1,474 matches
-
că doar responsabilitatea față de revoluția care îi emanase și de poporul pe care îl reprezintă îi îndemna să exercite puterea. În fața acestei pretenții, AC nu-i neagă premisa, ci proiectează un imaginar de sens contrar pe care l-aș numi angelic. Liderii FSN revendică pentru ei înșiși puterea în numele responsabilității față de cetățeni, hic et nunc, AC refuză pentru sine puterea în numele responsabilității față de istorie, de valorile perene ale democrației și de idealul moral. Acest discurs a asigurat fără îndoială o parte
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
radicale de reformă economică, tensiunile adesea stridente, masiv puse în scenă de presă, din sânul unei coaliții compozite, a cărei funcționare șoca opinia publică, obișnuită cu monolitismul de fațadă al partidului unic, destrămau brutal și cotidian iluzia unei puteri solidare, angelice și pure imaginea care câștigase de fapt alegerile din 1996 și care avea să le piardă dramatic pe cele din 2000. Pe de altă parte, unul dintre motivele determinante ale votului din noiembrie 1996 fusese dorința de integrare europeană și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iasi -700498 Tel. / fax: 0232-212740 e mail:editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro EDITURĂ ACREDITATĂ CNCSIS BUCUREȘTI 66/01.05.2006 ISBN: 978-606-520-447-8 CUPRINS Cuvânt înainte ............................................... ............................................... . ............... 3 Introducere ............................................... ............................................... . .................... 8 I. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer - două spirite afine .......................... 12 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate ............................... 20 III. Statutul social al femeii în operele celor doi scriitori ....................................... 28 IV. Educația personajelor feminine ............................................... .......................... 48 IV. 1. Doi medievali preocupați de instruirea femeii .......................................... 48 IV. 2. Educația femeii nobile ............................................... ................................. 55 IV. 3. Educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ultimă instanță, ea este propagată firesc din profunzimea cunoașterii mundanului, structura complexă a persoanei fiind accesibilă mereu prin marea artă, cum e cazul scriitorilor analizați. Dar, miza noii abordări a personajului feminin prin tratarea lui comparatistă sub grila reperelor contrastive, angelic/demonic, 4 conduce, după părerea mea, și la realizarea unei demonstrații a modului în care se configurează personajul în culturi diferite (aici, italiană și engleză), incorporând desigur și viziunile universurilor creatoare ale scriitorilor (în cazul Boccaccio și Chaucer afine, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uneori paradoxale, după opinia mea, în alte contexte istorice și mentale. De pildă, mi se pare relevant și interesant de constatat faptul că în curentul literar romantic se promovează o literatură narativă care acutizează opoziția angelic-demonic, cultivând obstinat idealul feminin angelic (și Eminescu este un exemplu), spre deosebire de protofeminiștii Prerenașterii (judecați în teza de față, ca și îndeobște, prin prisma de validare a naratologiei unui viitor realism, inclusiv a prefigurării adoptării de către scriitori a unei optici „poietice”). Din perspectiva mutațiilor și inovațiilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de către scriitori a unei optici „poietice”). Din perspectiva mutațiilor și inovațiilor pe care Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer le aduc în ceea ce privește valorificarea și impunerea în prim-plan a personajelor feminine, și care pune accentul pe revalorizarea donnei demonicata, în defavoarea idealului angelic, eteric și oarecum schematic, inovații care se detașează pe fondul mentalității religioase a Evului Mediu (după cum se demonstrează elocvent în teza de față), dinamica literar-istorică a opozițiilor devine paradoxală, într-un curent modern, precum ar fi simbolismul. Se cuvine să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
modelul transfigurator al realismului, opoziția se reinstalează puternic, seraficul, iubirea pură, reprezentată de o eroină moartă, este antinomică cu dublul ei vulgar, decadent și derizoriu. Iubita moartă, idealizată prin văduvia idolatră a eroului, învinge, paradoxal, în finalul romanului, caracterul ei angelic fiind mult mai pragmatic decât venerata Beatrice a lui Dante, care-i îndrumă poetului înălțarea către transcendență. Într-un alt roman al lui George Rodenbach, „Clopotarul” se menține ireconciliabilă antinomia angelic/demonic, cele două surori, iubite ale eroului principal (în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a eroului, învinge, paradoxal, în finalul romanului, caracterul ei angelic fiind mult mai pragmatic decât venerata Beatrice a lui Dante, care-i îndrumă poetului înălțarea către transcendență. Într-un alt roman al lui George Rodenbach, „Clopotarul” se menține ireconciliabilă antinomia angelic/demonic, cele două surori, iubite ale eroului principal (în ordinea experienței dinspre puritate spre iubirea pătimașă, malefică), rămân până în final extremele cele mai evidente, cuprinse în motivul romantic al dublului. Punctele forte de susținere ale „inovațiilor”, ale noii feminități din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De fapt, în ideea unui alt pas posibil de făcut în studiile comparatiste pe grila angelic demonic, cred că factorii configuratori ai „modernității” personajului feminin ar fi desigur diferiți, în prevalarea unei alte perspective de interpretare, precum într-o literatură de sorginte preponderent spirituală, de pildă, apoi în curentele post-moderne etc., în care ponderea personajului feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
