4,386 matches
-
derivata formula. d) Date verificate științific și obiectiv ca dovada că proprietățile cerute trebuie să fie disponibile. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- *1) În cazul în care este determinată printr-o metodă ale carei limite de detecție vor fi stabilite ulterior. Anexa 5 ------- la norme -------- AMINOACIZI esențiali și semiesențiali din laptele matern În sensul prezentului ordin, aminoacizii din laptele matern, esențiali și semiesențiali, exprimați în mg pentru 100 kJ și 100 kcal, sunt următorii: ─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────── │ Pentru 100 kJ*1) Pentru 100 kcal Anexa 5 a fost înlocuită
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
proprietățile cerute trebuie să fie disponibile. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- *1) În cazul în care este determinată printr-o metodă ale carei limite de detecție vor fi stabilite ulterior. Anexa 5 ------- la norme -------- AMINOACIZI esențiali și semiesențiali din laptele matern În sensul prezentului ordin, aminoacizii din laptele matern, esențiali și semiesențiali, exprimați în mg pentru 100 kJ și 100 kcal, sunt următorii: ─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────── │ Pentru 100 kJ*1) Pentru 100 kcal Anexa 5 a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 883 din 18 octombrie 2007
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 883 din 18 octombrie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 19 noiembrie 2007, conform pct. 18 al art. I din același act normativ. Anexa 6 -------- la norme --------- COMPOZIȚIA ÎN AMINOACIZI A CASEINEI (în g/100 g proteine) Anexa 6 a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 883 din 18 octombrie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 19 noiembrie 2007, conform pct. 18 al art. I din
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
referință [caseina conform definiției din anexa nr. 5 (anexa nr. 6 la norme)] sau rata de eficiență a proteinei (PER) în amestec va fi egală cel puțin cu 70% din cea a proteinei de referință. În toate cazurile, adăugarea de aminoacizi va fi permisă numai în scopul ameliorării valorii nutritive a amestecului de proteine, și numai în proporțiile necesare în acest scop. 3. Hidrații de carbon 3.1. Dacă la produsele menționate la art. 17 alin. (1) lit. a) și d
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
prim sau unic ingredient produsele lactate vor conține cel puțin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
nivelurile minime de proteine vor fi mărite corespunzător. În orice caz indicele chimic al proteinelor va fi cel puțin egal cu 80% din cel al proteinei de referință. 2.3. Indicele chimic reprezintă cel mai mic raport dintre cantitatea fiecărui aminoacid esențial din proteina de testare și cantitatea de fiecare aminoacid din proteina de referință. 2.4. În toate cazurile adăugarea aminoacizilor este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor și doar în proporțiile necesare atingerii acestui scop. 3
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
caz indicele chimic al proteinelor va fi cel puțin egal cu 80% din cel al proteinei de referință. 2.3. Indicele chimic reprezintă cel mai mic raport dintre cantitatea fiecărui aminoacid esențial din proteina de testare și cantitatea de fiecare aminoacid din proteina de referință. 2.4. În toate cazurile adăugarea aminoacizilor este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor și doar în proporțiile necesare atingerii acestui scop. 3. Lipide 3.1. Energia eliberată de lipide nu trebuie să
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
80% din cel al proteinei de referință. 2.3. Indicele chimic reprezintă cel mai mic raport dintre cantitatea fiecărui aminoacid esențial din proteina de testare și cantitatea de fiecare aminoacid din proteina de referință. 2.4. În toate cazurile adăugarea aminoacizilor este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor și doar în proporțiile necesare atingerii acestui scop. 3. Lipide 3.1. Energia eliberată de lipide nu trebuie să depășească 30% din energia totală disponibilă a produsului. 3.2. În
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
pantotenic (mg) 3 ───────────────────────────────────────────────────── Calciu (mg) 700 ───────────────────────────────────────────────────── Fosfor (mg) 550 ───────────────────────────────────────────────────── Potasiu (mg) 3.100 ───────────────────────────────────────────────────── Fier (mg) 16 ───────────────────────────────────────────────────── Zinc (mg) 9,5 ───────────────────────────────────────────────────── Cupru (mg) 1,1 Iod (µg) 130 ───────────────────────────────────────────────────── Seleniu (µg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (µg) 1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexa 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteina ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────���───────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
sodiu x - selenit hidrogenat de sodiu x - selenit de sodiu x CROM (III) și hexahidrații săi - clorură x - sulfat x MOLIBDEN (VI) - molibdat de amoniu x - molibdat de sodiu x FLUOR - fluorură de potasiu x - fluorură de sodiu x 3. Aminoacizi - L-alanină x - L-arginină x - acid L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistină x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicină x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
de valorificare a uleiurilor vegetale și animale pentru substanțe tensioactive și carburanți; - Obținere de coloranți și arome alimentare. 4.3.6. Biotehnologii: - Aplicarea biotehnologiilor în controlul și protecția mediului înconjurător și în valorificarea unor deșeuri; - Cercetări privind obținerea de enzime, aminoacizi, produse de uz veterinar și furajere, vitamine, antibiotice; - Tehnologii de extracție și izolare din microflora României a unor substanțe biologic active; - Cercetări de bioinginerie pentru modernizarea unor faze la fabricarea antibioticelor, vitaminelor. 4.3.7. Medicamente: - Tehnologii pentru obținerea de
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
