3,145 matches
-
categoriile sociale? N.I.: Da. Elevi, studenți, profesori, medici, ingineri, funcționari, preoți, muncitori, țărani și universitari. Anchetele au durat trei luni, timp în care urletele, țipetele, gemetele n-au mai contenit. A.N.: Băteau... N.I.: Băteau... ca pe hoții de cai. Anchetatorii erau duri - de fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se aflau doi anchetatori, m-au impresionat instrumentele de tortură: ciomege multe, bastoane de cauciuc, curele... Ancheta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au mai contenit. A.N.: Băteau... N.I.: Băteau... ca pe hoții de cai. Anchetatorii erau duri - de fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se aflau doi anchetatori, m-au impresionat instrumentele de tortură: ciomege multe, bastoane de cauciuc, curele... Ancheta era foarte simplă: „Banditule, spune ce știi”. Răspunsul: „Nu știu nimic” - și au început să mă bată cu ciomegele. Loviturile erau greu de suportat. Era pentru prima
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bată cu ciomegele. Loviturile erau greu de suportat. Era pentru prima dată în viață când mă aflam într-o asemenea situație - și, cum loviturile curgeau fără încetare, am început să țip. În clipa aceea au năvălit în cameră mai mulți anchetatori și, fiecare cu ciomagul în mână, au format un culoar viu - și m-au pus să alerg printre ei, toți lovindu-mă. A fost cumplit. Am căzut. După ce m-au redus la tăcere, cei doi anchetatori m-au urcat pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în cameră mai mulți anchetatori și, fiecare cu ciomagul în mână, au format un culoar viu - și m-au pus să alerg printre ei, toți lovindu-mă. A fost cumplit. Am căzut. După ce m-au redus la tăcere, cei doi anchetatori m-au urcat pe birou cu fața în jos, unul din ei s-a suit pe mine și celălalt a început să mă lovească la tălpi până mi-am pierdut cunoștința. Au chemat gardianul de secție ca să mă ducă la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să scrie tot ce au făcut la Pitești și Gherla, metodele folosite de au obținut rezultate atât de bune. și au scris colegii ăștia tot... A.N.: și acesta a fost materialul pentru care au fost judecați... N.I.: Da, dar anchetatorii cunoșteau foarte bine atrocitățile comise de ei, de la Pitești, și cei 32 de studenți omorâți... A.N.: Dar oare proza asta există pe undeva? N.I.: Probabil, cine știe pe unde o fi... A.N.: Dar ei au fost executați... Țurcanu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei care alcătuiesc fauna sordidă a locului (personaje reușite ar fi Îngeru’ sau omul cu caprele), ci este „subomul”, creatură cu aspect de maimuță, ins tarat psihic, refugiat pentru totdeauna în mină. Nu parabola, destul de anemică, interesează - moartea concomitentă a anchetatorului și a „subomului” -, ci configurarea atmosferei de sfârșit de lume din acest cadru închis. Război în bucătărie, scenariu premiat în 1997 la Festivalul de Film de la Veneția și publicat în 2001, este tot o parabolă, cu două branșe respiratorii: toleranța
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
Rădăcinile sunt amare, că vădește „ploconire” față de literatura occidentală reacționară, în fine că ar fi participat la un complot studențesc contrarevoluționar. De la Uranus, Jilava, Salcia, Strâmba, Grindu până la penitenciarul Gherla acest element „dușmănos”, „ostil”, „descompus”, „complotist”, cum este etichetat de anchetatori și torționari, cunoaște toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe căldură sufocantă, cât și pe ger năprasnic la
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
aleasă drept centru regional de detenție, numeroasele loturi din zonă fiind trimise aici pentru anchetare. Din cauza numărului masiv de arestați, anchetele nu se puteau desfășura în sediile Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Aureliu Marc Stoica. Timp de un an nu s-a mai întâmplat nimic remarcabil. Se poate ca acest interval să fi fost folosit la imaginarea unui scenariu după care să se desfășoare procesul, întrucât se poate lesne observa că anchetatorii, care își vor intra în rol începând din martie 1953 și până în august 1954, puneau toate întrebările după un program bine stabilit. În schimb, în etapa cercetărilor preliminarii despre care am vorbit mai sus, întrebările sunt benigne și fără tentă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și fără tentă. Anchetele agresorilor s-au desfășurat în două mari centre: la Ploiești (martie 1953 - august 1954) și Râmnicu Sărat (iunie 1953 - iunie 1954). Sunt necesare unele precizări despre cum erau realizate anchetele. Cel care scria procesul-verbal era întotdeauna anchetatorul, deținutul urmând doar să recitească și să semneze ceea ce consemnase acesta. Că unii deținuți n-au avut nici măcar acest drept, ne-a spus-o Octavian Voinea