6,823 matches
-
înțepeniți, atrăgea imediat privirea care, rămânea captivă în contemplarea a ceea ce, în ansamblu, părea a întruchipa o ciudată cifră doi, ce se mișca hilar pe trotuar, de parcă ar fi fost atașată de invizibile schiuri, pe care înainta printr-o inabilă alunecare. Nu-și vorbeau, însă uneori, cine era atent, putea auzi scurtele comenzi pe care bărbatul i le dădea femeii, de a se așeza, de a se opri, de a se ridica de pe banca pe care tocmai se așezase să se
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SANCTUAR Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te retragi în înserare ca într-un sanctuar, separând ziua când în navigarea pe căutare, când pe alunecarea în uitare, când în navigarea pe cuvânt, când înotând printre sunete, dincolo de cânt. Și peste tot, e rânduita priveghere asupra apelor lăuntrice, lucind în praf de stele, în care se avântă soarele și luna dinspre acum spre totdeauna. Mă retrag
SANCTUAR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381935_a_383264]
-
dor, Mă-nvinge murmurul sihastru Dintre pământ și cer, de dup-un nor, În zborul meu spre tine, Doamne, Mă mai desprind din trup vreodată Și unduiesc în primăveri și toamne Măcar în vis, că prea sunt vinovată De vagi alunecări, în timp, curmate De- o revenire la castanii pământeni. I-atâta frumusețe sfântă-n noapte Când albi zâmbesc copaci în primăveri. Referință Bibliografica: GONG... / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de
GONG... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380430_a_381759]
-
VÂNT-VESTIREA demonstrativ - tot bate vânt-vestirea de parcă nu am ști și singuri să plecăm: el - vântul - simulează-afar' poftirea din casa noastră-n care deranjăm și bate - bate vântul de dispreț: atâtea veri omise și ratate... duhoarea sfântă-a porcului mistreț - stindard alunecării: prost - în frate din lumea pălmuitului pe față spre lumea lirică a umilirii spre o metaforă-a scuipării de paiață fără discriminări ori jene-ale răstirii ...plecăm - plecăm - mai strângeți vânturi - ploi fiți economi: căci după noi - urmăm...tot noi! ---------------------------- Adrian
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
cu forța actualității, artei, impactului! Dintr-un simplu clic, ne hotărâm viața, tristețea sau bucuria. Ne simțim bine senini, buni, dansând, dar mărșăluim pe urmele modei, zbătându-ne în standardele impuse. Ce bine ... că vine ninsoarea să ne uniformizeze, albească, alunecarea, zborul inocent! Și sper, să învățăm... pe pârtia simțului, să lăsăm instinctul să își ia avântul! Citește mai mult Tratăm efecte,fără a lua în seamă cauze.Facem răul celebru,cu forța actualității, artei, impactului!Dintr-un simplu clic,ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
Facem răul celebru,cu forța actualității, artei, impactului!Dintr-un simplu clic,ne hotărâm viața,tristețea sau bucuria.Ne simțim bine senini, buni, dansând,dar mărșăluim pe urmele modei,zbătându-neîn standardele impuse.Ce bine ... că vine ninsoareasă ne uniformizeze, albească,alunecarea, zborul inocent! Și sper, să învățăm...pe pârtia simțului,să lăsăm instinctulsă își ia avântul!... XVI. ÎNCEPUT, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. Simțul tăinuit, atins de blânda depunere de nea în unirea cerului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SUFLET VÂNDUT Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SUFLET VÂNDUT Te-ai răzvrătit, și tot ce ți-a fost scris, ( Destinul tău), ai osândit și-acum Alunecarea cruntă spre abis E-aproape și... e unicul tău drum. Ai vrut să stăpânești, să ai puteri Și să nu fii, al nimănui, supus, Iar ce-ai promis, prin legăminte, ieri, Azi te doboară-n forță...Ești răpus. Când zări
SUFLET VÂNDUT de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381129_a_382458]
-
totuși, de ce fugiseră în zori?! Ce chemare îi mânase departe de cort, lăsând-o pradă neliniștii?! Poate foamea?! Poate năvala căldurii?! După lacrima vărsată în urma fugarilor, temerara își strânsese tabăra și pornise mai departe, pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și a copilului. Uki scâncea. Era flămând. Trebuia să facă popas! Și privind încolo și-ncoace, hotărî loc de oprire. Încropi adăpostul pentru mas din trei prăjini
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
POT PRIVI CERUL Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o cădere, aș vrea cât mai târzie, pe care-o aștept cu spaimă, momentul de singurătate care o să se întâmple, o alunecare moale, duioasă ca un cântec, când ultimele roade sunt putrede pe tâmple. Atât amar de ani, înțelepciune, zidit-ai înăuntru un templu prea umil și nu mi-ai dat puterea, chircită-n rugăciune, să pot privi cerul, cu suflet de
SĂ POT PRIVI CERUL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381530_a_382859]
-
cu forța actualității, artei, impactului! Dintr-un simplu clic, ne hotărâm viața, tristețea sau bucuria. Ne simțim bine senini, buni, dansând, dar mărșăluim pe urmele modei, zbătându-ne în standardele impuse. Ce bine ... că vine ninsoarea să ne uniformizeze, albească, alunecarea, zborul inocent! Și sper, să învățăm... pe pârtia simțului, să lăsăm instinctul să își ia avântul! Referință Bibliografică: În iarnă / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lia
ÎN IARNĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380967_a_382296]
-
apună, și-o pasare ce cântă nebună! Primesc așa, constant, dezmirdător, ghem de șoapte. Mă prefac că le ignor, le las în ploaie să se ude, doar-doar vor zbura departe. Și mă trezesc și mai acut într-o cutremurătoare, sensibilă alunecare a răsăritului din mare, întuneric topit de soare, incandescență amețitoare sub val creatoare, albastră-albă-strălucitoare mișcare unduitoare. Nimic nu mai doare, doar trăiește, sub astrul uriaș ce apare! Referință Bibliografică: Mare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2020, Anul
MARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380970_a_382299]
-
Cum pot să dorm. să/ umblu,/ să mănânc,/ în timp ce mă tot tângui/ și mă plâng,/ strivit la-nfățișare/ și-n adânc? E cu putință, oare, să/ mai fiu, când ea e moartă,/ viu, chiar/ foarte viu? - Poemul 12, p. 23). Alunecarea spre autointerogația retorică relevă drama celui ce nici măcar de la sine nu mai așteaptă vreun răspuns ("Adevărul cumplit/ până-n inima inimii mă/ săgetează:/ Cum mai pot să/ trăiesc,/ dacă tot ce-am iubit/ a murit?" - Poemul 22, p. 37) Nirvana a
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
cumpănă tot se răscoace / (în piețe mulțimi stau pe jar) / popoare-s cernute încolo și-ncoace / se schimbă schimbarea-n zadar.” Autorul, conștient de „starea de eu” ce „Poate da consistență stării de noi” se culpabilizează și suferă împărtășind această alunecare a omenirii , sfâșiat de lupta celor două dimensiuni existențiale, Bine și Rău (cei doi tâlhari biblici) și sfârșește implorând, asemeni Fiului Omului, cel răstignit între ei, mila divină: „ Dumnezeule mare, ne-ai părăsit?!” Aceasta nu întârzie însă niciodată la auzul
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
pe GOOGLE". Impreună cu alte ramuri ale științei și tehnicii, internetul a făcut o altă reașezare a criteriilor literaturii. El dirijează scriitura instinctiv spre înseme ale modernității, el dă viață scrisului în alt mod decît cel consacrat, Se simte o alunecare spre o literatură care să țină pasul cu marile prefaceri ale lumii în care trăim, cu contemporaneitatea. Chiar dacă trăim cu toții o stare de nestăvilită urgență care lasă impresia că nu mai avem vreme pentru lectură sau pentru scris, nu se
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
porțile cerului de-o copilă ce-n zbor, le atinge cu aripile de parcă ar vrea și n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
privi mai bine spre pamânt și coborî încetișor pe curcubeu ca pe un topogan și se uită cu atenție spre noi orizonturi. Acolo, la marginea curcubeului, era o lume nouă. O lume diferită de tot ceea ce cunoscuse el până atunci. Alunecarea înceată pe toboganul de culoare îl apropia tot mai mult de lumea pe care o văzuse doar de acolo, din înălțimi iar gândul că va putea fi și el printre flori și fluturi, printre stropii de rouă, printre copilașii zburdalnici
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
s-a învârtit cu noi și a dispărut pierzându-ne în întunericul ce ne-nghițea, trupurile noastre nu s-au despărțit, ci au rămas un moment încremenite și pline de contracții, pentru ca, imediat, pe stratul gros de fân pe care alunecarea-l antrenase până la sol, sub noi, să-și continue dulcea legănare în care tot dorul și dragostea noastră se revărsa vulcanic... Poate am adormit ori timpul pe care-l credeam că stă pe loc s-a urnit în infinita-i
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel domn simpatic și șarmant
DANSUL VIETII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371471_a_372800]
-
langă trupul suplu că al unei belerine , dându-ți un farmec aparte. Alteori te înalți pe dans de pas de deux. Ai pornit în viață demult, acum poți privi peste umăr și crezi cu tărie, că viața este doar o alunecare. Nu mai contează cât de tare te învârți. Nu ai voie să cedezi. Trebuie să te avânți cu mai mult elan în dans, în propriul tău dans. Ai aripile tale creionate într-o noapte de april. Și zâmbetul, nu poate
DANSUL VIETII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371471_a_372800]
-
-i chiloțelul cu mișcări abia simțite în jos. Picioarele ei lungi și delicate, erau de o albeață neobișnuită, care se potrivea de minune cu culoarea corpului și a tenului. Pe neașteptate, ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
sperie: schimbarea înclinație pe axa, deci altă poziție față de soare, luna și alte corpuri care au influență directă asupra planetei, încetinirea vitezei de rotație. Consecințe: mai cald, măi frig, măi vânt, furtuni, alți curenți de aer, marini, ploi atipice, inundații alunecări de teren, cutremure, alta circulație a sarcinilor electrice la nivelul viului. Și pentru ce toate acestea ? În numele evoluției ? Sau pentru că omul, s-a crezut FIUL LUI DUMNEZEU? Bucurați-vă de această sărbătoare lumeasca, PAȘTELE, că este catholic, orthodox, sau cum
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
în apă direct de pe puntea provei. Înotau bine amândoi și au început să se hârjonească în bălăceală Reveniți pe barcă, ea s-a întins la soare pe provă iar el a prins vântul în velă și barca a reînceput lina alunecare pe limpezile ape din care tocmai au ieșit. Ea sa tolănită comod pe cearceaful adus special de Ionel care s-a întins și el alături, la soare. Duios i-a luat în mână codița neagră îngrijit împletită. - Dă-mi voie
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel domn simpatic și șarmant
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel domn simpatic și șarmant
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
un copil. În prozele scurte ale Dorinei Stoica alternează, omul matur, cel care își reamintește, și copilul care trăiește. Totuși, alternanța aceasta este aproape insesizabilă stylistic, maturul și copilul fiind încă inseparabil și alunecând continu dintr-unul în altul, această alunecare constituind uneori chiar “scenariul” prozei , care debutează cu o amintire și sfârșește cu o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în copilărie- în care mama e o figură
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]