1,700 matches
-
aclamațiile turiștilor care ridicau paharele pe terasele aglomerate ale cafenelelor din mall. Două frumoase membre ale clubului, Încă În pantofii de tenis, ieșiră din biroul meu În balconul de vizavi și, ținîndu-se de balustradă, Își fluturară rachetele către un car alegoric care trecea pe sub noi. — Dumnezeule mare! Aia e Fiona Taylor? — Super-tare - e goală pușcă! Pe platformă, concepută de Clubul de Arte Costasol, era Înfățișat atelierul unui artist. Șase șevalete se Înșirau la un capăt al scenei, iar În fața lor stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dar juca cu-atîta lipsă de convingere, Încît am presupus că avea cu totul alte motive pentru care intrase În club - poate ca să fie pe fază dacă apărea vreun medic rival pe gazonul ei. Acum se uita de la balcon la carul alegoric al forțelor de ordine, care trecea pe lîngă Înghesuiala de la cafenele. ZÎmbi fugar cînd Bobby Crawford, Într-o cămașă hawaiiană de Împrumut, se avîntă către platformă, mimînd un tînăr englez beat crăci și cu chef de scandal; Îi luă cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să-i dau de capăt cazului Hollinger, și pe urmă a apărut Bobby Crawford. Am simțit că mi s-a luat o greutate de pe umeri... Dar Paula nu mă mai asculta. Se apropiase de fereastră pe cînd trecea ultimul car alegoric, reprezentînd un apus de soare din trandafiri rozalii, pe care fusese imprimat cuvîntul „Sfîrșit“. Pe platformă avea loc o petrecere gălăgioasă și vreo duzină de locuitori tineri ai complexului Costasol dansau pe un potpuriu interpretat de o trupă de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Festivalul luase sfîrșit și ultimii turiști părăsiseră barurile și cafenelele, Întorcîndu-se la mașinile lor parcate lîngă plajă. Călcam pe confetti și petale obosite, Însoțit de cîteva baloane cu heliu care pluteau la Întîmplare peste gunoaie, urmărindu-și propriile umbre. Carele alegorice care amuzaseră și antrenaseră mulțimea erau strînse În incinta supermarketului și cîțiva copii mici se zbenguiau În jurul lor. Se jucau de-a v-ați ascunselea, iar șef le era Bobby Crawford, care continua să debordeze de energie și entuziasm. Țopăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ruptură concretizată În gesturile simbolice ale unei aristocratizări spirituale. În aerul de «distincție pudrată peste măsură, impusă și desuetă - observă Vladimir Streinu - se putea ghici influența unui «ancien régime», deci «Înțepenirea Într-o atitudine de epocă, tinzând parcă la funcții alegorice»”1. CustineAstolphe Louis Léonor, marchiz de Custine (1790-1857). Nobilul francez e fiul lui Armand de Custine și al Delphinei de Sabran, eroina romanului care Îi poartă numele și pe care i-l dedică buna sa prietenă, Doamna de Staël. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
piedestalul unui bust de marmură al Dianei. Pe peretele de care era lipit divanul, o altă etapă a istoriei era marcată de o gravură cenușie cu ramă de ebonită - unul din acele tablouri cu bătălii napoleoniene În care episodicul și alegoricul sunt adevărații adversari și unde se văd grupați la un loc, În același plan vizual, un toboșar rănit, un cal mort, trofee, un soldat, care stă să Înfigă baioneta Într-altul, și invulnerabilul Împărat pozând cu generalii lui În mijlocul bătăliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lungi Își aținteau privirile spre rotundele Insule ale Preafericiților. În Neînțelegere, soarta lui Hamphrey Îmi provoca un nod În gât mai special decât orice carte de Dickens sau Daudet (mari creatori de noduri În gât), În timp ce o povestire rușinos de alegorică, Dincolo de Munții Albaștri, care se ocupa de două perechi de micuți călători - bunii Clover și Cowslip și răii Buttercup și Daisy - conținea suficiente detalii palpitante ca să te facă să uiți „mesajul“. Mai erau cărțile cu poze, lucioase, mari, plate. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mână, din RFG. Trage aer adânc în piept și se uită la mine a mirare, nu înainte de a mă cântări cu mare atenție. Încerc, nu fără un mic efort, să-i răspund cu aceeași monedă. Nu-mi displăceau deloc termenii alegorici. Ba chiar că uneori mă predispuneau. Mă scoteau uneori chiar din plictis. Încerc să rup, poate încă pripit și dezorganizat, vălul alegoriei: Nu pot fi castelan, tovarășe contabil-șef, din moment ce mă aflu încă în așa-zisa mănăstire dominicană. Pentru a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu ai alți principi? Încep să mă plimb de colo-colo tot mai impacientat: Nici una. Ceva nu miroase a bine... Fii liniștit. Totul miroase bine. Mai ales dacă știi să pui șaua pe iapă cât mai curând... Și răspunsurile mele, tot alegorice: Lasă-mă cu șaua. Iapa asta are deja șa. Fii liniștit. Are și nu prea. Contele, de multe ori, nu e în stare să i-o pună ca lumea. Parola. Spune-mi care e parola? Se închide cercul! Mă înseninez
