2,781 matches
-
contur volumul de debut, cel care îi va aduce succes, dar și contestări. Acesta i-a purtat pașii către Florența, unde a asimilat vechile ecouri vociene, îmbinate cu cele solariene, ambele suprapunându-se pe studiul limbilor clasice și pește lecturile aprofundate din perioada șederii la Romă. După Messina pascoliană și simbolista, după Romă rondistă, Quasimodo a cunoscut în mediul literar florentin noile orientări ale poeziei pure, iar apoi ermetice: din toate aceste centre literare nu lipseau reverberații romantice consonante cu temperamentul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Pierzându-și trăsătură de blândețe, acesta nu mai stimulează imaginația și nu mai parcurge trasee simple, liniare, aducătoare de claritate. Motivul leopardian al desișului (siepe), care în Infinitul împiedica privirea și filtra vântul venit din exterior cu scopul de a aprofunda cunoașterea nu este folosit de Quasimodo cu aceleasi funcții. Păstrând în minte substratul oferit de maestru, imaginea: desișurile se apleacă, vântul coboară, poate fi interpretată ca limită ce a pierdut funcția de filtrare, ce nu mai dă glas vântului care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
creat durerii (Seara zilei de sărbătoare, vv. 12-15).394 Între privitor și scenă din fața ochilor săi: femeia și natura perfect consubstanțiale în noapte se deschide o distanta insurmontabila, amplificata în fragmentul imediat următor de imaginea universului ostil. Quasimodo, dimpotrivă, nu aprofundează în vers meditația asupra naturii, limitându-se să creioneze în ochii iubitei cadrul nocturn sinestezic: Tainica / noaptea ploilor de calde luni // îți doarme în priviri (Delfică).395 Uneori accentul cade pe distanță deschisă de somn între eu și iubita: Nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, Manfredi, Palermo, 1966, pp. 273-279. 65 Karl Vossler, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. 66 Remarcabil și studiul din 1914, Collaborazione alla poesia. Conți con me stesso unde Giuseppe de Robertis aprofundează legătură dintre poezie, viața și moralitate. Cfr. și prefață la Giacomo Leopardi, îngrijit de Giuseppe de Robertis, Cânți, Felice Le Monnier, Florența, 1925. 67 Leopardi e îl Novecento, cît., p. 41. 68 Giacomo Leopardi, Tutte le opere, îngrijit de Francesco
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
speță din domeniul fizicii). Un important izvor îl constituie și filosofia lui Shopenhauer, puternic influențată de filozofia buddhistă și de teoriile Upanișadelor indiene. [...] Filosoful german i-a dat imboldul și orientarea spre diverse sisteme indiene, pe care Eminescu le-a aprofundat, parcurgând, prin traduceri, textele fundamentale ale acestora (Bhose: 2010 b, pp. 14-15). Certitudinea că Eminescu a integrat filo sofia shopenhaueriană propriului său sistem, fără ca acest proces să echivaleze mimetismul sau totala absență a lecturii critice, este întărită și de cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și a unui nou Întreg social, „strategiile” teroriste „nu deschid spre nici un viitor” și, ca atare „nu au nici un viitor.” Am ales această analiză pentru a demonstra cât de dificil este să navighezi printre capcanele subtile cu care o reflecție aprofundată asupra naturii negative, dar și cu privire la virtuțile fondatoare ale violenței, se confruntă. Cu atât mai mult cu cât sensul distincției dintre violența legală și cea ilegală nu este atât de evident. Asumându-și critica violenței, Într-un eseu memorabil cu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În actul educațional socotit a fi «cea mai Înaltă culme a traiului pământesc» - Simion Mehedinți - a afirmat mereu - și a fost un consecvent exemplu pentru - considerarea «omului de omenie» ca scop al educației. ”, ne spune Carmen Cozma , Într-o analiză aprofundată asupra dimensiunii morale a eminentului pedagog și om de știință. În acest sens, Simion Mehedinți, psihopedagog și etician de vocație, atrage atenția asupra rolului deosebit al educatorului În formarea morală a tinerilor, indiferent de specializarea În care activează sau chiar dacă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și variabilele care stabilesc un raport de dependență cu acțiunea umană. 2.3. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A SCHIMBULUI La clasici regăsim și un efort remarcabil de conceptualizare în privința noțiunilor de schimb, nevoi și utilitate, efort ce va fi reînnoit și aprofundat de către școala neoclasică. O dată cu economiștii clasici (A. Smith, D. Ricardo, J.