1,881 matches
-
de la bun început cu obiecte interpretate, și pentru demersurile ideologice. Indicația metodologică pentru o asemenea ierarhizare a formelor logice, obținută prin interpretare, am căpătat-o, lucrând analogic, din locul indicat al Cercetărilor logice, lucrarea lui Husserl. Pe de o parte, analitica și dialectica se află în "mijlocul" acestui fenomen de multiplicare, având în primul rând rol constitutiv pentru orice tip de discurs ulterior, fie acesta logic, filosofic, științific sau ideologic. Pe de altă parte, ele sunt socotite, îndeobște, discipline logice, din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a presupozițiilor, de punere în anumite raporturi a conceptelor, de întemeiere a soluțiilor la diferite probleme, de selecție a temelor și de proiecție a demersurilor pentru a obține o "teorie" (sau o "reconstrucție tematică") etc.; ne putem gândi, așadar, că analitica și dialectica, discipline logice fiind, au ele însele rosturi filosofice. Ideea din urmă constituie presupoziția originară a tematizării din capitolul de față (care cuprinde și trei aplicații). Discursul filosofic trebuie să participe la un "model" de instituire a interogațiilor, răspunsurilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să formeze o unitate și să comunice "idei" filosofice sau măcar gânduri cu încărcătură filosofică. Fiind vorba de condiții formale reunite într-un fel de scenariu normativ (pe care, mai sus, l-am numit "model"), putem avansa ideea că tocmai analitica (analytika pl.; analyo = "a examina în amănunt, a rezolva o problemă") împreună cu dialectica (dialectiké, to dialectikon; dialégo, diaghelesthai = "a discuta, a dialoga, a vorbi un limbaj particular")47 constituie modele ale discursului filosofic. (Mai bine zis, constituie împreună modelul ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
amănunt, a rezolva o problemă") împreună cu dialectica (dialectiké, to dialectikon; dialégo, diaghelesthai = "a discuta, a dialoga, a vorbi un limbaj particular")47 constituie modele ale discursului filosofic. (Mai bine zis, constituie împreună modelul ca atare al filosofiei.) Tradiția sistematică a analiticii și dialecticii începe (tot) cu Aristotel și este legată îndeosebi (tot) de proiectul logicii ca organon, instrument (la care au contribuit, cum bine se știe și cum a fost ilustrat într-un capitol anterior, mai multe generații de filosofi aristotelicieni
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce există, este investit, prin proiectul logicii-organon, doar cu funcții formale, de susținere a corectitudinii unor produse ale actelor gândirii noastre (în Organon: concept, noțiune, definiție, formă, frază, sentință, enunț, argument etc.49, sensuri amintite, de fapt, și mai devreme). Analitica și dialectica pot fi socotite drept modele ale rostirii filosofice din perspectiva acestei redimensionări a logos-ului, pentru că tocmai ele adăpostesc normele de corectitudine stipulate de logică, fiind și rezultate ale multiplicării formei S P și ale asocierii aspectului alethic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formei S P și ale asocierii aspectului alethic de această formă, pentru a căpăta semnificație toate elementele fundamentale ale cunoașterii: adevărul, "subiectul", "obiectul", "predicarea", "însușirea", "dispoziția către cunoaștere", "sensul", "semnificația", "proba adevărului" (criteriile lui) etc. Ideile, teoriile așezate în tiparele analiticii și dialecticii, sau care participă la scenariul normativ pe care ele îl presupun, au toate șansele de a fi acceptate în spațiul semnificativ al filosofiei, pentru că ele corespund standardelor fundamentale de valabilitate. Totodată, ele au șanse de a fi socotite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele au șanse de a fi socotite cunoștințe, cunoașteri. Fără îndoială, faptul acesta nu este de la sine înțeles și tocmai de aceea trebuie scos la iveală printr-un demers potrivit: acela al reducției judicative. Prescripțiile logice pe care le cuprind analitica și dialectica, toate condiționate, așadar, de logica-organon, alcătuiesc un scenariu normativ o structură regulativă ce capătă funcții constitutive pentru aceste modele la care participă rostirea filosofică -, pe care l-am numit deja judicativ constitutiv sau dictatură a judicativului. L-am
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
l-am numit deja judicativ constitutiv sau dictatură a judicativului. L-am numit astfel, dată fiind norma pe care se întemeiază toate aceste prescripții, principiul care susține toate regulile funcționale în topos-ul discursivității, decisive în privința acceptării elementelor semnificative ale analiticii și dialecticii, precum și în aceea a respingerii elementelor care nu sunt bine formate: adevărul însușire fundamentală a cunoștințelor este calitatea unei singure forme a gândirii, anume judecata; ceea ce înseamnă că logicul se concentreză în judicativ, că logos-ul însuși, redus
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea, rămasă o structură discursivă, așa cum s-a precizat mai devreme pentru raționare; diferența față de aceasta din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru raționare; diferența față de aceasta din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi formulate astfel: 1) logos-ul trebuie să apară
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi formulate astfel: 1) logos-ul trebuie să apară de-naturat, ceea ce înseamnă că gândirea operează cu precădere în sens formal, expresia acestei de-naturări fiind logica, iar consecința directă, pentru discurs, este constituirea analiticii și dialecticii; 2) adevărul trebuie să fie în proprietatea exclusivă a judecății, căpătând astfel un sens direct exclusiv cognitiv; lui i se poate rezerva, totuși, un anume sens ontologic indirect, în măsura în care intervin câteva "echivalări", pe care modernitatea le va autoriza