parte, în amplele analize din întreaga lucrare, în jurul acestor noțiuni opozitive angelic-demonic, autoarea înscrie o mulțime de nuanțe, adesea subsumabile unui fundal de coincidentia oppositorium, începând chiar cu substanța operei analizate (p. 39). Cum spuneam, ideea majoră a demitizării idealului angelic ori a procesului invers, cel al transfigurării pozitive a demonicului sunt urmărite cu statornicie în teza de față, chiar sprijinite de ilustrative citate din critica literară dedicată scriitorilor analizați. În ceea ce privește exprimarea ideilor proprii și a unui real demers personal, D-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acerbă de supraviețuire” p. 60). Astfel de atitudini originale, exprimate nu doar în subsidiar, cum se întâmplă uneori, se detașează încă în capitolul II, cu intenții teoretice, care configurează de fapt maniera în care lucrarea va folosi cele două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în subsidiar, cum se întâmplă uneori, se detașează încă în capitolul II, cu intenții teoretice, care configurează de fapt maniera în care lucrarea va folosi cele două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se estompează spre inconsistent, într-o tendință de demitizare, spre care opțiunile interpretării Oanei Simona Zaharia se întorc adesea, reflectând o perspectivă de valorizare de-a dreptul modernistă. Autoarea are o atitudine bine conturată în hotărârea accepțiunilor („Este denumită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
își dorește o emancipare firească, dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță direct exprimată. Am încercat, de asemenea, să evidențiem de ce ne am oprit asupra celor două denumiri: „angelic” și 9 „demonic”. Imaginea angelicului vine, indiscutabil, în operele scriitorilor citați, de la celebrul precursor Dante Alighieri, pe care atât Boccaccio, cât și Chaucer l-au avut drept model de necontestat, deși prototipuri pot fi regăsite mult mai devreme în literatura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță direct exprimată. Am încercat, de asemenea, să evidențiem de ce ne am oprit asupra celor două denumiri: „angelic” și 9 „demonic”. Imaginea angelicului vine, indiscutabil, în operele scriitorilor citați, de la celebrul precursor Dante Alighieri, pe care atât Boccaccio, cât și Chaucer l-au avut drept model de necontestat, deși prototipuri pot fi regăsite mult mai devreme în literatura universală. Beatrice fusese o donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
comune din destinul celor doi autori, reliefând rolul decisiv pe care l-au avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în anticiparea mișcării înnoitoare a Renașterii. Cel de-al doilea capitol este destinat clarificării unor concepte operaționale, „angelic” și „demonic”, cu care ne propunem să operăm pe parcursul lucrării, insistând asupra accepțiilor noi pe care le-am acordat celor două tipologii umane, în care încercăm să încadrăm o diversitate uimitoare de personaje feminine din operele celor doi scriitori. Metoda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
influențați de poezia trubadurilor, de lirica Dulcelui Stil Nou, de poezia lui Dante Alighieri sau cea a lui Francesco Petrarca. Întâlnim, la ambii, preferința pentru poemul de tip viziune, cultivând motivul evadării onirice și imaginea serafică a unor personaje feminine angelice, deposedate de individualitate, simple simboluri sau alegorii. Donna angelicata, a cărei prezență sau importanță nu poate fi ignorată, tinde totuși să facă loc unei donna demonicata mai veridice, mai autentice și mult mai comice. Prin evidențierea unei percepții mai mult
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19 materialism asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul al XIV-lea. 20 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate Termenii cheie, cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt „angelic” și „demonic”, aceștia marcând în structura lucrării noastre o antinomie, de altfel larg dezbătută în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul al XIV-lea. 20 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate Termenii cheie, cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt „angelic” și „demonic”, aceștia marcând în structura lucrării noastre o antinomie, de altfel larg dezbătută în cultură, căci ceea ce a surprins și a reliefat literatura, alături de celelalte arte, este tocmai această dramatică zbatere între bine și rău, între a opta pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pare real, ci mai curând eterat, deținând calități demne de a oferi exemple moralizatoare pentru un public ce nu trebuia să uite că în lectură utilul trebuie îmbinat cu plăcutul (diletto și utilità cum proclamase, în manieră horațiană, autorul Decameronului). Angelicul ține de o altă dimensiune, cea celestă, mult mai spirituală, de aici și aspirația spre bine, frumos, adevăr, supunere, iubire și credință, idealuri pe care le doresc atinse aceste personaje. Donna angelicata este impusă în literatura universală prin lirica lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le doresc atinse aceste personaje. Donna angelicata este impusă în literatura universală prin lirica lui Dante Alighieri, cel care în Vita Nuova aduce un elogiu unic personajului feminin care i-a marcat existența. Beatrice reprezintă modelul ideal al acestei întruchipări angelice, care nu oferă doar un extaz contemplativ poetului îndrăgostit, ci îi garantează și accederea la divinitate. Prototipul donnei angelicata poate fi însă găsit mult mai departe, în cultură și religie, în perfecțiunea fizică și morală a Fecioarei Maria, singura creatură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
simpatică unui auditoriu cât mai divers. Pentru acest nou tip de femeie, care ilustrează o atitudine incipient feministă, inovatoare, a unui sfârșit de Ev Mediu ce întrezărește zorii Renașterii, par a fi scrise Decameronul și Povestirile din Canterbury. Modelul pozitiv (angelicul) se demitizează, pentru ca cel negativ (demonicul) să se pozitiveze, să preia din aprecierile destinate inițial primei tipologii umane, și astfel cele două categorii de personaje se completează, oferind tabloul unei lumi ficționale diverse. În toată literatura Evului Mediu cunoaștem o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care propovăduiește nesupunerea în fața poruncii divine, Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]