8,737 matches
-
nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stadiilor. Românii nu au plecat spre modernizare de la romantica viață rustică, tribală ori patriarhală, ci de la statutele de dependență turceasco-grecească din veacurile al XV-lea, marcate în Vest de începuturi de schimbare a gândirii scolastice prin studii empirice de fizică, anatomie, cosmologie, geografie. Au urmat organizările altor imperii, cu strategii extracontinentale. Ele s-au regăsit în competiții și pentru regiunea sud-est europeană: turcii contrați de austrieci, austro-unguri, ruși și de germani. S-a ajuns și la al Doilea Război Mondial, care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai sus despre vederile celor trei filosofi, Gadamer, Habermas și Ricoeur) a istoriei științelor plecând de la cele cinci domenii științifice reprezentative în antichitate: astronomia, statica și optica, asociate cu matematica și teoria armoniei. Acestea au format un conglomerat separat de anatomie și fiziologie. Unele reforme medievale ale doctrinelor antice în domeniile amintite, de proveniență islamică sau latină, se pare că au influențat personalitățile lui Copernic, Galilei, Kepler, care se descurcau bine în toate cele cinci domenii. Alte influențe au venit de la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
încorporează. Fotograful devine și el agentul mesianic al lumii istorice, iar tipologia urbană, „indexul“ contingenței acestei lumi aflate în primejdie de a fi uitată. Benjamin îl citează pe Döblin, pentru care opera lui August Sander este echivalentul cultural artistic al anatomiei comparate, capabilă să sesizeze „natura“ și „istoria“ organelor - caracterul lor - mai degrabă decât anatomia umană. Metoda fizionomică devine, astfel, echivalentă unui montaj al reprezentărilor textuale sau imagistice care face să survină un chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
contingenței acestei lumi aflate în primejdie de a fi uitată. Benjamin îl citează pe Döblin, pentru care opera lui August Sander este echivalentul cultural artistic al anatomiei comparate, capabilă să sesizeze „natura“ și „istoria“ organelor - caracterul lor - mai degrabă decât anatomia umană. Metoda fizionomică devine, astfel, echivalentă unui montaj al reprezentărilor textuale sau imagistice care face să survină un chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine în acest chip, îl poartă cu sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mitologiei este de o originalitate radicală. În concepția sa estetică asupra Antichității, referința la statuar nu mai are locul primordial pe care-l ocupa de la Renaștere încoace. I se substituie o pictură care prin precizia detaliului, a prezenței fizice a anatomiei, insuflă un fel de viață păgână unui repertoriu care era în cursul secolului XIX fixat în formalism. [...] Böcklin, literalmente, dă un corp mitului, îl vivifică..."70. Acest revival aflat sub semnul Secesiunii, atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în Germania
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
presiunea unui transport oniric-voluptuos pe care-l reflectă o parte din nudurile feminine, precum cel care se detașează în partea stângă a tabloului și care a stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dobândește o dimensiune decadentă: floralul nu mai reprezintă o expresie a lilialității, purității virginale, precum floarea de câmp a pastoralelor diafane. Floarea de culoare albă este înlocuită cu o floare pretențioasă, de seră, cu un aspect care trimite numaidecât la anatomia genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mijloc un pistil stilizat. Avem o stilizare extrem de rafinată într-o ideogramă florală a trompelor uterine, o serie de linii se desfac din centrul anatomic al acestei figuri idealizate, o parte urmând traseul centurii pelviene. Kolo Moser stilizează această anatomie intimă conferindu-i demnitatea sacrului, sublimează decorativ ceea ce ține de organic și de sexualitate, o modalitate de a sugera că arta este cea care la rândul ei sublimează sexualitatea în opera de artă, produsul acestei maternități paradoxale, serafice și care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă că în cultura română conștiința acestui fapt ar fi devenit un loc comun. Nu demult, un distins scriitor, în discuție cu un om de știință, își amintea că „a fost teribil de surprins“ atunci când, în liceu, a aflat că anatomia găinii se aseamănă foarte mult cu cea a omului. Cartea de față se adresează, în primul rând, celor interesați de răsfrângeri ale cercetării științifice a istoriei vieții asupra imaginii naturii și a omului, ca și asupra conștiinței de sine a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acestei dificultăți. J. Fernel, un anatomist din secolul al XVII-lea, susținea că trupul omului este „forma supremă și cea mai perfectă dintre toate formele sublunare“. Încă în 1840, un contemporan mai vârstnic al lui Darwin, Amboise Paré, scria că anatomia conduce în mod direct „la cunoașterea Creatorului, așa cum efectul conduce la cunoașterea cauzei sale“. În lumina observațiilor altor cercetători și a propriilor sale observații, acest punct de vedere îi apărea cu totul neplauzibil lui Darwin. El pare să fi ajuns
