7,092 matches
-
clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă”. Uneori ea se poate converti în simptome somatice (ca în cazurile de isterie) sau în unele forme de reprezentări mintale (fobii, obsesii). În aceste cazuri se vorbește de o „anxietate legată”. 2) Nevroza de angoasă Aceasta este o categorie nosologică și un concept clinic introdus de S. Freud. Sfera acesteia a fost completată cu „nevrozele de angoasă” și cu „nevrozele actuale” (F. Alexander, P .Marty, D. Klein). Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă” și cu „nevrozele actuale” (F. Alexander, P .Marty, D. Klein). Din punct de vedere clinic, nevroza de angoasă realizează o stare anxioasă flotantă, izolată. Ea regrupează manifestările paroxistice de crize de angoasă (cardio-vasculare, digestive, respiratorii, genito-urinare, neuromusculare și senzoriale); anxietatea cronică, alte tipuri de modificări comportamentale. 3) Nevroza isterică Descrisă încă din antichitate de către Hipocrat, ea are o perioadă de maximă atenție și importanță clinică în secolul al XIX-lea, prin studiile lui J.M. Charcot, fiind ulterior revizuită de elevii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la emoții, inadaptare la realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică. După O. Kernberg, personalitatea de tip borderline se caracterizează printr-un tablou polimorf în care sunt dominante anxietatea, tulburările psihopatice, reacțiile antisociale, obsesiile, fobiile etc. Noțiunea de borderline nu este atât o noțiune nosologică, cât mai ales desemnează aspecte psihodinamice de frontieră în psihopatologie. Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupe de afecțiuni psihice, și anume: 1) deliriumul și demența în care deteriorarea cognitivă este globală; 2) sindromul amnestic și halucinoza organică, în care sunt deteriorate arii de cunoaștere relativ selective; 3) sindromul delirant organic, sindromul afectiv organic și sindromul anxietății organice, care au ca elemente comune, asemănătoare, tulburări schizofreniforme, tulburări afective și tulburări anxioase; 4) sindromul personalității organice, în cursul căruia este afectat sistemul personalității globale a bolnavului, având un aspect de deteriorare specifică; 5) intoxicația și abstinența, în care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este cea în cursul căreia asistăm la o degradare globală și progresivă a intelectului, memoriei și personalității fără modificări ale stării de conștiință. Tulburările menționate au un caracter progresiv și ireversibil. În fazele incipiente se notează prezența unor tulburări emoțional-afective (anxietate, stări depresive, iritabilitate, explozii emoționale), stări de perplexitate sau o atitudine de suspiciune, diferite tulburări de personalitate. Toate acestea sunt legate, în principal, de o atingere lezională a lobilor frontali. În această categorie de tulburări, autorii anterior menționați, includ următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă, transpirații, tahicardie, tulburări neurovegetative, evoluând către o puternică stare de agitație; d) bolnavul prezintă iluzii și halucinații vizuale terifiante, de regulă zoopsice, care-l amenință și-l atacă; e) apare o stare confuzională cu dezorientare autoși allo-psihică, stare de anxietate terifiantă, activitate onirică, agitație motorie extremă, crize convulsive și febră. Evoluția clinică netratată este gravă și ea poate duce la moartea bolnavului. Demența alcoolică Este o gravă tulburare psihică ce se instalează în timp la alcoolicii cronici și este o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la fel de crescut. Pentru majoritatea autorilor, tulburările psihice legate de maternitate pot fi precoce sau tardive (P. Sivadon), după cum se poate vedea mai jos: a) Psihozele precoce se instalează în primele zile care urmează nașterii. Ele au un debut brusc cu anxietate extremă, insomnie și stare de agitație cu hipertermie. Din punct de vedere clinic pot reproduce un tablou clinic în care recunoaștem elementele unei stări de excitație maniacală, combinată cu o confuzie halucinatorie care impresionează prin dramatismul său. Aceste tulburări pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cronică uremică. Din punct de vedere psihopatologic, aceasta se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: astenie, bradipsihie, lentoare intelectuală, o stare de obtuzie mintală, cefalee, insomnii sau coșmaruri nocturne. În alte situații putem întâlni episoade confuzionale acute cu agitație, fugă, anxietate extremă, terifiantă. În cazuri de azotermie severă apar somnolență, astenie generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot atinge gravitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problemă importantă pe care trebuie s-o menționăm este legată de dublul aspect al vieții afective, ea situându-se atât în planul psihopatologiei, dar constituind concomitent și o temă ontologică speculate de filozofie, morală și religie. Stările anxioase De regulă anxietatea și angoasa sunt aspecte care se discută în același cadru tematic, fără a se face diferența dintre ele. Acest fapt creează adesea ambiguități sau chiar confuzii. Conceptul de angoasă a fost tratat inițial în filozofia epocii romantice de către S. Kierkegaard
