7,050 matches
-
sau un cauciuc - Wallach și Kogan, 1965 -, o cărămidă, un creion sau o scobitoare - Gentzels și Jackson, 1962). Celelalte teste din baterii includ sarcini de tipul asocieri de cuvinte, figuri compuse, completarea unei narațiuni, inventarea problemelor (Getzels și Jackson, 1962), analogii, probleme de interpretare a unor modele, forme, texte (Wallach și Kogan, 1965). Cea mai evidentă diferență dintre baterii este dată de condițiile de administrare a testelor. Wallach și Kogan (1965) au adoptat sarcini de gândire divergentă de tip joc, necronometrate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este în stare să îl acorde procesului de cunoaștere a creativității. Viitorul cercetării psihometrice a creativității Nicholls (1983) precizează că: Yamamoto (1965) încearcă să explice confuzia cercetării creativității prin compararea cercetătorilor cu orbii și a creativității cu proverbialul elefant. Această analogie este însă prea simplă. Există, într-adevăr, o mulțime de elefanți adevărați, iar orbii au făcut față destul de bine situației, în multe cazuri. Totuși, sursa principală a confuziei este tocmai mulțimea de animale domestice necunoscute care îi însoțesc pe orbi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Problema celor două sfori și Problema suportului de pălărie, ambele probe de perspicacitate; de asemenea, li s-a administrat un chestionar de identificare a stilurilor cognitive asimilare-explorare, un test de abilități spațiale, subtestul de vocabular WAIS și un test de analogii verbale. Varabila stilului cognitiv a fost concepută pe baza supoziției că asimilatorii elaborează rezolvarea problemelor cât mai mult cu putință, în timp ce exploratorii își modifică strategiile de rezolvare a problemelor, chiar atunci când proba nu solicită transformarea lor. Rezultatele au demonstrat că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și artiști. Suprapunerea avea menirea de a facilita formarea concepțiilor homospațiale. Evaluatorii experți au confirmat că metaforele induse de imaginile suprapuse erau mai creative decât cele generate în urma altor proiecții de diapozitive prezentate pentru a induce metafore prin intermediul asociațiilor, a analogiilor și a proceselor gestaltiste. Finke (1990) susținea că formele preinventive facilitează invenția. Formele preinventive reprezintă ideile și imaginile întrebuințate de indivizi înaintea de conceptualizarea unui produs. În studiul lor, Finke și Slayton (1988) le-au oferit subiecților trei fragmente alese
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
publicat cartea îndelung elaborată Productive thinking (1945). Lucrarea tratează șapte studii de caz, fiecare cuprins într-un întreg capitol. Trei studii de caz - despre Gauss, Galileo și Einstein - analizează gânditori creativi de marcă. Abordarea rezolvării problemelor a lui Wertheimer demonstrează analogia sa cu procesele perceptive prin intermediul conceptelor structurale precum transformarea, recentrarea, completarea spațiilor, inversarea figură-fundal. Cercetătorii nongestaltiști care au împrumutat elemente din teorie deseori evidențiază insight-ul spontan sau așa-zisa comutare gestaltistă. O astfel de caracterizare a teoriei gestaltiste este oarecum
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au următoarele caracteristici: În loc de gânduri despre lucruri concrete, care se înșiră răbdătoare pe făgașul sugestiei obișnuite, avem cele mai rarefiate abstracții și diferențieri, combinații de elemente despre care nici că s-a mai auzit vreodată, cele mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și se învolburează într-o mișcare năucitoare, unde tovărășiile se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deosebesc persoanele creative de cele inteligente. Barron (1963) a descoperit că subiecții care au avut rezultate bune la creativitate, dar slabe la inteligență (evaluarea a fost făcută cu ajutorul testului de stăpânire a conceptelor - Concept Mastery Test -, ce include sinonime-antonime și analogii verbale) s-au descris ca „afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, puternici, influențabili” (p. 222). Cei care au avut rezultate bune la inteligență, dar slabe la originalitate s-au descris ca „blânzi, optimiști
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
