2,440 matches
-
citesc Cioran și poartă blugi prespălați. Satul românesc prinde chipul unei cu totul alte realități: satul pulp-fiction. Dincolo de asta, însă, romanul ridica o problemă interesantă: care (mai) e relația dintre comunitate și povestire, care e statutul povestirii. Cu background-ul antropologic în spate, Sorin Stoica sublinia că orice comunitate se legitimează prin povestirea membrilor ei, naratorul gestionînd marele Text în sensul căutării unei minime coerențe. Dincolo de toate frontierele se află povestirea. Al doilea roman, O limbă comună este povestea scriitorului-narator din
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
est-central european; ediție ilustrată; București, Humanitas, 2001. 472 p. Rudele bunului sălbatic... Toată lumea are impresia că înțelege perfect modul în care funcționează într-o societate, oricare ar fi ea, instituții universale ca relațiile de rudenie. Și totuși, lectura unor studii antropologice pe această temă poate zdruncina opinii ferme: codul cultural al rudeniei în așa-numitele societăți primitive este atât de complex și de diferit față de al nostru, încât o astfel de lectură are valoarea unui exercițiu de autoanaliză și autodefinire. Structură
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
frapante ale faptelor descrise cu obiceiuri ale popoarelor imaginare ce populează, în filmele SF, lumi extraterestre. Nu e o coincidență, dar explicația nu trebuie căutată nici în sfera inconștientului colectiv; autorii unor astfel de filme s-au inspirat din studii antropologice despre primitivi, iar faptul vorbește, poate, despre limitele imaginației atunci când compune portretul Celuilalt. AR. Radcliffe Brown - Structură și funcție în societatea primitivă; Eseuri și discursuri; cuvânt înainte de E.E. Evans-Pritchard și Fred Eggan; trad. din engleză de Roxana Călinescu și Liliana
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
România un cuvânt căruia cu greu îi putea fi asociată o realitate. Or, cea mai amplă secțiune a cărții lui Nicolae Constantinescu realiza o excelentă sinteză asupra principalelor probleme și teorii ale rudeniei, așa cum fuseseră formulate în literatura de specialitate antropologică din Occident (inaccesibilă nu numai publicului larg, ci și specialiștilor), cu trimiteri constante la sistemul românesc de înrudire. Astăzi receptarea fenomenului s-a schimbat, deși cea mai mare parte a cărților citate de autor sunt, în continuare, netraduse în română
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
poate fi stabilită cu precizie: 1791, an în care negustorul englez J. Long traduce prin "el este din neamul meu" cuvântul totem, preluat din limba ojibwa, a unei populații amerindiene de la nord de Marile Lacuri. Un secol mai târziu, conceptul antropologic era fundamentat, în 1910 apare lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Lavric Vintilă Mihăilescu, Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, Iași, 2013, 224 pag. Adunînd articolele din „Dilema veche“ din intervalul 2006-2012, Vintilă Mihăilescu scoate o antologie nostimă despre ciudățeniile vieții publice din România. Cu o cultură antropologică care îl califică drept observator versat al fenomenelor colective, profesorul universitar de la SNSPA trece prin analiză o varietate babilonică de teme actuale: manele, cîini maidanezi, înmormîntări, obiceiuri culinare (de la sarmale și porcul de Cră- ciun pînă la etosul grătarului), clanuri
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
Roxana Racaru Eseurile lui Claude Karnoouh, pe urmele lui Baudrillard și ale altor observatori pesimiști ai fenomenului postmodern (modernitatea tîrzie), aduc, de pe poziții esențial antropologice, argumente în favoarea ideii că pierderea fundamentelor metafizice ale lumii contemporane (și cu ele a ideii de Bine, Adevăr, Frumos) a dus la trista degradare a democrației, devenită democrație de masă: "democrația de masă e aceea în care cetățenii nu sînt
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
înțeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV și în cărțile despre bucătăria românească, Radu Anton Român nu se mulțumește să explice cum se prepară diverse mâncăruri, ci face opera de cultură (culinara, dar și istorică, etnografica și antropologica). Nu demult a apărut la Paris versiunea franceză a unei selecții ample din rețetele colecționate și comentate (celebrate) cu binecunoscutul sau talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