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă este de origine latină: angere - a strânge, a strangula sau angor = trecere strâmtă și dificilă, situație critică. Angoasa este definită ca fiind acea senzație internă de restrângere și inhibiție a funcțiilor respiratorii care, de obicei, constituie fața fiziologică a anxietății, rezultând din reprezentarea unui rău, a unui pericol iminent pentru individ. La M. Heidegger, angoasa devine un sentiment vital al persoanei pe care-l identifică cu „grija” (Sorge), exprimând o stare de tensiune vitală și prin aceasta menținându-i semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
act masculin. În secolul XX, psihiatria preia angoasa din filozofie și morală, considerând-o ca pe „o stare de afect neplăcută reprezentând răspunsul psihofiziologic al individului la un conflict intrapsihic” (A.M. Freedman, H.L Kaplan, B.J. Sadock). A. Porot definește anxietatea în raport cu următoarele trei condiții esențiale: a) Sentimentul iminenței unui pericol, nedeterminat, însoțit de elaborarea fantasmatică a unor imagini tragice, catastrofice, pentru individ. b) O atitudine de așteptare în fața unui pericol, o adevărată stare de alertă care invadează persoana în totalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezorganizări și aneantizări. Sunt descrise mai multe feluri de angoasă. Dintre acestea, H. Feldman sistematizează trei grupe: a) Angoasa metafizică, în care individul își pune problema existenței și a sensului său. A. Littré vorbește despre trei stadii reprezentate prin neliniște, anxietate, angoasă. Această problemă a angoasei metafizice a fost un subiect tratat de numeroși filozofi (Sf. Augustin, B. Pascal, S. Kierkegaard, M. Heidegger, J.P. Sartre, K. Jaspers, G. Marcel). b) Angoasa nevrotică este manifestarea unui libidou refulat de Eu. În cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe cele interne. Ea apare ca nu „stimulent” al eforturilor noastre în fața dificultăților vieții cotidiene. Din punct de vedere psihopatologic, stările de angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stimulent” al eforturilor noastre în fața dificultăților vieții cotidiene. Din punct de vedere psihopatologic, stările de angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de un pericol din mediul exterior; anxietatea conștiinței, legată, de o reprezentare intrapsihică, a pericolului, cu caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde trei grupe de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de un pericol din mediul exterior; anxietatea conștiinței, legată, de o reprezentare intrapsihică, a pericolului, cu caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde trei grupe de manifestări simptomatologice specifice, și anume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de un pericol din mediul exterior; anxietatea conștiinței, legată, de o reprezentare intrapsihică, a pericolului, cu caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde trei grupe de manifestări simptomatologice specifice, și anume: a) Simptomele psihopatologice reprezentate prin următoarele: - stare de neliniște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de un pericol din mediul exterior; anxietatea conștiinței, legată, de o reprezentare intrapsihică, a pericolului, cu caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde trei grupe de manifestări simptomatologice specifice, și anume: a) Simptomele psihopatologice reprezentate prin următoarele: - stare de neliniște și tensiune internă, - circumscrierea sentimentului vital la impresia de tortură, chin, suferință, - sentimentul vital de depresie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cele de mai jos, caracteristicile psihopatologice ale fiecăreia dintre formele clinice mai sus menționate. 1) Psihozele anxios-euforice Acest grup de tulburări prezintă manifestări fie dominant anxioase fie dominant euforice, așa cum se poate vedea mai jos: Polul anxios Polul euforic - anxietate severă cu idei delirant halucinatorii; - idei paranoide, anxioase, de persecuție și distrugere; - iluzii și halucinații conforme cu starea de afect; - tulburări perceptive fizice cu coloratură afectivă; - idei de auto-sacrificiu pus în serviciul altora; - fluctuații rapide între anxietate și euforie. - dispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]