științele naturii, discursul științific și-a extins aria de aplicare dincolo de laborator și clasă, devenind influent În conceptualizarea relațiilor sociale și a politicii 3. Metode empirice raționaliste și din ce În ce mai marcant holiste erau folosite pentru a explica transformările sociale, apelând la analogii Între lumea naturală și societatea oamenilor cu referire la cauzele și efectele diferitelor fenomene. Metaforele și explicațiile Împrumutate din biologie au Început să domine acest discurs În dauna altor științe, cum ar fi fizica sau matematica. Interesul pentru determinismul ereditar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
săi. În definițiile date în literatura de specialitate, cetățenia corporatistă include responsabilitățile față de mediu, comportamentul față de angajați, practicile etice, produsele sigure și de încredere, filantropia corporativă strategică, voluntariatul încurajat de angajator și programele de implicare în comunitate. Conceptul face o analogie între individ ca membru al comunității și corporația, ca membru instituțional al societății, respectiv responsabilitățile individuale pe care le are individul față de societate și responsabilitățile colective pe care le au corporațiile față de comunitățile în cadrul cărora activează. Factorul care a declanșat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
esențial la Clausewitz care consideră că marii strategi au reușit nu numai pentru că au avut o bună s., ci și pentru că au dovedit viziune în alegerea opțiunilor strategice adecvate. Clausewitz a influențat semnificativ abordările ulterioare (Ansoff, 1965; Andrews, 1971) prin analogiile create în domeniile în care au fost dezvoltate abordări teoretice ale s. (managementul afacerilor sau al organizațiilor). De altfel, termenul de s. sau de concepte asociate acestuia a fost adoptat rapid în diverse domenii. Andrew S. Gordon (2004) a identificat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și dincolo de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena internațională precum un individ în „starea de natură”, acea stare imaginată precedentă autorității politice și a societății. Deși tehnica acestei analogii este comună tuturor adepților primului nivel de analiză
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena internațională precum un individ în „starea de natură”, acea stare imaginată precedentă autorității politice și a societății. Deși tehnica acestei analogii este comună tuturor adepților primului nivel de analiză, interpretarea naturii umane și, de aici, a istoriei și a vieții internaționale diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de o factură optimistă) versus realismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și pe Hans Morgenthau - pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectul] combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe (Thies, 2002, p. 166). Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul „analogiei domestice” prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne (apud Sylvest, 2004, p. 422; vezi și Dunne, 2005). Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică - un domeniu „similar din punct de vedere structural” (Ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul auto-ajutorării. Piața condiționează comportamentul actorilor economici, recompensând și sancționând, la rândul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt unități „asemenea”. Waltz argumentează că, în ciuda complexității domeniului (datorată, printre altele, prezenței actorilor nestatali), este justificată opțiunea sa de a defini sistemul internațional ca sistem de state - la fel cum, în corpul de teorie economică ce stă la baza analogiei, unitățile sistemului sunt firmele. Statele diferă considerabil între ele ca mărime, avuție și putere, dar se aseamănă prin faptul că au de îndeplinit aceleași sarcini. În fine, cel de-al treilea eșalon al structurii se referă la distribuția capacităților. Statele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans Morgenthau, sarcina edificării unei teorii raționale a politicii internaționale i se părea necesară, dar imposibilă, iar Raymond Aron contesta ambițiile teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-și simultan propriii stăpâni, gata de luptă și autonomi în deciziile pentru supraviețuire. Este parabola de întemeiere a societăților democratice și liberale de astăzi și, sub forme diferite, a teoriilor relațiilor internaționale. Așa cum subliniază însă multe autoare feministe, este o analogie artificială, distorsionată, dintre existența și coabitarea ființelor umane, fie și într-o etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între -3 și +3 abateri standard față de marea medie (media obținută prin îmbinarea tuturor rezultatelor, indiferent de grupele comparate). 