1,678 matches
-
în planul istoriei fictive. În ficțiunea devenită deci Istoria ieroglifică. Acolo ar fi, de fapt și în fapt, spațiul și timpul utopiei salvatoare"28. Cantemir ar căuta, deci, răspunsuri la unele probleme care îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din planul istoriei, pe care nu îl poate controla, în unul al gândirii simbolice, unde soluțiile epice sunt oricând posibile. Mă tem însă că și un astfel de gest trădează mentalitatea sa. Descoperirea literaturii Și totuși, cele două
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
serioasă, care depășea cu mult finalitatea estetică. Discursul și-a impus și propria intenție, dar numai după ce autorul s-a asigurat că opera îi va servi drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în plan fictiv, devoalarea alegorică a faptelor și a motivațiilor lor sunt ținte atinse încă de la jumătatea cărții. După aceea, autorul se poate deda spritului ludic, se poate amuza, din culise, își poate lăsa discursul să curgă firesc, fără preocuparea de a mai susține o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Cantemir, după cum demonstrează aceeași Cătălina Velculescu 46. Lucru observat de majoritatea comentatorilor, această variantă diferă într-un punct esențial de Fiziologul alexandrin și de cel latin și de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine, care a impus o metodă de cunoaștere, un mod de a înțelege natura vreme de secole. Doar că această manieră simbolică și alegorică de a decripta marea carte a naturii, ca sistem de simboluri și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine, care a impus o metodă de cunoaștere, un mod de a înțelege natura vreme de secole. Doar că această manieră simbolică și alegorică de a decripta marea carte a naturii, ca sistem de simboluri și semne care trădează manifestările și intențiile divinității și le fac accesibile pentru creștinul de rând își făcuse lucrarea și în imaginarul românesc. Versiunea grecească a bestiarului lui Damaschin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o cu totul altă tradiție: "Lui Dumnădzău și firii urmadză și lor suppus să fii"13. În acest mod, unul dintre preceptele fundamentale ale stoicismului devine o recomandare de cea mai creștină speță. Prin urmare, prin subiectul dezbătut în manieră alegorică, prin stereotipiile pe care le dezbate în mod șablonard (microcosm-macrocosm, vârstele omului etc.), Cantemir nu părăsește, ca atitudine, gândirea religioasă specifică Evului Mediu. A-l înscrie într-o tradiție occidentală în seamnă, de fapt, a nega evidențele. Corneliu D. Bîlbă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir altoiește principiile teosofiei, pe care le împrumută selectiv din scrierile lui van Helmont, pe o tradiție a speculației teologice, riguros ortodoxă, de spiritul căreia nu se îndepărtează decisiv. Cantemir alege, în spiritul epocii, să imprime lucrării sale o structură alegorică: un tânăr pictor încearcă să realizeze portretul Adevărului, dar realizează prompt că îi este imposibil să-l zugrăvească. Înfățișat sub forma unui bătrân înțelept, Adevărul poartă pe piept o oglindă, în care îl invită pe pictor să privească, reflectată, lumea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
28. Așa se face că, în primele secole ale creștinismului, ia naștere o nouă formă de gândire, deosebită radical de cea rațională, speculativă, specifică filosofiei grecești antice. Influența decisivă a fost cea a școlii din Alexandria, care miza pe interpretarea alegorică a Bibliei, spre deosebire de cea din Antiohia, care opta pentru o interpretare istorico-gramaticală, apropiată de litera textului sfânt. Care este noua tendință? "Scopul rațiunii nu pare a fi altul decât cel de a ajunge la o oarecare înțelegere a Revelației. Rațiunea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
istoricul și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune, așa cum o demonstrează în dialogul Bruta animalia ratione uti și în De sollertia animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care figura animalului ocupa o poziție privilegiată. Philon din Alexandria, ctitor al acestei metode alegorice de interpretare a Bibliei, vorbea despre animale ca despre niște ajutoare pe care Dumnezeu i le-a trimis omului în năzuința acestuia de a cunoaște adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare la modul propriu, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
firească, din regnul său natural sau, mai bine spus, acest regn, universul întreg este conceput ca un nesfârșit vertij de semne în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
constatare de bază, care revine la toți comentatorii și editorii Fiziologului, este că acestă lucrare nu reprezintă un tratat de zoologie, ci o lucrare de morală creștină. Fabula propriu-zisă, care atribuie animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină departe. Cert este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scrierile care o explică, care îi diseminează, vulgarizându-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea directă a naturii. Realitatea se mulează ea după aceste tipare care fac parte din instrumentarul cognitiv al teologilor, apologeților etc.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