știm exact aceste depozite de bronzuri cărei culturi aparțin", a subliniat Rezi Botond. Nu știm cine folosea această podoabă, pentru că nu am găsit-o într-un mormânt, de exemplu, care ne-ar fi putut da un răspuns pe baza cercetării antropologice a unui schelet (...) Astfel de piese sunt fie descoperiri izolate, fie găsite în depozite, care sunt privite ca și descoperiri cu o anumită încărcătură simbolică. Pentru cine sau cum au fost depuse, nu avem asemenea informații. Probabil pentru o divinitate
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
vieții. Nu romanele de aventuri, nu groasele tomuri de teorie, ci documentul biografic este cel care își instaurează, două-trei zile, dominația asupra gustului nostru. Sau asupra afectelor noastre livrești. Dacă am sta să reflectăm un pic, poate că am descâlci, antropologic și mentalitar, câteva ițe: să fie vorba despre frecventa invocare a celor patru Evanghelii? Să fie în cauză tiparul eminamente naratologic al acestora - fără nici o intenție blasfe-mia-toare - de la finalul neașteptat și până la comparația atentă a surselor? Să plutească acum în
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
spun, și nu întru totul, fiindcă am senzația că există undeva la mijloc un clivaj oarecum conjunctural: ceea ce se dorise a fi o selecție tematică din poezia lui Flora, axată pe o inventariere de atmosferă nici tocmai geografică, nici tocmai antropologică sau existențială, devine, cum-necum, un op omagial. Fiindcă nu văd, de pildă, de ce, între fragmente critice pertinente semnate de Laurențiu Ulici, Ion Pop, Barbu Cioculescu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Grigurcu, Romul Munteanu, Eugen Simion, Dorin Tudoran, Traian T. Coșovei, Adrian Marino
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
contextul istoric al scrierii Crailor... Pasiunea pentru interbelic și cunoașterea vie a mecanismelor sale transpar în carte și fac textul mai prietenos. Tehnica de analiză a lui Angelo Mitchievici este înșelătoare. Mai toate capitolele și subcapitolele încep cu discursuri teoretice, antropologice, mitologice sau de alt soi, creează racorduri, conturează o rețea de referințe, în care o bucată de text matein pică apoi ca o mănușă. De ce înșelătoare? Pentru că Mitchievici are plăcerea, aproape obsesivă, de a expune anumite idei fără a recunoaște
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
livrat de alții împreună cu "știința" literaturii. Ceea ce se vede este efortul de a studia obiectele culturale ale trecutului în toate contextele și determinările lor, într-o lectură plurală urmărind nu numai realizarea artistică, ci și cadrul socio-politic, coordonatele filozofice, structurile antropologice. Rezultatul, obținut printr-un uriaș efort de cercetare și de creativitate, în același timp, este că aceste cărți despre lucruri vechi sunt mai vii și mai semnificative decât multe volume consacrate actualității literare. Cu volumul dedicat mistificțiunilor, Mircea Anghelescu a
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
păcat” al primei juneți) s-a îndepărtat de cercetarea literară propriuzisă. Mormântul comunismului românesc. „Romantismul revoluționar” înainte și după 1989 (IBU Publishing, 2011) înmormântează oficial direcția criticii literare. Eseistica autorului, în care se îmbină teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși este un studiu aplicat al televizualului în epoca de aur, tentează o
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
Troncotă - Mihail Moruzov și frontul secret (Ed. Elion, 208 299 lei); Christian Haller - Muzica înghițită (Ed. Polirom, 149 000 lei); Gabriela Melinescu - Jurnal suedez III (1990-1996) (Ed. Polirom, 198 000 lei); Constantin Bălăceanu- Stolnici - Incursiune în lumea sufletului: o abordare antropologică (Ed. Paideia, 161 320 lei); Aleksandr Karabliov - Apele tulburi ale „Donului liniștit“ (Ed. Albatros, 200 124 lei); Ryünosuke Akutagawa - Rashomon (Ed. Cartier, 197 000 lei); Boris Vian - Amintirea (Ed. Univers, 159 000 lei); Smaranda Bratu Elian - Candide și Leviatanul. Viața
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a acelor
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a acelor topoi Ťsacriť, a căror
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
