1,558 matches
-
pigment din gărgărițe) Făină Hârtie (pastă) Tutun Azbest f) erupție lichenoidă │Alergeni ce induc erupții lichenoide g) dermatită limfomatoidă │Alergeni ce induc dermatită limfomatoidă â-Propiolactona Colaps caloric, crampe calorice, Acid cianhidric Acid sulfuric Acizi organici Alcool metilic (Metanol) Amine alifatice Amine alifatice halogenate Esterii acidului azotic Fosgen (Oxiclorura de carbon) Funingine, negru de fum Hidrogen sulfurat Naftalen (naftalină) sau omologi ai ei │ │ │(omologul ei este definit prin formula: Produse petroliere Decalina Fibre sintetice Magneziu NOTĂ: Tabelul cu bolile profesionale cu declarare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
a celor mai importante și actuale metode terapeutice în vederea renunŃării la fumat. CAPITOLUL 2 COMPONENTELE CHIMICE ALE FUMULUI DE łIGARĂ Fumul de tutun conŃine peste 4000 de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice (benzantracen, benzo[a]pirenă, aza-arene (dibenzacridină, dibenzcarbazolă, amine aromatice (2-toluidină, 2-naftilamină, 4-aminobifenilă, N-nitrozamine, aldehidă crotonică, clorură de vinil, formaldehidă, benzen, precum și compuși anorganici (monoxid de carbon, sulfură de carbon, arsen, cadmiu, crom, plumb, poloniu 210, etc.Ă. Cei mai importanŃi constituenŃi chimici ai fumului de . În plus, în timpul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
publicate recent au arătat asocierea expunerii la benzen cu leucemia acută mieloidă, sindroame mielodisplazice și limfoame, prin toxicitatea acestui compus asupra celulelor stem hematopoietice (27Ă. 2.5. Hidrocarburile policiclice aromatice Hidrocarburile policiclice aromatice prezente în fumul de Ńigară includ: heterociclinele, aminele aromatice heterociclice și compușii nitro, toŃi acești compuși fiind dovediŃi a avea acŃiune carcinogenă și efecte cardiovasculare. AnumiŃi compuși policiclici aromatici, ca de exemplu pirenul și benzo[a]pirenul sunt cunoscuŃi pentru efectele mutagene. Studiile clinice au arătat o creștere
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu angină pectorală stabilă, în timpul efortului. În concluzie, fumul de tutun conŃine o multitudine de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice, N-nitrozamine, aldehidă crotonică, clorură de vinil, formaldehidă, benzen, precum și compuși anorganici 20 (monoxid de carbon, sulfură de carbon, metale grele, etc.Ă cu multiple și variate implicaŃii în patogenie. Cantitatea Efecte Monoxid de carbon 10-23mg Se leagă de hemoglobină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fost asociată cu descreșterea nivelului seric de estradiol, scăderea numărului de ovocite și de embrioni, fumatul afectând, în consecinŃă, sever rata de implantare și fertilitatea femeii (273). Riscul crescut de avort spontan și concepŃia întârziată au fost atribuite cadmiului și aminelor aromatice din fumul de Ńigară. (274). La bărbaŃi, fumatul scade concentraŃia lichidului seminal, motilitatea spermatozoizilor și afectează morfologia acestora (275). Într-un studiu care a avut ca subiecŃi soldaŃi din Cehia, s-a arătat că fumatul modifică proprietăŃile spermei, inclusiv
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la acești subiecŃi (294). O singură Ńigară conŃine o mixtură de mii de compuși chimici, inclusiv mai mult de 60 dovediŃi carcinogeni. SubstanŃele carcinogene din fumul de Ńigară aparŃin unor multiple și variate clase chimice, incluzând hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozamine, amine aromatice, aldehide, hidrocarburi organice volatile și metale (Tabelul 3.4., conform International Agency for Research on Cancer - IARC, 2004) (292). Conform IARC, SubstanŃele carcinogene din fumat, au fost incluse în : grup 1 carcinogene pentru om; grup 2A probabil carcinogene pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin renunŃarea la fumat (295). Rolul fumatului în determinarea cancerului bronhopulmonar a fost demonstrat atât prin datele de prevalenŃă obŃinute în studii epidemiologice, cât și prin dovedirea rolului carcinogen al unor componente chimice provenind din combustia tutunului: hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice și nitrozamine. Benzo[a]piren activează oncogenele și interacŃionează cu ADN-ul. Dintre nitrozamine, N’-nitrozonornicotina este una dintre cele mai importante, cu rol dovedit în producerea cancerului de tract respirator superior. SubstanŃele carcinogene din tutun produc efecte prin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
peroxidarea lipidelor. Rolul substanŃelor carcinogene provenite din fumat poate fi modulat datorită variabilităŃii genetice care determină diferenŃe ale metabolizării lor prin nivelurile diferite de activitate ale enzimelor superfamiliei citocromului P450 și ale sistemului glutation S-transferazei (296). Hidrocarburile policiclice aromatice și aminele aromatice trebuie activate de componenta citocromului CYP1A1. Aproximativ 10% din populaŃia albă prezintă o formă înalt inductibilă a CYP1A1 corelată cu o creștere ariscului tumorilor bronșice, laringiene sau ale cavităŃii orale (297). Polimorfismul genetic al CYP1A1 a fost dovedit în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
glicolic (etilenglicolul, hidrocarburile clorurate), fie au acțiune narcotică (cloroformul, eterul etilic). Dintre substanțele chimice inflamabile se pot menționa: fosforul alb, sodiul, potasiul și solvenții organici cu temperaturi de aprindere scăzute (cum ar fi: eterul etilic, eterul de petrol, benzenul, acetona, aminele alifatice inferioare etc.). Dintre reactivii explozivi pot fi citați: peroxizii, nitroderivații, clorații, perclorații etc. Acidul percloric anhidru este o substanță deosebit de periculoasă, deoarece, în contact cu carbonul din substanțele organice, se descompune instantaneu, cu explozie, provocând răni foarte greu vindecabile
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
SCN)4]↓ + 2 (NH4 + Cl) + (2 NH4 + SO42) violet-închis (Zn2 + 2 Cl) + (Co2 + 2 NO3) + 2 (2 NH4 + [Hg(SCN)4]2) = Zn[Hg(SCN)4]·Co[Hg(SCN)4]↓ + 2 (NH4 + Cl) + 2 (NH4 + NO3) bleu 3.4 Obținerea aminelor complexe 3.4.1 Considerații teoretice Aminele complexe sunt combinații coordinative care conțin drept ligand molecule de amoniac sau de amine organice. Atomul donor al ligandului este atomul de azot, mai puțin electronegativ decât atomii halogenilor sau decât atomul de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
SO42) violet-închis (Zn2 + 2 Cl) + (Co2 + 2 NO3) + 2 (2 NH4 + [Hg(SCN)4]2) = Zn[Hg(SCN)4]·Co[Hg(SCN)4]↓ + 2 (NH4 + Cl) + 2 (NH4 + NO3) bleu 3.4 Obținerea aminelor complexe 3.4.1 Considerații teoretice Aminele complexe sunt combinații coordinative care conțin drept ligand molecule de amoniac sau de amine organice. Atomul donor al ligandului este atomul de azot, mai puțin electronegativ decât atomii halogenilor sau decât atomul de oxigen; din acest motiv, aminele se caracterizează
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
2) = Zn[Hg(SCN)4]·Co[Hg(SCN)4]↓ + 2 (NH4 + Cl) + 2 (NH4 + NO3) bleu 3.4 Obținerea aminelor complexe 3.4.1 Considerații teoretice Aminele complexe sunt combinații coordinative care conțin drept ligand molecule de amoniac sau de amine organice. Atomul donor al ligandului este atomul de azot, mai puțin electronegativ decât atomii halogenilor sau decât atomul de oxigen; din acest motiv, aminele se caracterizează printr un moment de dipol permanent redus. De aceea, acești liganzi nu se vor