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-le și combinându-le pentru a le pune în slujba unor funcții noi. Pe scurt, utilizează material vechi pentru a produce ceva nou. Bricoleurii improvizează un ventilator dintr-o roată de căruță și o umbrelă dintr-o masă ruptă. Datele anatomiei comparate ne indică lucruri asemănătoare. Aceleași oase din care se compune o aripă constituie laba unor ființe care au trăit mai înainte. Tot așa, o bucată de ureche se constituie din ceea ce a fost mai înainte un fragment de falcă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înainte un fragment de falcă. Darwin a fost izbit nu numai de numeroase observații care arată că structuri cu totul noi ale organismelor au fost elaborate folosind structuri preexistente, adaptate la funcții diferite, ci și de existența multor mostre de „anatomie inutilă“, adică de organe lipsite de funcții, a căror existență nu poate fi înțeleasă decât dacă vom admite că ele sunt vestigii ale unor funcții pierdute. Pentru a nu mai vorbi de unul dintre fenomenele care i-a dat cel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru și împotriva generalizărilor pe care le conține. Autorul conducea discuția așa cum face un judecător corect și competent, urmărind să pună în evidență tăria și slăbiciunile fiecărui punct de vedere. Cititorul este invitat să judece dacă principalele date ale geologiei, anatomiei comparate, embriologiei, zoologiei și botanicii, cu deosebire cele cu privire la răspândirea geografică a speciilor, „concordă mai bine cu punctul de vedere comun al imuabilității speciilor sau cu cel al modificării lor lente și treptate prin variația și selecția naturală“. Darwin refuza
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atragă în primul rând atenția naturaliștilor care tindeau să întâmpine cu scepticism teoria formulată în Originea speciilor. Invocând capacitatea unei idei cum este cea a selecției naturale de a oferi o explicație simplă unei mari diversități de fapte ale embriologiei, anatomiei comparate, ca și celor referitoare la răspândirea geografică a organismelor vii, Darwin nota în partea finală a cărții sale: „E greu de presupus că o teorie falsă ar putea explica într-un fel atât de satisfăcător ca teoria selecției naturale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
principiul selecției naturale, va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială valoarea de cunoaștere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
despre ceva ce se înfăptuiește prin acțiunea legilor naturii. În numeroase pasaje ale cărții sale, Darwin sublinia că fapte cum sunt instinctele neadecvate, răspândirea unor specii în regiuni pentru care ele nu sunt bine adaptate, date ale embriologiei sau ale anatomiei comparate, care pot fi explicate în mod firesc prin acțiunea selecției naturale, vor apărea drept capricii cu totul de neînțeles ale Creatorului atâta timp cât rămânem atașați doctrinei tradiționale a creației separate. Este important de subliniat că Darwin a respins credința într-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
luarea deciziilor, de a-și asuma responsabilitatea acțiunilor, de a aprecia critic randamentul propriu și pe cel al partenerilor, de a găsi explicații pentru reacțiile, acțiunile sau evoluțiile personale prin utilizarea contextuală a cunoștințelor pe care le deține din domeniile anatomiei, fiziologiei, geneticii, psihologiei, etc pe care le va studia liceului. Acționarea frecventă și sistematică a elevilor în acest gen de activități practice va conduce, fără îndoială, la educarea unor trăsături ale personalității care se vor manifesta constant și în alte
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
Tot pentru medicină optase și vărul meu, cel cu care stătusem în gazdă la fratele mamei din Iași, așa că am început să ne pregătim amândoi. Întâi, mi-am făcut un „inventar” al cunoștințelor și am constatat că ceva biologie și anatomie știam, la limba și literatura română m-aș fi descurcat dar pe atunci obligatorie era și cunoașterea limbii ruse, care fusese introdusă ca obiect de examen până și la medicină! Norocul meu a fost că în liceu studiasem limba rusă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
théorie de la littérature, de l'esthétique, de l'herméneutique jusqu'à la métaphysique et la philosophie de la religion. A part l'Introduction, la Conclusion et la Bibliographie, notre travail comprend quatre grandes parties. La première pârtie est dédiée à l'anatomie du moi visionnaire. En premier lieu, nous avons élaboré une généalogie du concept de " moi ", tout en insistant sur la nature de ce que nous avons défini comme " "moi de la vision ", sujet expérimentant la vision religieuse et, par conséquent, poétique. Dans
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]