1,411 matches
-
stins încet, încet, iar Pantazi a luat-o de la capăt cu o altă „încercare” la Ateneul Tineretului (Casa Malaxa de pe aleea Alexandru, la Șosea). Între timp a lucrat la „Revista Cutezătorii”, a fost îndrumător cultural la „Vatra Luminoasă” și la „Almanahul Literar”. A locuit cu totul întâmplător, în celebrul „Hanul Galben”, loc al acțiunii din romanul lui Mateiu Caragiale „Craii de Curtea Veche”. Aici a avut condiții bune de lucru, a pictat, a scris și a citit mult: Constant Tonegaru, Dimitrie
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la editură Tritonic.
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
la savantul din romanul "Frankenstein"), care apelează la un medium pentru a contacta spiritul defunctului. Apoi, cu ajutorul unei invenții, îi readuce spiritul în corp, înviindu-l. Însă, spre deosebire de precedenta sa viață, Pălărierul este acum Sănătos. Povestirea a apărut inițial în Almanahul Anticipația 2015. Sătulă de faptul că toate sporturile erau războinice și dedicate în exclusivitate bărbaților, Lady Badminton se hotărăște să inventeze o disciplină accesibilă femeilor. Pornind de la un joc similar baseballului practicat de clasele sărace, ea inventează un sport care
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
convertor de text, un aparat de fotografiat, un dispozitiv de localizare similar GPS-ului, sau un aparat care permite comunicarea video. În final, produsul ajunge să ocupe atât de mult spațiu, încât este denumit telefonie-mobilă. Povestirea a apărut și în Almanahul Anticipația 2016. Această schiță a apărut în anul 2014 în numărul 4 al revistei "Ficțiuni.ro" și prezintă strădania unui călugăr de a atinge iluminarea.
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
județul Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere", "Floare albastră", "Hatikvah", "Absolutio", "Hasmonaea", "Facla literară", "Israelitul", "Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»" etc. a emigrat în Israel în 1944, dar s-a întors în România după doi ani. A părăsit România pentru a doua oară în 1958, stabilindu-se în Brazilia. Moare la Săo Paulo. A fost inclus în
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
călăuză obișnuită, ci de un excelent camarad de munte. Cunoaște regiunea foarte bine, știe nomenclatura exactă a locurilor și este un gentleman perfect...”, după cum se precizează într-un interviu acordat de Lehmann la împlinirea a 90 de ani în publicația Almanah Turistic 1985. Acesta s-a stins din viață în 1990. În amintirea lui Carol Lehmann, una dintre străzile din spatele fostei fabrici Carpatex, de la baza Dealului Melcilor, îi poartă numele. Denumirea străzii este oarecum confuză, „Karl Lehmann”, deoarece nu se știe
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
SF, organizat de același club în 2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
din Ardeal, până la Debrețin, de unde s-a întors în țară la 19 decembrie 1944. Scrisul, ca pasiune și cu mult talent, de la debutul din 1927, l-a făcut să colaboreze la „Scânteia” (obținând premiul II în iunie 1948), „Timpul liber”, Almanahul Grafic din Cluj, Ziarul „Țara” din Sibiu și „Timpul” din Bucuresti, în care au apărut articole îndeosebi pe probleme culturale și sociale. Din anul 1947, din colaborator la ziarul „România Viitoare” a trecut în redacție ca redactor. A îndeplinit funcțiile
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
care e a ta proprie, cât de deplin te-ai omorât pe tine însuți!”. Povestirea „William Wilson” a fost publicată în ediția din octombrie 1839 a revistei "Burton's Gentleman's Magazine", deși apăruse mai devreme în acel an în almanahul "The Gift: A Christmas and New Year's Present" pentru anul 1840, fără a fi datat însă. Povestirea a fost ulterior tradusă în limba franceză în decembrie 1844 și tipărită în ziarul parizian "La Quotidienne" în două părți. Aceasta a
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
temut să nu fie întrerupt. Este judecat rapid și condamnat pentru crimă la moarte prin spânzurare. Povestirea „” a fost publicată pentru prima dată în ediția din iulie 1845 a revistei "Graham's Magazine". O versiune ușor revizuită a apărut în almanahul literar bostonian "May-Flower" pentru anul 1846. Prima traducere în limba română a fost realizată de N.D. și publicată în ziarul "Viitorul" din București, anul II, 1908, nr. 407, pp. 56. Povestirea a fost tradusă apoi de Nicolae Dașcovici (publicată în
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