mozaic al prețurilor mărunte (care, of, se plătesc astăzi) acoperă tâlcul, atât cât a mai rămas din el, al prețurilor-prețioase, al prețurilor-inițieri. Ele sunt cele care au condus la operă, nu numai în sensul estetic, ci și în sensul general antropologic, acela de manifestare a vocației fundamental umane pentru construcție și autoconstrucție. În forme mai ritualizate, mai tehniciste sau mai ironice, cu sau fără conștiința exactă a rezistenței la "încercări", marea literatură română a pregătit înțelesuri și metode pentru speranță. Ceva
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
sensul generic, casă are și o accepție mai restrânsă, care apare în opoziție cu termenul bloc: a sta la casă este altceva decât a sta la bloc. Opoziția semantică - „La casă sau la bloc?” (topestate.ro) - reflectă ruptura sociologică și antropologică produsă de acțiunile de urbanizare accelerată din perioada comunistă. Termenul bloc, cu sensul urbanistic actual, e destul de nou în română; în mod semnificativ, chiar definiția sa din DEX - „clădire mare cu multe etaje” - se referă doar la dimensiuni și nu
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
are o realizare lingvistică, prin perechea de termeni curte - bloc: „eu am trăit 23 ani la curte și 6 la bloc” (forum.softpedia. com); „Apartament în bloc sau casă la curte?” (csid.ro). A fost transpus astfel în limbă imaginarul antropologic local, în care blocul e perceput ca oferind o locuire nefirească, suspendată în aer, în vreme ce casa este, așa cum se cuvine, pe pământ (etajul fiind o raritate în locuința tradițională). Sintagma casă pe pământ circulă destul de mult în prezent - „ sau apartament
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
se îmbină cu "o sete formidabilă pentru spiritual". Un președinte american ateu ar fi de neimaginat, după cum sondajele de opinie sînt "uluitor de consecvente" în a releva religiozitatea fermă a cetățeanului american. Toate acestea se cuvin extrapolate în tabloul inevitabil antropologic care trebuie să stea la baza oricărei evaluări a creației și gîndirii în ansamblul lor: "De aici, și chestiunea umanismului: această noțiune nu poate să se refere decît la totalitatea ființei umane, totalitate care, nu încape urmă de îndoială, cuprinde
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin mai degrabă de imagine, de proiecția exterioară, decât de autenticele trăiri interioare ale personajului. În lumea vieților mărunte, detaliul poate decide eticheta aplicată fără dubii unuia sau altuia dintre membrii
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
precum cele semnate de Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru (1927), Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru, filosof al culturii (1987), D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru (1990), Viorel Cernica, C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000), la care se adaugă Bibliografia (2000) semnată de Marin Diaconu. Cea mai recentă contribuție în domeniu este semnată de sociologul Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale (Editura Albatros, 2004, I, 782 p., II, 844 p.). Cartea
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Dar ceea ce vreau să subliniez este că ei nu aveau acel ego supradimensionat pe care l-am întîlnit la scriitori și pentru mine, acest contrast a fost surprinzător. R.B.: Cred că, prin lucrările dumneavoastră, ați acționat la mai multe nivele: antropologic, cultural, etnografic, sociologic. Să ne oprim la albumul despre dormitoare: ați pătruns într-un spațiu foarte intim. Cum au acceptat subiecții așa ceva?. Am remarcat că în albumele pe care le-ați realizat, personajele nu rîd aproape deloc. M-a surprins
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
istoria literară a diverselor popoare, ea apărînd strîns legată, așa cum arată, între alții, Hans Robert Jauss, de momentul afirmării impetuoase a spiritului național. În evoluția criticii putem observa o dilatare și o restrîngere a perspectivei, alternative, generate de conținutul său antropologic. Cînd acest conținut precumpănește, are loc o deschidere îmbogățitoare către viu, către spontan, către neformalizabil, precum în cazul criticii impresioniste, aflată în conflict mai mult ori mai puțin declarat cu cercetarea științifică, factologică, pozitivistă. Cu toate achizițiile filosofice (Albert Thibaudet
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]