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el însuși, în măsura în care este posibilă, poate atinge limitele dictaturii judicativului și, astfel, poate deschide orizontul non-judicativului, așa cum, de altfel, a fost indicat mai devreme.) Cum sunt proiectate (concepute) și cum funcționează aceste două modele de discurs întemeiate pe dictatura judicativului analitica și dialectica la filosoful care a consfințit trecerea logos-ului în logică, anume la Aristotel? Dar la alți gânditori din perioade târzii ale istoriei filosofiei, Kant, Heidegger, de exemplu, gânditori care au propus reconstrucții filosofice semnificative și au lucrat explicit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale dictaturii judicative. De altminteri, unul dintre scopurile mele principale, până aici, a fost să prezint o cât mai largă fenomenalitate a dictaturii judicativului, pentru ca, pe baza bogăției acesteia, să capete deschidere operarea unei reducții judicative asupra înseși dictaturii judicativului. Analitica și dialectica pun la lucru structura logică originară S P. Dar ele nu se substituie logicii, construcțiilor formale ale acesteia, ceea ce înseamnă că structura logică originară intră ea însăși în alcătuiri discursive mai complexe; acestea au fost numite mai sus
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta din urmă fiind, de fapt, o ipostază a raționamentului, anume raționament dialectic). Mai întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități de rostire din structura logică originară S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate; interpretarea lor aceste două operații fiind răspunzătoare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unități de rostire din structura logică originară S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate; interpretarea lor aceste două operații fiind răspunzătoare pentru intrarea în formă a raționamentului și argumentului și pentru dispunerea lor, datorită interpretării elementelor lor formale, în analitică și dialectică va fi posibilă prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, ce va fi operată după aplicații. Acestea din urmă, încă o dată, au doar rolul de a ilustra intervenția constitutivă a dictaturii judicativului, prin analitică și dialectică, în orice discurs
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretării elementelor lor formale, în analitică și dialectică va fi posibilă prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, ce va fi operată după aplicații. Acestea din urmă, încă o dată, au doar rolul de a ilustra intervenția constitutivă a dictaturii judicativului, prin analitică și dialectică, în orice discurs flosofic. Ele semnalează structurarea analitică și dialectică a trei asemenea discursuri, indicând totodată rolul constitutiv, în sens judicativ, al timpului. De aceea, atunci când timpul nu va mai avea puterea de a semnifica de fapt, de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3 Aplicații 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în discuție fenomenul "multiplicității" și indicând "formele" de mijloc în care se "multiplică" S P în mișcarea sa către analitică și dialectică: este vorba despre raționament, în genere, și despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în discuție fenomenul "multiplicității" și indicând "formele" de mijloc în care se "multiplică" S P în mișcarea sa către analitică și dialectică: este vorba despre raționament, în genere, și despre una dintre speciile acestuia, argumentarea (ca raționament dialectic, în înțeles aristotelic). Mai departe încerc să răspund la aceeași întrebare, cercetând locul în care se petrece evenimentul corespunzător intrării în regim
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în înțeles aristotelic). Mai departe încerc să răspund la aceeași întrebare, cercetând locul în care se petrece evenimentul corespunzător intrării în regim constitutiv (pentru rostire, gândire, făptuire) a formei S P: Organon-ul aristotelic, în structura căruia se află și analitica și dialectica. Vor fi avute în vedere îndeosebi locurile în care fenomenul multiplicității călăuzește constituirea "formelor logice" amintite; este vorba despre locuri din tratatul Despre interpretare, pentru forma judecată, din cele două Analitici și din Topica pentru forma raționament (cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de adevăr pornind de la "teze", "probleme", adică de la premise probabile proprii raționamentului dialectic. Tema comună celor două părți vizează adevărul și esența sa ca relație de corespondență între elemente de naturi diferite. 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice Analitica este, pentru Aristotel, disciplina formelor logice, deși Analitica primă cercetează, în mod direct, raționamentul în genere, iar Analitica secundă, demonstrația, concepută ca raționament cu premise necesar adevărate, ca "raționament științific". Dialectica ("Topica", în sistematica logicii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
probleme", adică de la premise probabile proprii raționamentului dialectic. Tema comună celor două părți vizează adevărul și esența sa ca relație de corespondență între elemente de naturi diferite. 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice Analitica este, pentru Aristotel, disciplina formelor logice, deși Analitica primă cercetează, în mod direct, raționamentul în genere, iar Analitica secundă, demonstrația, concepută ca raționament cu premise necesar adevărate, ca "raționament științific". Dialectica ("Topica", în sistematica logicii aristotelice) este disciplina argumentării cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Tema comună celor două părți vizează adevărul și esența sa ca relație de corespondență între elemente de naturi diferite. 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice Analitica este, pentru Aristotel, disciplina formelor logice, deși Analitica primă cercetează, în mod direct, raționamentul în genere, iar Analitica secundă, demonstrația, concepută ca raționament cu premise necesar adevărate, ca "raționament științific". Dialectica ("Topica", în sistematica logicii aristotelice) este disciplina argumentării cu premise probabile, adică teoria raționamentului dialectic, cel din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca relație de corespondență între elemente de naturi diferite. 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice Analitica este, pentru Aristotel, disciplina formelor logice, deși Analitica primă cercetează, în mod direct, raționamentul în genere, iar Analitica secundă, demonstrația, concepută ca raționament cu premise necesar adevărate, ca "raționament științific". Dialectica ("Topica", în sistematica logicii aristotelice) este disciplina argumentării cu premise probabile, adică teoria raționamentului dialectic, cel din premise cu adevărat probabile, și a celui eristic, din premise
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]