patru episoade în cadrul emisiunii „Mult e dulce...” (începând din 26 august 1976) și apoi prezentat integral ca un lungmetraj. Ecranizarea romanului "Concert din muzică de Bach" a fost primită cu elogii de critica de film. Astfel, o recenzie publicată în Almanahul Cinema din 1976 consemna următoarele: „Dinu Tănase, de data asta scenarist și regizor, a întârziat asupra romanului cu o înțelegere complexă și subtilă a universului de neliniștită sensibilitate în care se desfășoară întâmplările de pe „ecranul” literar al Hortensiei Papadat Bengescu
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
1902, a fost ales Președinte al Societății Academice „Petru Maior”, societatea studenților români de la Budapesta care afirma cultura și limba română prin conferințe, serbări, dezbateri, evocări de personalități, editarea de lucrări, a revistei „Roza cu ghimpi” (1876 --1894) și a „Almanahului Societății” (1885, 1901), întreținând un cor, o orchestră și o bibliotecă. Ion I. Lapedatu a participat ca delegat din circumscripția Nocrich la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, la care s-a hotărât integrarea Ardealului în
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1995) și membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002), membru al Consiliului Uniunii traducătorilor din țările membre CSI și
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Două dintre cărțile sale au fost create astfel ("Calculatorul în trei timpi", "AutoCAD-ul în trei timpi"), și ambele au fost editate de câte patru ori (Editură Polirom, 2001-2014). Câteva dintre prozele sale scurte au apărut și în alte publicații: Almanahul Anticipația (1997); Almanahul Science-Fiction (2007, 2008); revista Helion, Timișoara; Dilemă veche (2007, 2013, 2015). A participat cu lucrări la câteva zeci de conferințe/simpozioane tehnico-științifice din România și din Europa. A tradus în limba română articole pentru revista Science în
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
sale au fost create astfel ("Calculatorul în trei timpi", "AutoCAD-ul în trei timpi"), și ambele au fost editate de câte patru ori (Editură Polirom, 2001-2014). Câteva dintre prozele sale scurte au apărut și în alte publicații: Almanahul Anticipația (1997); Almanahul Science-Fiction (2007, 2008); revista Helion, Timișoara; Dilemă veche (2007, 2013, 2015). A participat cu lucrări la câteva zeci de conferințe/simpozioane tehnico-științifice din România și din Europa. A tradus în limba română articole pentru revista Science în school, publicație EIROforum
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
fiica lui Vladimir, Marea Ducesă Maria Vladimirovna, de asemenea, a pretins șefia Casei Romanov după moartea tatălui său. Cu excepția Marii Ducese Maria, Prințul Nicolae a fost recunoscut de restul familiei ca șef al Casei imperiale. Totuși, în ultima ediție a Almanahului de la Gotha publicat de Justus Perthes în 1944 se declară că mariajul părinților lui Nicolae "nu a fost în conformitate cu legile casei", deși ediții anterioare l-au listat ca membru dinastic al casei imperiale. Prințul Nicolae a condus familia Romanov la
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
problemei programării disjunctive. Rado a mai publicat, între altele, în revistele „Gazeta matematică” și "Matematikai lapok", de asemenea în revista culturală maghiară din Transilvania, „Utunk”, iar in 1954 a participat la scrierea cărții memoriale dedicate lui János Bolyai si la almanahul anual al revistei culturale maghiare Korunk. 1960,1966 - Premiii de merit ale Ministerului Învățământului din România
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
de narcisism cultural colectiv , un exemplu grăitor fiind afirmarea superiorității neamului românesc față de alte popoare, în baza originii latine - prezumată ca fiind neviciată. Preocupările scriitoricești ale lui George Radu Melidon au fost mai ales didactice. Pe lângă cărți, a scris în almanahuri și în alte publicații ale epocii, articole pe teme politice (bine documentate și în care a apărat cauza românească), sociale, comerciale. În scris s-a dovedit a fi un militant pentru drepturile politice și teritoriale ale românilor. A colaborat astfel
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
teritoriale ale românilor. A colaborat astfel la periodicele "Zimbrul", "Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
colaborat astfel la periodicele "Zimbrul", "Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
(1986) este o povestire științifico-fantastică a scriitorului român Mihail Grămescu. Catalogată drept microroman, ea a fost publicată în "Almanahul Anticipația 1986". Acțiunea se petrece într-un stat totalitarist din America Centrală, pe o insulă controlată de Hunta militară. Niro, specialist în chimie și fizică subnucleară, este concediat de la locul său de muncă în urma intrigilor unor colegi. Disperat că nu are
Anomia () [Corola-website/Science/332208_a_333537]