respingător sau monstruos al unora, deține o bucățică de adevăr divin și este în măsură să îl dezvăluie. Că este vorba de animale concrete sau cu totul lipsite de cea mai mică urmă de realitate și percepute doar în plan alegoric sau simbolic, acestea întrețin relații firave cu lumea divină. Ele fac să se simtă în permanență apropierea lui Dumnezeu într-o natură în întregime sacralizată. Multiplele legături care unesc lumea oamenilor de cea de sus sunt percepute datorită lor"77
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în caracterul "fabulos" al nobilei făpturi. Izolat în mit, în imaginar, unicornul a continuat să atragă atenția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bine importanța acestui fapt: "Interpretarea hristică a unicornului va depinde în mod esențial de obiceiul de a-i aplica lui Hristos figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine, pentru o lungă perioadă, o imagine a lui Hristos. Foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștine. Ctesias, Aristotel, Plinius și alții devin autorități frecventabile pentru că gânditorul creștin are nevoie de argumentele lor, de mărturia lor pentru a-și justifica demersul. Pasajele convenabile sunt extrase din context și alipite într-un nou discurs, de cele mai multe ori alegoric. Suferă, în acest mod, și un proces de re-semnificare. Sursa primă, pe care toți cercetătorii o recunosc atunci când discută despre preistoria unicornului este lucrarea Indica, a grecului Ctesias din Knidos, medic al lui Darius II și apoi al lui Artaxerxes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un animal oarecare, așa cum sunt multe exemplare necunoscute, atestate doar în cărți, nici o făptură fabuloasă, precum grifonul, sirena, centaurul și altele asemenea. Va întruchipa toate virtuțile posibile, va deveni simbol al purității, al castității, al perfecțiunii. Potențialul său simbolic și alegoric îi va asigura, pentru multă vreme, și o prezență de necontestat în "cartea naturii" (deci, în realitate). Cu toate acestea, cu cât se solidifică încrederea în existența sa, cu atât el este vânat mai insistent prin manuscrise, incunabule, cărți și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții pentru om și nevoile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se întreabă Florence McCulloch, într-un studiu deschizător de drumuri 31. Un punct de vedere pertinent ar fi cel potrivit căruia totul a fost inventat de compilatorii creștini, datorită posibilităților alegorice ale acestei scene. În Hexameronul Sfântului Vasile imaginea deja există. Chiar dacă originea acestui scenariu nu poate fi determinată cu precizie, consideră autoarea, cel mai probabil este ca, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în original: "La met une pulcele/ Hors del sein sa mamele;/ Et par l'odurement/ Monosceros la sent;// Dune vient à la pulcele/ Si baise sa mamele,/ En sun devant se dort,/ Issi vient à sa mort"39. Sigur, interpretarea alegorică, în cheie creștin-spirituală, nu lipsește ("Par sa mamele entent sancte eglise ensement" " Prin sânul ei înțelegem asemănarea cu Sfânta Biserică"). Doar că această ipostază a unui animal feroce, care nu se lasă îmblânzit decât de o fecioară, are un caracter
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele Papei Paul al III-lea din Castelul Sant'Angello din Roma, pictate între 1543 și 1548, atrag atenția mai curând prin lascivitatea lor ostentativă decât prin forța alegorică. O pictură a lui François Clouet, de la jumătatea secolului al XVI-lea, intitulată Dame au bain, înfățișează, în cadru îndepărtat, silueta unei licorne, care sigur că nu mai simbolizează virginitatea, de vreme ce femeia goală din prim-plan afișează o atitudine explicit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică doar la nivel convențional, dar îi asociază și alte sensuri care, treptat, o sufocă. Chiar dacă, de pildă, în Iconologia lui Cesare Ripa, inorogul este un ingredient esențial al emblemei Virginității 43, chiar dacă el apare trăgând la carul Castității într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorogul lui Dimitrie Cantemir este cel al renascentiștilor, nu cel medieval. După cum sper să fi demonstrat, autorul își construiește personajul chiar în dispută tacită, dar fermă cu tradiția creștină. Principele nu mai este interesat să păstreze intacte coordonatele simbolice și alegorice ale acestei figura Christi. El ignoră, ba chiar refuză ostentativ ipostaza medievală a mitului unicornului prins cu ajutorul unei fecioare și profită din plin de a doua trăsătură esențială a acestuia: puterea curativă a cornului. O face însă într-o epocă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]