2.3.4. Puterea statistică redusă poate conduce la concluzii eronate Puterea statistică poate fi înțeleasă mai bine apelând la următoarea analogie: imaginați-vă puterea statistică drept o capacitate de a detecta vizual fenomene. Dacă puterea statistică este mică, va fi dificil să observăm fenomenele de interes și vom concluziona, poate, că fenomenele respective nu există. Acest lucru s-ar întâmpla datorită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea unui experiment cu muște și albine ... Dacă pui într-o sticlă o jumătate de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu baza spre fereastră, vei descoperi că albinele vor persevera, până ce mor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acolo. Viziunea dă sens, atrage, motivează și mobilizează oamenii. Liderii carismatici stăpânesc tehnicile de comunicare interpersonală împărtășind oamenilor viziunea și direcțiile de acțiune într-o manieră expresivă, simbolică în cadrul unor mesaje cu o mare încărcătură emoțională. Ei fac apel la analogii și metafore pentru a angaja gândirea, imaginația și valorile oamenilor, fascinează și coagulează sentimente, idei, aspirații și valori, concepând și relatând anecdote și povestiri pilduitoare, adaptându-și permanent stilul de comunicare în funcție de particularitățile, nevoile și interesele auditorului. Liderii carismatici au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este în primul rând un ritual. Dintr-o perspectivă particulară, cea a participării la vot, Guyonnet (1994) consideră că modelele explicative ale participării (la vot) sunt de două tipuri mari: strategice și ecologice. Primul tip de modele are în comun analogia dintre piața politică și cea economică și presupunerea că cetățenii acționează rațional, calculând costurile și beneficiile presupuse de o anumită acțiune. Al doilea tip cuprinde modelele fundamentate pe corelația dintre comportamentele electorale și spațiile geografice respectiv comportamentele politice și variabilele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pentru a participa la joc deoarece prea puțini dintre ei, dacă ar fi conștienți de probabilitatea de a câștiga, ar mai participa la joc (Guyonnet, 1994). Prin urmare, suntem îndreptățiți să privim și să analizăm votul ca un ritual, această analogie putând fi extinsă și asupra celorlalte forme de participare civico-politică. În continuarea acestei abordări, se consideră că participarea politică a cetățenilor se datorează mai puțin unor caracteristici personale, cât mai ales capacității societății de a „difuza și întreține o normă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și referințele ei cu excelenta monografie a lui M. Petroveanu. Amândoi autorii fac foarte justa apropiere între inhibiția și abulia bacoviană, pe de o parte, și alienarea lui Meursault, personajul din L’Etranger al lui Camus. Petroveanu adaugă o îndreptățită analogie între poezia lui Bacovia și lumea din teatrul și proza lui Samuel Beckett. Și în poezia lui Bacovia se așteaptă un Godot, care în cele din urmă vine și pe care poetul l-a numit: în-tu-ne-ri-cul. ACCENTUL URGENȚEI Pe la 18
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mari liniști cetățenești, cât regret că nu m-am născut în bezna ta!” (Ibid., p. 41). G. Călinescu, care a înțeles și iubit epoca de mari transformări revoluționare în care a apucat să trăiască și să creeze, a înțeles perfect analogiile și corespondențele, bineînțeles mutatis mutandis, dintre luminosul nostru ev și cel așa-zis “întunecat”. Regretul lui în aparență nostalgic se suprapune în ultimă instanță cu o mare bucurie anticipatoare. „POEZII” DE ILEANA MĂLĂNCIOIU Poemele Ilenei Mălăncioiu sunt absolut uimitoare. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Respingem uneori explicațiile altuia nu pentru că ar fi false, ci pentru că le gândim altfel. De unde vine Însă acest „altfel”, ce Îl determină? Desigur, și noi gândim, ca și interlocutorul nostru, prin judecăți și raționamente; și noi facem deducții, inducții sau analogii, și totuși gândim altfel decât el. Aceasta Înseamnă că gândirea are proprietatea de a se individualiza de fiecare dată când este folosită, de a se personaliza, Încărcându-se, de exemplu, cu nostalgiile sau efuziunile noastre sentimentale, cu frustrările sau iluziile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]