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în fînul din coș, cu capul în poala colegei ce preda un obiect pe care nu-l cunoștea deloc: istoria. În codîrlă, crăcănat, Fărocoastă făcea echilibristică, cu mîinile de parcă ne binecuvînta. Urnită de-o mîrțoagă resemnată, întreaga procesiune părea carul alegoric al școlii din Dobrina. La un moment dat, am coborît să mă mai dezmorțesc. Țîșnind din codîrlă, Fărocoastă îmi luă locul și, bine dispus, începu să zbiere Sanie cu zurgălăi. La ședință am făcut cunoștință cu un profesor de muzică
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acest mod de a percepe, se manifestă doar până când omul își înțelege rostul, menirea, metamorfoza petrecându-se când ochii îi / înalț la sânul dulce al timpului. Și, totuși, mâine este un cuvânt obscen. într-un timp în / schimbare (...). Volumul reface alegoric destinul christic, avându-l ca actant pe creatorul de poezie, pentru care filonul credinței se suprapune până la identificare propriei meniri de a zămisli, concomitent, gândul înalt și frumosul al cărui aport îl susține cu fervoare pe cel dintâi: nu știu ce mângâiere
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape îngemănați acest univers erotomorf, unde cei doi îndrăgostiți par a reîncarna perechea primordială. Armonia peste care stăpânesc cei doi, cvasiedenică, este însă, fracturată de energii dionisiace, a căror expresie alegorică sunt hergheliile înaripate care fac dragoste alungându se, în timp ce aerul e purpuriu de patimi ademenind / pe neștiutorii de moarte, toate comunicând o vitalitatea debordantă. Hipersenzitiv el însuși, eul creator percepe aici întrepătrunderea cerului cu pământul: Vuietul apelor mari se amestecă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rațiune de a exista pentru fiecare: Cerul se sprijină pe ochii noștri flămânzi. Atingeri cu estetica urâtului completează imaginarul poetic, într-o baladă veche ce aduce, mai de grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ionescu, William Shakespeare, Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, François Villon, Lev Tolstoi, M. Mitchell, Arthur Rimbaud, Homer, Le Clézio, Federico Garcia Lorca, Walt Whitman, Goethe, Serghei Esenin, Marcel Proust, Nichita Stănescu etc. Se poate vorbi, în acest sens, de o imagine alegorică a suveranității pe care o exercită bagajul cultural asupra insului care-l deține, fiindcă amprenta livrescului este omniprezentă, putând fi identificată atât în manifestările prozaice ale existenței, cât și în momentele de răscruce ale traseului ontologic al eului. Cuprinzând flash
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tulbură animalele / și trimite fecioara coaptă / în munți păstorului sau: albina trezită din hibernare / fecundează corola și cerul puberei... Cele trei părți ale volumului, Inițierea, Experiența și Jurnalul seducătorului, revelează treptele inițiatice ale existenței întru iubire și întru artă. Construită alegoric, prima parte a cărții urmărește odiseea dragostei atotcuprinzătoare, de-a lungul căreia orice e pământesc sau va să se nască (motivul născutelor e recurent: Neprihănitele dorm profund în embrion) se îndreaptă, ritualic, spre împlinire: El iese din trup / ca fumul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ou / să-i spui iubirii pe nume / ca și cum ai chemao..., însuși titlul antologiei revelându-l pe poet ca visător, dezamăgit, dar și resemnat: Nimic n-ar trebui să cadă. Și, totuși, mișcarea în jos nu poate fi reprimată, încât imaginea alegorică pe care o propune prin fericirea / privighetorii, fiindcă are arta ce se confundă cu sângele / neștiutor de vis, e o formă de sfidare a degringoladei ontologice, generale, al cărei dramatism e simțit doar de întrupările materiei, conștiente de statutul lor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
