1,931 matches
- 
  
  Kierkegaard, Franz Kafka, Albert Camus 233 altul care vorbește în greacă: allos agoreuein, ceva ascuns, înțeles subliminar, indicat mai ales în antichitate prin hyponoia folosită mai ales pentru interpretarea poetului Homer. Odissea, Eneida sunt opere epice în scop și cuprind alegoria căutării perfecției eroice. Exegezele creștine interpretează ca tipologice înregistrările istorice din Vechiul Testament. Istoriile analitice ale lui Herodot sau Tucidide prefigurează o profeție vizionară ciclică spre deosebire de cea liniară a Vechiului Testament. Interpretarea fizică și morală se combină la Homer. Școala lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
 - 
  
  transmigrație și reîncarnare, continuând gândirea pitagoreică și cristică. 235 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 236 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 237 Piesele lui Aristofan conțin elemente de viață cotidiană, ceremonii religioase, mistere, abstracții personificate, Limita lui Prometeu de Eschil utilizează alegoria sfârșitului, tragediile lui Euripide sunt un comentariu la înțelesul ascuns al miturilor primordiale, la fel Metamorfozele lui Ovidiu, Teogonia lui Hesiod. 238 J.R.R. Tolkien 239 Vasile Lovinescu, Creangă și creanga de aur, Editura Cartea românească, București, 1989. 240 Benjamin Franklin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
 - 
  
  scenă a pieselor etc. Numeroasele piese ale lui Iorga se împart în patru categorii: 1) istorice; 2) contemporane; 3) teme pentru "oamenii simpli" și 4) "scene din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
 - 
  
  din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A scris și multe romans à clef și piese alegorice, dar nici una dintre operele lui din acest domeniu nu se ridică la înălțimea pretențiilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
 - 
  
  supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Iași un serviciu de cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
 - 
  
  34. Pe lîngă opera sa istorică, a scris și două piese cu subiect istoric, ca de obicei. Prima, Baiazid, sub pretextul că descrie viața sultanului otoman care, după multe succese, a fost înfrînt și vîrît într-o cușcă, era o alegorie istorică la adresa lui Hitler și a sorții pe care i-o prevedea Iorga 35. E ilustrată aici concepția politică a lui Iorga din aceste zile întunecate. El nu a crezut niciodată în durabilitatea pactului sovieto-nazist și nu se îndoia nici de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
 - 
  
  unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corectă a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAȚIONALE Va fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
 - 
  
  universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii 4 Cf. W. J. earle, Introducere în filosofie, Ed. All, București 1999, 243‑244. 5 Ibidem, 242. 6 Cf. W. J. earle, o.c., 245. 7 Cf. W. tatarkiewiCz, Istoria celor șase noțiuni, Ed. Meridiane, București 1981, 51. 8 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
 - 
  
  Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai 53 Dt 25,4. 54 „Și toți au băut aceeași băutură spirituală pentru că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
 - 
  
  mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând al‑ tare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea câtorva picturi importante
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
 - 
  
  universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii 4 Cf. W. J. earle, Introducere în filosofie, Ed. All, București 1999, 243‑244. 5 Ibidem, 242. 6 Cf. W. J. earle, o.c., 245. 7 Cf. W. tatarkiewiCz, Istoria celor șase noțiuni, Ed. Meridiane, București 1981, 51. 8 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
 - 
  
  Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai 53 Dt 25,4. 54 „Și toți au băut aceeași băutură spirituală pentru că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
 - 
  
  mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând al‑ tare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea câtorva picturi importante
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
 - 
  
