1,477 matches
-
nostalgii sentimentale, satisfacții complexe foarte personalizate și totodată foarte obiective, de mare entuziasm patriotic conștiința europeană a iluminiștilor români reprezintă un act de adeziune fundamentală. Această aspirație atinge prin idealizare și frecvență dimensiunile unui adevărat curent cultural și de idei. Animatorii săi, tot mai numeroși după 1800, sunt, după expresia lui Naum Râmniceanu, inimile doritoare de cunoștința Evropei (el însuși fiind astfel de inimă), viu preocupați de a fi înlăuntru. Însăși expresia înlăuntru este un indiciu că aceste spirite aveau conștiința
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ne putem face și moralicește mădulari folositoare ale familiei evropiene, a căria raze de învățătură, de atâtea veacuri, se refrânge pe orizonul nostru?. Introducerea culturii și civilizației, echivalentă cu integrarea europeană, constituie o vie preocupare și pentru M. Kogălniceanu, mare animator al ideii imprimeriei ca instrument de luminare: Tiparul ar fi cel mai sigur și mai grabnic mijloc ca să ajungem la civilizația societății europene. prin canalul tiparului într-un cuvânt se revarsă toată lumina. preocuparea esențială devine aceea de a înmulți
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
români din capitala Franței era de altfel patronată de Lamartine, încă din 1848. La rândul lor, Edgar Quinet și Jules Michelet întrețin relații strânse și amicale cu emigrația română, pe care o patronează și o binecuvântează cu aere pontificale. Acești animatori romantici transmit țărilor noastre mesajul lor mesianic de mare elevație și forță stimulatoare întregului proces românesc de integrare, reabilitare și afirmare în Europa. Dinamica Luminilor românești își păstrează în permanență întreaga sa forță de propulsie și eficiență. Ea este și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aceeași tactică. Cu lux de amănunte sunt redate criticile antijunimiste ale lui Hajdeu, Aron Densușianu, V.A. Urechia, N. Scurtescu, Anghel Demetriescu sau Al. Macedonsky și În mod fugar lupta antijunimistă a presei muncitorești În frunte cu Contemporanul și cu animatorul său ideologic C. Dobrogeanu-Gherea (Ă). Singurii care aduceau o critică esențială junimismului, care denunțau În mod categoric caracterul reacționar al teoriei «artei pentru artă» erau socialiștii și În fruntea lor C. Dobrogeanu-Gherea. (Ă). Materialul publicat În ziarele muncitorești este de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ei, autorul amintește vrednicia din care a căzut și gravitatea păcatului. Tonul, chiar dacă este reținut, devine declamatoriu. Din textul lucrării se poate recunoaște cu ușurință ideea de „comuniune a sfinților”. De asemenea, putem recunoaște în autorul ei, pe imnologul și animatorul cântării psalmilor în Biserică, la privegheri, Sfântul Niceta. Asemănarea de stil și tonul expunerii amintesc, fără îndoială, de lucrările Sfântului Niceta De diversis apellationibus și De psalmodiae bono. 8. De vigiliis servorum Dei (Despre privegherea slujitorilor lui Dumnezeu) este o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
combativit?? îi sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seam? Iorga ziaristul ? i criticul literar ? i chiar ? i Iorga memorialistul, �ntreaga gam? uluitoare a activit?? ilor lui demonstreaz? vigoarea luptei sale. A fost un lupt? tor ? i un animator, nu r? m�nea pasiv la nimic. Dr. Samuel Johnson spunea c�ndva: �Inten? iile trebuie s? se bizuie pe ac? iuni�. Pentru Iorga, chiar ? i �n domeniul istoriei, ideile nu puteau fi separate de ac? iune, ceea ce �nsemna lupt?. Ac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai ales despre literatur? ? i istorie. Ne vom transfera acum aten? ia de la activit?? ile profesionale la jurnalistică să politic? (de? i, �n cazul lui, este dificil s? tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe liberali. Mai important este c? regimul politic de la Bucure? ți �? i d? dea seama de lipsă de pricepere a lui Iorga �ntr? ale politicii ? i prevenise felul �n care se va ac? iona; Iorga era un conferen? iar ? i un animator excelent. Dar, dincolo de toate acestea, era istoric. Politică cere o angajare aproape total? , ceea ce Iorga n? ar fi acceptat niciodat? , deoarece era mai mult istoric dec�ț politician. Plus temperamentul, naivitatea ? i personalitatea să care i? au asigurat lui Iorga e? ecul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