-B. Say, Th.R. Malthus, J.S. Mill ș.a.), economia devine o disciplină științifică recunoscută și dobîndește chiar o anumită maturitate, apărînd preocuparea de a o defini, într-o manieră autonomă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cercetarea științifică). În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economică pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E. Malinvaud admite faptul că definiția economiei ca știință a alegerilor eficace nu pune în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evaluarea mortalității în cadrul unei populații, oferind o imagine globală asupra acestuia. Indicatorul - care de altfel se remarcă prin simplitatea calculului - nu permite o analiză mai complexă a fenomenului în vederea stabilirii cauzelor care îl determină. De aceea, studiul mortalității populației se aprofundează prin analiza particularităților de manifestare a acestuia, în cadrul diverselor subcolectivități specifice, cum ar fi: mortalitatea specifică pe sexe și vârste; mortalitatea pe medii, în profil teritorial; mortalitatea pe cauze de deces. - Rate specifice de mortalitate pe sexe și vârste Determinarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
emigranților. Trebuie subliniat faptul că aceste două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă) este impropriu a se vorbi de migrație netă. Analiza generală a fenomenului migrației trebuie aprofundată prin studierea structurii imigranților și emigranților după diverse caracteristici, în special pe grupe de vârstă și sexe; o anumită structură pe vârste și sexe a populației supuse fenomenului migrației va influența comportamentul demografic atât în localitățile de unde pleacă, precum și în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Familie (ABF)<footnote Metodologia Anchetei Bugetelor de Familie, Institutul Național de Statistică, București. footnote> Ancheta oferă informații detaliate asupra aspectelor sociale sau economice privind condițiile de viață ale individului și gospodăriei. Diversitatea ariei tematice a anchetei permite realizarea unor analize aprofundate asupra situației economico-sociale a unei gospodării sau a unui individ, la un moment dat sau în timp. Informațiile colectate vor permite totodată: − identificarea gospodăriilor și persoanelor defavorizate sau a celor descurajate, în scopul elaborării unor programe adecvate de protecție socială
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul acestei certe dintre moderni și postmoderni (după cum consideră unii critici, o "reeditare" în alți termeni a celebrei certe dintre antici și moderni). Aceste trimiteri vor fi aprofundate printr-un număr de teorii care s-au dezvoltat în jurul acestei relații complexe și în mici exemplificări (parțiale) ale alegerilor postmodernilor, cu mențiunea că delimitările ferme nu aparțin spiritului postmodern, multe dintre înscrierile teoretice care vor urma fiind pentru mulți
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să dezvolte aceste idei și le va transpune în propriul stil și în propria scriitură, care vor cunoaște caracteristicile excesului, ale eterogenității, ale irosirii necondiționate, libertății discursive și uneori chiar și ale lipsei de logică și rezonabilitate. O altă sursă aprofundată de către Baudrillard a fost dată de cercetările Școlii de la Frankfurt. Astfel, Steven Best și Douglas Kellner remarcă chiar că "Școala de la Frankfurt a evidențiat, de asemenea, importanța mărfurilor și a consumului în reproducerea societăților capitaliste, dar deși punctul de plecare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de grija manipulării lor, se apelează la reproduceri. Acestea suferă însă de inerentele limite pe care le au și traducerile. În ultimele două decenii, disciplinele literaturii și ale filosofiei au beneficiat de multe traduceri. Ele înlesnesc lectura, studiul și comentariile aprofundate la multe lucrări de referință. Se pare că activitățile de traduceri vor continua, deși traducătorii au rezerve față de standardele de apreciere ale activităților lor. Libertatea de mișcare pe toate căile de transport permite realizarea unor contacte directe fructuoase ale creatorilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instinctualitatea oarbă către autodistrugere. Medicina, la care se referea și Petică, este expusă la a zecea expoziție a Secesion-ului, între 15 martie și 12 mai 1901 și prezintă o continuitate de viziune cu Filozofia, ca și cum Klimt ar fi vrut să aprofundeze tema unei omeniri aflată în pragul colapsului. Același lanț uman, de data aceasta chiar mai dens, plutește în spațiu, nu unul nocturn, ci unul, mai degrabă, crepuscular. Umanitatea este supusă nu doar exacțiunii maladiilor, cât singurului flagel care nu are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiune în lumea postmodernă 