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Considerații teoretice Aminele complexe sunt combinații coordinative care conțin drept ligand molecule de amoniac sau de amine organice. Atomul donor al ligandului este atomul de azot, mai puțin electronegativ decât atomii halogenilor sau decât atomul de oxigen; din acest motiv, aminele se caracterizează printr un moment de dipol permanent redus. De aceea, acești liganzi nu se vor coordina la cationii metalelor reprezentative, decât într-o măsură foarte redusă (metalele alcalino-pământoase, având sarcină mai mare, se pot dizolva în amoniac lichid, separând
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
acești liganzi nu se vor coordina la cationii metalelor reprezentative, decât într-o măsură foarte redusă (metalele alcalino-pământoase, având sarcină mai mare, se pot dizolva în amoniac lichid, separând din soluție sub formă de amoniacați). În schimb, amoniacul (ca și aminele pe care pe care acesta le generează) este ușor deformabil sub acțiunea câmpului electric generat de cationi. De aceea, în prezența cationilor cu configurație electronică nesaturată, amoniacul și aminele formează amine complexe deosebit de stabile, întrucât momentul de dipol total al
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
din soluție sub formă de amoniacați). În schimb, amoniacul (ca și aminele pe care pe care acesta le generează) este ușor deformabil sub acțiunea câmpului electric generat de cationi. De aceea, în prezența cationilor cu configurație electronică nesaturată, amoniacul și aminele formează amine complexe deosebit de stabile, întrucât momentul de dipol total al moleculei ligandului este foarte mare (ca urmare a importantei contribuții datorate polarizării). Din acest motiv, formarea acestui tip de compuși coordinativi este caracteristică metalelor tranziționale, care posedă numeroși electroni
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
sub formă de amoniacați). În schimb, amoniacul (ca și aminele pe care pe care acesta le generează) este ușor deformabil sub acțiunea câmpului electric generat de cationi. De aceea, în prezența cationilor cu configurație electronică nesaturată, amoniacul și aminele formează amine complexe deosebit de stabile, întrucât momentul de dipol total al moleculei ligandului este foarte mare (ca urmare a importantei contribuții datorate polarizării). Din acest motiv, formarea acestui tip de compuși coordinativi este caracteristică metalelor tranziționale, care posedă numeroși electroni pe substratul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
substratul (n-1)d, capabili să genereze un câmp electric intens; sub acțiunea acestui câmp electric se produce o polarizare puternică, motiv pentru care această clasă de liganzi sunt generatori de câmp cristalin tare. Câmpul cristalin la care dau naștere aminele este cu atât mai puternic cu cât numărul pozițiilor de coordinare este mai mare. Așa se explică formarea unor compuși coordinativi foarte stabili cu aminele care conțin mai mulți atomi de azot în moleculă (deci sunt polidentate) în condițiile în
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
clasă de liganzi sunt generatori de câmp cristalin tare. Câmpul cristalin la care dau naștere aminele este cu atât mai puternic cu cât numărul pozițiilor de coordinare este mai mare. Așa se explică formarea unor compuși coordinativi foarte stabili cu aminele care conțin mai mulți atomi de azot în moleculă (deci sunt polidentate) în condițiile în care același cation nu formează combinații complexe cu amoniacul sau cu amine monodentate cu structură similară (ori compușii formați sunt puțin stabili). Obținerea aminelor complexe
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