intensificarea cercetărilor în scopul obținerii a noi tipuri de poliamide. Principalele materii prime utilizate în procesele de sinteză au fost, în general, monomerii care, prin reacții de policondensare, puteau forma polimeri liniari: acizi dibazici cu diamine, acid ε aminocaproic, alți aminoacizi 1, ε caprolactama, pirolidona etc. Carothers și Hill au demonstrat că elementul cheie în formarea acestor polimeri liniari rezidă în utilizarea de monomeri bifuncționali cu numai două grupări reactive [3-6]. În cazul poliamidelor, grupele funcționale de tip aminic sau carboxilic
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
monomeri, capabili, fiecare în parte, să formeze homopoliamide. Dispunerea unităților structurale diferite în catenă poate fi total aleatorie (copoliamide statistice), sau în blocuri de lungimi variabile, corespunzătoare poliamidelor unitare (bloc-copoliamide). Pe baza numărului mare de monomeri pentru poliamide − diacizi, diamine, aminoacizi și lactame − se pot obține copoliamide cu structuri, compoziții și proprietăți extrem de variate. Natura chimică, numărul și modul de succesiune a constituenților, precum și proporțiile necesare pentru a forma catena copoliamidică, influențează sensibil structura acesteia și, în consecință, proprietățile produsului rezultat
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
crescut spectaculos. În funcție de monomerii utilizați, s-au sintetizat copoliamide prin: - reacția dintre două sau mai multe diamine cu unul sau mai mulți acizi dibazici; - reacția dintre una sau mai multe diamine cu doi sau mai mulți acizi dibazici; - reacția unui aminoacid sau a unei lactame cu un amestec diamină, acid dibazic. În general, copoliamidele se obțin prin aceleași procedee și respectându-se aceleași condiții ca și în cazul poliamidelor unitare: - policondensare interfacială a mai multor diamine și cloruri ale acizilor dicarboxilici
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
însă și procedee specifice de sinteză a copoliamidelor: - transamidarea în topitură între amide sau între poliamide și produși mic moleculari (oligomeri) capabili să formeze poliamide; - introducerea simultană în reacție a sărurilor Nylon (perechi diamine- diacizi), a lactamelor și uneori a aminoacizilor. Se pot sintetiza copoliamide și prin modificarea proprietăților poliamidelor unitare, printr-un proces de copolimerizare, introducând în lanțul polimeric unități monomere diferite, cu o alternanță întâmplătoare de-a lungul catenei, împiedicând formarea ordonată a legăturilor de hidrogen dintre catene. Perturbarea
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sunt substanțe macromoleculare ce rezultă, principial, prin polimerizarea lactamelor sau prin policondensarea acizilor dicarboxilici cu diamine. Încă de la o primă privire, prin legătura definitorie amidică, identică cu cea peptidică, deși apare între un acid și o amină, nu între doi aminoacizi, poliamidele ar avea multe puncte comune cu polipeptidele, implicit un comportament similar în calitate de substanță de cleire (limpezire) proteică. La pH-ul vinului, 2,8-4,2, adică acid, proteinele - substanțe amfotere - capătă o încărcare electronegativă. Astfel, odată introdusă în vin, o
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
este valabil și în cazul poliamidelor, prin excelență macromolecule liniare ce pot poseda doar terminal câte două sarcini electrice, ceea ce e prea puțin pentru a participa la o eventuală floculare bazată pe neutralizarea sarcinilor electrice. Din contra, proteinele posedă, prin aminoacizii dicarboxilici și diaminici din constituția lor, foarte multe astfel de sarcini, provenite de la grupele carboxil și amino rămase neangajate în formarea policatenei. Singura cale prin care poliamidele exercită un efect clarificant, de altfel remarcat, rămâne deci o adsorbție la nivelul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
din D -sau L glicerinaldehida rămâne aceeași, compușii rezultați aparțin aeleași serii ca și glicerinaldehida. În general, criteriile de încadrare a compușilor optic activi în diferite clase de substanțe sunt diferite. De exemplu: în clasa acizilor ά ăsubstitiți (halogeno-acizi, hidroxiacizi, aminoacizi), criteriul de clasificare este centrul de asimetrie vecin gupării carboxil. Acidul ά hidroxi propionic (lactic) Acidul ά amino propionic (ά alanina) D (+)-alfa-alanina L (-)-alfa-alanina e) Izomeria geometrică (izomerie cis-trans) Fenomenul acesta se întâlnește la moleculele în care atomii de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acetil colina, (CH3)3N+-CH2-O-CO-CH3 care acționează ca un mediator chimic neuromuscular. Colina este încadrată în grupa vitaminelor B, fiind considerată un factor de creștere pentru unele specii de animale și microorganisme. c) Serina (acid *-amino-*-hidroxipropionic) este un α aminoacid hidroxilat avînd o grupare alcoolică primară: Serina intră în structura unor lipide complexe legată esteric de un rest de acid fosforic: d) Sfingozina este un aminodiol nesaturat cu 18 atomi de carbon din structura unor lipide complexe, din diferite țesuturi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
simple care sunt substanțe ternare, lipidele complexe conțin pe lângă C, H, O și alte elemente ca P, N sau S. Aceste lipide au o structură complexă deoarece în afara componentelor de bază, acid gras și alcool mai conțin acid fosforic, aminoalcooli, aminoacizi, inozitol sau glucide. Din punct de vedere chimic sunt esteri sau amide ale acizilor grași superiori. Lipidele complexe care conțin în moleculă un rest de acid fosforic se numesc fosfatide sau fosfolipide. Lipidele complexe predomină în organismul animal unde intră
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de integritatea membranei. Unele fosfolipide (fosfatidilserina) servesc și ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai mică de 10
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2 la 100 și a căror masă moleculară este în general mai mică de 10.000. Proteinele se caracterizează printr-un grad ridicat de policondensare a aminoacizilor constituienți și ajung la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]