252. În analiza pe care Enrique Dussel o face acestui conflict, filosoful interpretează diferitele epoci istorice și relațiile economice existente atunci, dezvoltând teoria fluctuației între centru și margine de-a lungul timpului, de la începuturile civilizației, și aprofundează conceptul de modernitate, originea, progresul și criza modernității de-a lungul secolelor și în perioada postmodernă. Teoria lui Dussel conține două puncte majore: unul ar fi acela că, înainte ca Europa să devină centru politic și economic, în lume existau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție, aprofundează mereu o problematică inițială, sfîrșind prin a deveni conștient de pierderea tuturor Fundamentelor pe care s-ar putea sprijini gîndirea umană. Totul se petrece ca și cum, pornind de la Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ale culturilor europene și americane. În sfîrșit, și poate mai ales: de cealaltă parte a cortinei, oamenii de cultură nu numai că au devenit lucizi prin experiența trăită a unui sistem care îi orbea pe colegii lor occidentali; ei au aprofundat de asemenea cultura proprie. În vreme ce literatura și gîndirea din Vestul postbelic dădeau seama doar de nenorocirile individuale și de cele ale prosperității, experiența suferinței, a încercărilor, a minciunii a dat literaturii și gîndirii (deseori clandestine) din aceste țări, și mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială de degradările și de sincretismele ce afectează culturile care se amestecă. Dar trebuie de asemenea să ne amintim că nu există
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un objet d'étude interdisciplinaire. Teză de doctorat, Université Libre de Bruxelles. Manuscris nepublicat. Note despre autori Sorin Bocancea este bursier post-doctoral al Academiei Române, Filiala Iași. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității "Al. I. Cuza" Iași (1996) și Studiile aprofundate de Filosofie și Spiritualitate Răsăriteană la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași. Este doctor în filosofie (2006) și în științe politice (2008). În prezent, este conferențiar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domeniile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Paris, 2007, p. 441. 11 Declarația Schuman, 9 mai 1950. 12 Ernst Haas, The Uniting of Europe, Standford University Press, Standford, 1958, p. 16. 13 Jean-Louis Quermonne, Le système politique de l'Union européenne, Montchrestien, Paris, 2005. 14 Pentru a aprofunda: Olivier Beaud, Théorie de la fédération, PUF, Paris, 2009 ; Michel Croisat și Jean-Louis Quermonne, L'Europe et le fédéralisme, Montchrestion, a II-a ediție, Paris, 1999; Giandomenico Majone, Dilemmas of European Integration: The Ambiguities and Pitfalls of Integration by Stealth, Oxford
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
literare... băiat bun la petreceri". Cu un plus de realism îl surprinde Mihail Canianu în schița istorico-culturală Tîrgul Moșilor publicată în revista Ecoul săptămînii (1891): "Mai mult înalt decît scurt. Cu ochelari și totuși de o miopie groaznică. E foarte aprofundat în gînduri și-ntotdeauna distrat. Vorbește puțin răgușit. Poartă întotdeuna baston gros și e îmbrăcat bine, niciodată însă la modă. Nu e frumos și totuși e simpatic." Din perioada berlineză datează un rafinat portret datorat Cellei Delavrancea: "Așa l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de presă al Centrului Eparhial Tomis. Îi mulțumesc și pe această cale Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pentru susținerea părintească, încrederea acordată și ritmul alert al acțiunilor sale, trei coordonate care mi-au dat șansa să rămân ancorată și chiar să aprofundez evoluția discursului religios în mass-media. Cu bucuria de a putea oferi celor interesați demersul meu publicistic, țin să mulțumesc doamnei Elena Uzier, coordonator al Departamentului Drepturi de autor și întregii echipe a Editurii Institutului European, Iași coordonată de distinsa doamnă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
organului de presă al CC al PCR, cu toate redacțiile și cu toți redactorii rămași în funcție, fără ca vre-unul să-și fi făcut autocritica, cum i se pretindea acum Patriarhului României vor continua demersurile jurnalismului de investigare care vor aprofunda subiectul colaborării structurilor bisericești cu structurile comuniste. Demersurile jurnalistice de investigare au dus la apariția discursului religios reparatoriu, pe care îl încadrez tot în discursul justificativ. Acest discurs reparatoriu pornește firesc, din partea BOR, în ideea unei istorii a acestei instituții
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]