28 ale acestuia. Discursul de debut al lui Iorga, Dou? concepte asupra istoriei, constituie expresia concis? a punctelor lui de vedere asupra naturii istoriei ? i a rolului istoricului �n politic?. Dup? p? rerea lui, �datoria unui istoric este s? fie un animator neobosit al tradi? iilor na? ionale, un martor �n favoarea necesit?? îi unit?? îi na? ionale care nu cunoa? te grani? e ? i clase. Istoricul trebuie s? fie un predicator al solidarit?? îi na? ionale ? i trebuie s? descopere idei care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ? i incoruptibilit?? i (cunoscute de toat? lumea din ? ar? ? i neconstituind tr? s?turile majore printre conduc? torii Rom�niei de atunci). Priveau spre el pentru c? era un lupt? tor �nfl? c?raț, ca ? i un orator ? i animator de o erudi? ie f? r? egal. Istoricul? politician Iorga putea deveni un mare lider politic! Din nefericire pentru Rom�nia, va pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata rom�n? a �nceput ofensiva la Putna. Ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i capricioase ale lui Iorga� (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu �n? elegea c? pentru a canaliză sprijinul genera? iei tran? eelor (sau orice sprijin poten? ial) era nevoie de un partid. �n ciuda talentelor sale de orator ? i animator, el nu �n? elegea rolul unui partid �n politic? ? i care era func? ia unei mă? ini de partid, adic? s? exprime ? i s? aplice �n practic? idei care s? influen? eze opinia public? ? i s? men? în? permanent contactul cu suporterii. ?eicaru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i modelatorul lumii interbelice. ��n? eleptul lumii din Wroclaw a murit�, scria Iorga. �Chiar ? i pre? edintele Mazar? k a fost nevoit s? se supun? fatalit?? îi vie? îi omene? ți. Un �ntreg popor �l jele? te pe cel care a fost animatorul lui �n timpuri grele ? i, �ntr? un moment decisiv, a devenit Arhanghelul eliberator, asigur�nd cu �n? elepciune ordinea �n perioadă plin? de vicisitudini inerente �nvierii unui stat distrus cu aproape o jum? țațe de mileniu �n urm? �. Iorga explică limpede c? reu? ita
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acest actor de excepție, amplu cât o orchestră simfonică, are dreptul la studii atente de teoria artei interpretative. Șef de orchestră, Alexa Visarion. În fond, cine sunteți dumneavoastră Alexa Visarion? Personal vă consider un tulburător talent, un mare regizor, un animator, o conștiință. (Constantin Pivniceru) Mircea Albulescu Maestrul Gherlaș și Mitică Popescu Don' Șef 1982 NĂPASTA Casa de Filme PATRU Florin Zamfirescu Ion Nebunul și Corneliu Dumitraș Dragomir Pentru a doua oară în acest an, regizorul Alexa Visarion reține atenția cinefililor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de cultură din lume, pentru ca valorile artei noastre naționale să dobândească în conștiința contemporană locul pe care îl merită. In 1983 cu prilejul unei călătorii de informare teatrală efectuată în mai multe țări din Europa, Robert Corrigan, unul din importanții animatori ai mișcării teatrale din SUA, critic dramatic, autor a numeroase volume de analiză teatrală s-a oprit și la București și între alte spectacole a văzut și O noapte furtunoasă la Giulești. I-a plăcut mult și m-a invitat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
colaborat la gazetele bănățene, semnând, uneori, Coriolan Briceagă, Nips, Spin. Caius Brediceanu, ministru, diplomat, și compozitorul Tiberiu Brediceanu au fost fiii lui, iar una dintre fiice, Cornelia, a devenit soția lui Lucian Blaga. B. s-a afirmat ca un remarcabil animator cultural. A făcut parte din Astra și din Societatea pentru fond de teatru român. A încurajat teatrul românesc din Banat, organizând spectacole la care participa și ca interpret. A scris chiar piese (comedia Lecuit, publicată mai întâi în „Familia”), precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
