mult posibil, descurajând în aceeași măsură acțiunile care caută și/sau oferă "rente" discriminatorii. Oamenii politici ar putea fi constrânși prin norme legale, chiar constituționale ferme să aplice același tratament tuturor alegătorilor sau circumscripțiilor electorale. Dacă tratamentul diferențiat ar fi înlocuit cu tratamentul egal - prin extinderea principiului egalității în fața legii la egalitatea în fața politicii -, "exploatarea omului de către om" s-ar putea reduce, iar politicienii care incearca în mod onest să servească bunăstarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sau își doresc să-i conducă" (Kaid, McKinney, Tedesco, 2000)11. Modelul de relații publice aplicat în cazul DDTV. Show, propagandă și persuasiune În acest studiu, consideram partidele politice că organizații ce reprezinta forme instituționalizate de comunicare între aleși și alegători. Pornind de la conceptualizarea relațiilor publice, acestea reprezintă managementul comunicării dintre organizație și categoriile de public 12. În relațiile publice există patru modele care statuează relația dintre o organizație și publicurile sale. Studiind fluxurile comunicării, calitatea informației transmise, respectiv valoarea de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mii și zeci de mii de oameni, Klaus Iohannis a parcurs de două ori în precampanie și campanie toată țara, a fost în numeroase localități din urbanul mic și mediu, în toate județele țării și s-a aflat direct în fața alegătorilor, care au avut astfel ocazia să îl vadă și evalueze direct. Considerați că legislația în vigoare în 2014 privind finanțarea alegerilor prezidențiale a permis o competiție onestă și nediscriminatorie a candidațiilor la președinție? Nu am evaluat foarte exact impactul legislației
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fost creșterea rolului comunicării online, alături de mass-media tradiționale (în special, televiziunea). Chiar dacă ponderea online-ului este încă la jumătate față de ponderea tv-ului, acestea au fost primele alegeri în care rețelele sociale au contat în răspândirea mesajelor și în relația candidat- alegători. Iar acest lucru s-a văzut în mai multe momente cheie. Folosirea rețelelor sociale pentru comunicare a fost realizată de ambii candidați importanți, care ajunseseră, între cele două tururi, să aibă conturi de susținători de cca 7-800 de mii fiecare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]