este mai mare. Așa se explică formarea unor compuși coordinativi foarte stabili cu aminele care conțin mai mulți atomi de azot în moleculă (deci sunt polidentate) în condițiile în care același cation nu formează combinații complexe cu amoniacul sau cu amine monodentate cu structură similară (ori compușii formați sunt puțin stabili). Obținerea aminelor complexe se bazează pe coordinarea azotului din amoniac sau din aminele organice de către cationii metalelor tranziționale. În acest scop, soluțiile liganzilor se adaugă soluțiilor apoase ale combinațiilor simple
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cu aminele care conțin mai mulți atomi de azot în moleculă (deci sunt polidentate) în condițiile în care același cation nu formează combinații complexe cu amoniacul sau cu amine monodentate cu structură similară (ori compușii formați sunt puțin stabili). Obținerea aminelor complexe se bazează pe coordinarea azotului din amoniac sau din aminele organice de către cationii metalelor tranziționale. În acest scop, soluțiile liganzilor se adaugă soluțiilor apoase ale combinațiilor simple ale acestor metale. În cazul în care se folosește drept ligand amoniacul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
deci sunt polidentate) în condițiile în care același cation nu formează combinații complexe cu amoniacul sau cu amine monodentate cu structură similară (ori compușii formați sunt puțin stabili). Obținerea aminelor complexe se bazează pe coordinarea azotului din amoniac sau din aminele organice de către cationii metalelor tranziționale. În acest scop, soluțiile liganzilor se adaugă soluțiilor apoase ale combinațiilor simple ale acestor metale. În cazul în care se folosește drept ligand amoniacul, compusul coordinativ se prepară prin adaos de soluție de hidroxid de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
și ioni ai metalelor tranziționale din grupa a 12a (cu configurație electronică pseudosaturată); în prezența hidroxidului de amoniu, primii vor prefera ionul hidroxil drept ligand, în timp ce ultimii vor coordina amoniacul. 3.4.2 Partea experimentală 3.4.2.1. Obținerea aminelor complexe care conțin drept ligand amoniacul 1. În șase eprubete se toarnă câte 2 ÷ 3 cm3 soluție de azotat de argint AgNO3, sulfat de cupru CuSO4, clorură de zinc ZnCl2, sulfat de cadmiu CdSO4, clorură cromică CrCl3 și, respectiv, clorură
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
2 (NH4 + Cl) verde Dacă se continuă adăugarea de soluție de hidroxid de amoniu NH4OH, dar folosind o soluție concentrată (de concentrație 18 ÷ 25%), se constată că precipitatele dispar și se obțin niște soluții colorate în mod caracteristic, datorită formării aminelor complexe solubile: hidroxid de diamminoargint [Ag(NH3)2] OH (incolor), hidroxid tetraamminocupric [Cu(NH3)4](OH)2 (albastru-azuriu), hidroxid de tetraamminozinc [Zn(NH3)4](OH)2 (incolor), hidroxid de hexaamminocadmiu [Cd(NH3)6](OH)2 (incolor), hidroxid de hexaamminocrom (III
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
rezultă clorură de hexaamminocobalt (III) [Co(NH3)6]Cl3, de culoare roșie: 2 ([Co(NH3)6]2 + 2 Cl) + 2 (NH4 + Cl) + H2O2 = = 2 ([Co(NH3)6]3 + 3 Cl) + 2 H2O + 2 NH3↑ roșu 3.4.2.2 Obținerea aminelor complexe care conțin drept ligand aminele organice 1. Adăugând într-o eprubetă, în care se află 2 ÷ 3 cm3 soluție de sulfat de cupru CuSO4, câteva picături de piridină C5H5N, se obține o soluție albastră, ca urmare a formării sulfatului
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
NH3)6]Cl3, de culoare roșie: 2 ([Co(NH3)6]2 + 2 Cl) + 2 (NH4 + Cl) + H2O2 = = 2 ([Co(NH3)6]3 + 3 Cl) + 2 H2O + 2 NH3↑ roșu 3.4.2.2 Obținerea aminelor complexe care conțin drept ligand aminele organice 1. Adăugând într-o eprubetă, în care se află 2 ÷ 3 cm3 soluție de sulfat de cupru CuSO4, câteva picături de piridină C5H5N, se obține o soluție albastră, ca urmare a formării sulfatului de tetrakis(piridin)cupru (II) [Cu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]