care susține că, în urma „presiunilor morale și fizice” exercitate asupra sa, a fost forțat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în sala de anchetă cu acești oameni nu este foarte greu de imaginat. Conform consemnărilor oficiale, Nicolae Cobîlaș, de pildă, a stat în anchetă cincisprezece ore pentru un interogatoriu transcris în doar patru pagini. Ca urmare directă a faptului că anchetatorii scriau procesele-verbale, limbajul uzitat este unul tipic comunist: documentele abundă în referiri la „ajutor legionar”, „activitate legionară”, „comandament legionar”, „așa-zisa reeducare”. Toate declarațiile urmează același tipar și urmăresc să conducă anchetatul spre o anumită idee. În aceste condiții, declarațiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
multiplu: salvarea elementelor legionare (sic!), crearea de noi cadre și întărirea organizației legionare. Printre altele, menționează că Țurcanu a fost ajutat de Steier, ceea ce ar însemna că acesta, de origine evreu, ar fi fost și el legionar. Pușcașu își sfidează anchetatorii la ultima declarație, spunând că este legionar fanatic, iar anchetatorul adaugă apoi în procesul-verbal o afirmație atribuită lui Pușcașu: „Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întărirea organizației legionare. Printre altele, menționează că Țurcanu a fost ajutat de Steier, ceea ce ar însemna că acesta, de origine evreu, ar fi fost și el legionar. Pușcașu își sfidează anchetatorii la ultima declarație, spunând că este legionar fanatic, iar anchetatorul adaugă apoi în procesul-verbal o afirmație atribuită lui Pușcașu: „Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care „recunoștea” că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și Ion Păunescu, care trebuia să ajungă la ambasadele Statelor Unite și Angliei prin câțiva deținuți care se eliberau. Ulterior, a fost citat ca martor al apărării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai 1948 stând ascuns pe la diverse cunoștințe, întrucât fusese avertizat asupra evenimentelor. A fost închis o scurtă perioadă la Securitate, apoi la Ministerul de Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie manuală prin luna octombrie, după ce o lună
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care să se ceară redarea lor societății în schimbul angajamentului că vor renunța
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan 2. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi fost dispus să ceară îndurare regimului care îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și implicat în două procese, în urma cărora a fost condamnat la 8 ani de închisoare, respectiv 25 de ani de muncă silnică. Condamnat inițial în 1949 pentru că adăpostise mai mulți membri ai FDC București (Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu și alții), anchetatorii au aflat ulterior că Gheorghiu activase și în grupul de la Politehnică, astfel că a primit, în 1950, o pedeapsă mult mai mare. Din cel de-al doilea lot au făcut parte și Ion („Nelu”) Păunescu și Nicolae Bărbulescu, trecuți și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Leonida, Juberian și Mătase) să obțină informații compromițătoare de la victime despre organele de partid și persoane din aparatul de stat, însă Juberian a dat acest răspuns la trei săptămâni distanță față de momentul în care i-a fost adresată întrebarea de către anchetator, motivând că nu și-ar fi amintit, ceea ce pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trei săptămâni distanță față de momentul în care i-a fost adresată întrebarea de către anchetator, motivând că nu și-ar fi amintit, ceea ce pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat, și această încercare am făcut-o pentru a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta și apoi să faci acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie, astfel că, până în momentul ridicării sale pentru anchetă, în decembrie 1951, a făcut presiuni doar pentru a obține informații de la victime. Întrebat de anchetator cine conducea acțiunea de la Gherla, a afirmat că Popa „Țanu” era ajutat de Alexandru Matei, Șerbănescu, Stoica, Constantin P. Ionescu, Grama, Bărgăoanu, Nicolae Livinschi, Dumitru Panduru și Țurcanu, dar că bătăile de la etajul III erau conduse de Popa. În ceea ce privește implicarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gherman. Pe 6 aprilie a fost dus iar la Securitatea Pitești, de unde a încercat să afle și unele detalii: unde să mai dea informații, cum să se poarte și cum rămâne cu alicarea bătăilor, întrebare care i-a derutat pe anchetatori 1. Colonelul Nedelcu l-a întrebat dacă a fost în camera în care au avut loc „câteva bătăi?”, iar cel din București i-a spus lui Nedelcu: „Nu vezi că și acum e speriat de bătaie?”. I s-a cerut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]