  era aliat al Marii Britanii. Deși prima reacție a fost de respingere a cărții, aceasta a cunoscut apoi un nivel ridicat de popularitate. Ceea ce impresionează la acest roman sunt „uneltele” artistice utilizate de G. Orwell și concentrarea ideilor. Romanul creează o alegorie a secolului al XX-lea, tratând subiecte precum corupția sau puterea colectivă, surprinde convingerile politice ale lui Orwell și esența regimului comunist: <citation author=”George Orwell”„Toate animalele sunt egale, numai că unele animale sunt mai egale decât altele.” </citation
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii mitice prezente în text fac posibilă interpretarea dupa care La țigănci nu ar înfățișa doar o călătorie spirituală într-o zonă situată dincolo de realitatea cotidiană, ci și o „alegorie a morții”. Drumul îl duce pe protagonist de la viață la moarte și apoi spre viața veșnică, de la zona profană la cea sacră, traseu pe care realul și fantasticul par să se întrepătrundă. Sub aspect analogic, și într-o bună măsură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  și semnificații: prezență paradoxală și misterioasă, cântăreț, poet, magician, arhetipul îndrăgostitului, erou civilizator, inițiator în misterele orfice. În semnificațiile originare ale mitului se disting două mari direcții, una religioasă, debutând cu orfismul și continuată în creștinism, în care cântărețul devine alegorie a viciilor și virtuților și una laică, poetică, sugerând încrederea în capacitatea creației de a înfrunta timpurile prin valoare, prin capacitatea de sublimare. Oamenii pot scăpa de resentimentele cu care plătesc pentru natura lor “titanica” conformându-se modului de viață
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  Christoph Wagner cunoscută de poet încă din copilărie, idila din prima parte a tragediei a fost inspirată din versiunea lui Nicolai Pfityner. Dacă la început vibrează povestea atât de coerentă a Margaretei, ce consumă prima parte a tragediei, torentul de alegorii, precum si libertatea de abstracții ce urmează proiectează într-un mod ieșit din comun o impresie de arbitrar și amestec de momente ce ies din scara operei. Adevărata substanță a tragediei goetheene începe din clipa când Faust, depășind eșecul, pășește în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  la astral, după metoda spagirică. Dar și fără alchimie este învederată cinstea de care se bucură regnul mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul nobleții și al atestărilor folclorice, pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
 - 
  
  toți, și dacă nu vorbesc eu, care, ca și Domnia Sa, l-am văzut în Clinica de la Cluj în ultima lui zi de viață, când era să nu-l mai recunosc, fiindcă începuse să semene cu omul călărit de moarte din alegoriile medievale. Veți spune că amestec lucrurile: că Ovidiu Cotruș n-ar fi murit ca alții din cauza securității și vă voi răspunde că n-aveți dreptate. Dacă maladia de care a suferit el este cea a tristeții - așa cum se spune - atunci
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
 - 
  
  SATIRĂ DUHURILOR MELE... (1980), subintitulată parodii și nu prea, efectiv cea mai bună carte a lui Calistrat Costin și o apariție relativ frapantă în contextul poeziei contemporane, e un amestec bizar de poezie umoristică, notații pătrunzătoare despre viciile lumii moderne, alegorii, fabule, inserții parodice și fulgerări metaforice, totul sub un regim de ironie acută, de zeflemea cu subsol grav, într-o scriitură narativă, cu subtilități semantice și fonetice, cu desfășurări hiperlogice / / în fine cu umor insinuant "ala Mitică", ilustrând insolitul formulei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
 - 
  
  Pierderea credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va întări, va adeveri) exemplifică alegoria desfrânării. Pentru a înțelege gravitatea desfrânării, Dumnezeu i-a cerut profetului Osea să se căsătorească cu o desfrânată (Gomer), să aibă copii cu ea, s-o ierte și, astfel încercat, să-și ducă poporul la pocăință: Și a grăit Domnul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
 - 
  
  pus la îndoială existența ca poetă, acceptând-o doar ca și curtezană. Publicarea volumului Opere, al Louisei Labé în 1555, de către editorul ce tipărise pe poetul renascentist Petrarca, a avut răsunet. Au fost apreciate sonetele ei în stil Petrarca, elegiile, alegoria Debat de Folie d'Amour a fost comparată cu Elogiul prostiei al lui Erasmus. Lucrările ei au fost traduse în germană de poetul Rainer Maria Rilke, în engleză, de Robert Greene. În limba română, prin traducerile Veronicăi Porumbacu și ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
 - 
  
  dintre adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim de nici adevărat nici fals, în care putem include metaforicitatea. Cele două regimuri sînt determinate generos de genul discursului și/sau de figurile discursului (metaforă, simbol și alegorie dominante în cel de al doilea, diferite de metonimie, de sinecdocă și de metalepsă 4, dominante în cel dintîi). La nivelul enunțiativ [B], combinația unei Rd cu un PdV se suprapune cu alternativa vericondiționalitate/ficționalitate. La nivelul [B] se pune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
 - 
  
  a nației.“ Remarca lui N. Istrati (Limba și portul, în Albina românească, 1844, nr. 21) este expresia unei răspândite convingeri a epocii, reflectată și în inventarul figurilor ei de stil. Încă din 1832, Heliade înfățișa starea limbii române prin intermediul unei alegorii vestimentare: „Fel de fel de croitori aleargă acum ca să o îmbrace, unii cu haine pestrițe, unii cu haine mai largi, mai scurte, mai lungi și nepotrivite, și alții zic ca hainele cu care se află și nu-i ajung a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]