politica este arta compromisului / compromisul în artă este parakalia; /politica este o ocupație de canalii, /oamenii normali nu se tem de canalii, / nu se tem nici de politică, / însă pe amândouă le ocolesc), socială (orașul este corupt), dar și imagini alegorice, ca în Ochelarii mamei mari (altfel de poveste), sau fanteziste, în nepovestea omonimă, în care artistul, mixând etimologii, legende și mituri (despre oul primordial, Marea Mamă, Saturn ), nume celebre ale Antichității (Mnaseas din Patrae, Diogene Laerțiu, Zamolxis), propune Sfinxul din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a lui / lor și a operei: poemul s-a născut în dureri din metamorfozele nimicului, iar, în această facere teribilă, suferința și împlinirea sunt reciproce: spre creație și spre creator. Obsesia, devenită la nivelul textului laitmotiv, evul mediu, este fundalul alegoric al unui cronotop - conexiunea dintre spațiu și timp - spiritual, în care schimbarea frecventă a codului ascunde nenumărate parafraze livrești. Inserțiile dese ale colocvialului completează imaginea alegorică prin care se exprimă acest theatrum mundi complex, pe care mulți se străduiesc să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
creație și spre creator. Obsesia, devenită la nivelul textului laitmotiv, evul mediu, este fundalul alegoric al unui cronotop - conexiunea dintre spațiu și timp - spiritual, în care schimbarea frecventă a codului ascunde nenumărate parafraze livrești. Inserțiile dese ale colocvialului completează imaginea alegorică prin care se exprimă acest theatrum mundi complex, pe care mulți se străduiesc să-l descifreze, nefăcând, de fapt, altceva decât să-i accentueze corola de minuni, pentru ca, apoi, să se resemneze, revenind, mai devreme sau mai târziu, la nemuritorul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
liman pentru propriul suflet, compus însă din imagini de multe ori turbionare, prin care se sporește la maximum posibilitatea de decodare, așa încât cititorul atent și tenace poate să-și descopere și să se elibereze de propriile angoase, regăsindu-și triumful - alegoric! - în fața necurmatei ticăloșii a timpului. Victor Sterom: Memoria clipei Obstinându-se să devină cronicarul efemerului, pentru a-l eterniza sau, cel puțin, pentru a-i conferi iluzia perenității, în Memoria clipei - Editura Dacia XXI. Poeți contemporani, Cluj-Napoca, 2011 -, Victor Sterom
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck. O femeie cu ochi mari și întunecoși, cu pieptul gol și plete negre curgându-i pe umeri până la mijloc. Un șarpe îi încolăcește bustul, sprijinindu-și capul pe umărul ei drept. Evident, o viziune alegorică proprie mentalității creștine medievale, din care scriitorul P.H.Lippa pare a fi reținut doar nota de senzualitate și de mister. Eroul său, un profesor (numit când „Profesorul”, când „Domnul R.”) aflat în pragul pensiei, dar „beneficiind” încă de suficientă vigoare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
zi două, „sau chiar mai multe”. Teodora a încuviințat în tăcere, vorbind însă cu ochii (acum Profesorului i s-au părut negri), în care i se aprindeau scurt mici luminițe. I-a mângâiat părul, gândindu-se din nou la tabloul alegoric Păcatul de Franz Stuck, descoperit cândva dintr-o revistă ilustrată. Încă din adolescență, Domnul R., actualul profesor și ziarist de ocazie, avea obiceiul să caute prin poduri de case (ale rudelor apropiate) colecții de ziare și reviste vechi, din care
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la care a fost dat Ahile să învețe ceea ce nu l-au putut învăța oamenii, sugerează dubla natură a celui care conduce prin lege (om) și forță (animal). Din bestiarul moralismului clasic, Machiavelli alege vulpea și leul, spre a sugera alegoric necesitatea ca în ființa principelui să se sintetizeze viclenia și forța. Tot după necesitate, el trebuie "să pară milos, credincios cuvîntului dat, omenos, integru, religios". Dacă nu are aceste însușiri, principele trebuie să facă în așa fel "să pară că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai multe alte lucruri, pe care principii le fac adesea, sînt utile sau dăunătoare] Păgînismul îl reprezenta pe Janus cu două fețe, ceea ce semnifica, pentru acesta, o cunoaștere perfectă a trecutului și a viitorului. Imaginea acestui zeu, înțeleasă în mod alegoric, se poate foarte bine aplica principilor. Ca Janus, ei trebuie să privească în urmă istoria tuturor veacurilor care s-au scurs și care le furnizează lecții salutare de conduită și de datorie; tot așa, ei trebuie să aibă puterea de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîte detalii enervante despre olărit ne sînt date Întruna, suflă Corectorul, Noroc că pe la sfîrșit ritmul se accelerează, cînd Cipriano descoperă peștera sub Edificiu, adăugă domnul José, Asta-i o parabolă, o alegorie amară, răcni Marçal, și fu imediat mușcat alegoric de cîine, Tu habar n-ai ce Înseamnă cuvintele astea, de ce nu pricepi odată ?, Îl Înghionti Marta, Înțelept e cel ce se mulțumește cu spectacolul lumii, spuse Ricardo Reis În anul morții sale, Da, și la sfîrșit ne luăm toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]