lungul câtorva ani și are o imensă influență asupra membrilor săi, alcătuind „creuzetul” în care se conturează personalitatea. Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr un număr de membri egali între ei (elevi) și dintr-un animator (profesorul), ale căror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii și de normele de funcționare 63. Spre deosebire de alte grupuri sociale, clasa de elevi este un grup prin excelență educațional, având o orientare explicită spre realizarea unor acțiuni și finalități formative
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția dascălului de la țară În cadrul campaniilor monografice sau de acțiune culturală nu a fost individualizată. Această legătură s-a materializat prin instituția căminului cultural, al cărei animator a fost, de regulă, Învățătorul. De asemenea, continuă să fie nelămurită relația cu medicii și cercetătorii de antropologie fizică. Dincolo de investigațiile antropometrice cu caracter științific discutabil, cercetările și intervențiile de medicină socială rămân un teren de explorat. Pomenirea profesorilor Rainer
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un proiect politic. Vladimir Pasti Septimiu Chelcea (coord.) Comunicarea nonverbală În spațiul public, București, Editura Tritonic, 2004 (184 p.) A asculta radioul aproape că face parte din viața oricăruia dintre noi. Relația care se stabilește Între cel care ascultă și animatorii sau prezentatorii emisiunilor de radio diferă de legătura realizată de alte canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interesați să identifice stilurile distructive ale celor care s-au specializat În minarea construcțiilor instituționale. Am asistat, de câteva ori, la discuțiile de grup pe care le dirijează, fie ale unor psihosociologi practicieni, ale unor profesori de liceu sau ale animatorilor de grup. Am fost frapat de capacitatea sa de a se menține Într-o zonă a discreției și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea de față se vrea un ghid pentru clinicienii de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apoi a celorlalți pacienți; - prescrierea sarcinilor de îndeplinit în intervalul dintre ședințe. Desfășurarea ședințelor (terapie de grup) Sedința 1: coeziunea grupului Prima ședință este destinată asigurării coeziunii grupului, introducerii definiției afirmării de sine și descrierii comportamentelor pasive, agresive și asertive. Animatorii încep prin a se prezenta: prezentarea lor, simplă, amabilă și autentică, servește drept model pacienților. Exercițiul jurnalistului Pacienții, doi câte doi, își rezervă câte cinci minute pentru a face cunoștință adresându-și, unul altuia, întrebări. Apoi, fiecare pacient prezintă grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stimulată pentru a progresa. Joc de rol standard jucat de terapeuți Primul joc de rol permite definirea afirmării de sine și ilustrarea celor trei tipuri de comportamente (pasive, agresive și asertive) cu ajutorul a trei jocuri de rol rapide, efectuate de către animatori. Un terapeut este așezat la o masă de restaurant pregătit să înceapă să fumeze. Al doilea terapeut este așezat la masa de alături și cere celuilalt să facă bine și să nu fumeze. Jocurile de rol sunt jucate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bună! Credeți că totul vă este permis. N-ați văzut că vă aflați într-o încăpere pentru nefumători! Este scandalos, nimeni nu mai respectă nimic... Terapeutul întreabă apoi grupul cum se numește acest tip de comportament. Dacă grupul răspunde „agresiv”, animatorul întreabă: „Ce vă face să credeți că este agresiv?”. El determină fiecare pacient să descrie cu precizie caracteristicile verbale și non verbale ale unui comportament agresiv. Apoi, animatorul exprimă, în cadrul jocului de rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
grupul cum se numește acest tip de comportament. Dacă grupul răspunde „agresiv”, animatorul întreabă: „Ce vă face să credeți că este agresiv?”. El determină fiecare pacient să descrie cu precizie caracteristicile verbale și non verbale ale unui comportament agresiv. Apoi, animatorul exprimă, în cadrul jocului de rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol un comportament asertiv și spune, cu o voce clară, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol un comportament asertiv și spune, cu o voce clară, cu un surâs larg pe față: Terapeutul - Pardon, domnule, înțeleg că doriți să fumați o țigară după o masă atât de bună, dar fumul de țigară
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]