3,205 matches
-
România. Articolul 2 Din numărul de burse stabilit la art. 1 al prezenței hotărâri, un numar de 170 burse (50 pentru învățământul preuniversitar, 100 pentru învățământul superior și 20 pentru doctorat - formă cu frecvență), precum și cele 100 burse pentru studii aprofundate vor fi nominalizate de Ministerul Învățământului din România. Articolul 3 Se acordă pentru elevii, studenții și doctoranzii bursieri din Republică Moldova: - cazare gratuită în internate sau cămine studențești; - transport cu tarif redus de 50% în vacanțe, de la locul de studiu
HOTĂRÎRE Nr. 718 din 11 septembrie 1995 privind acordarea unor burse de studii, doctorat şi specializare, precum şi a altor forme de sprijin material pentru ţinerii din Republica Moldova care studiază în România începând cu anul de învăţământ 1995/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113280_a_114609]
-
de studiu și bursele de ajutor social se acordă studenților pe baza criteriilor generale și specifice stabilite potrivit art. 170 din Legea învățământului nr. 84/1995 , avîndu-se în vedere și prevederile din prezenta hotărâre. Cursanții din învățământul postuniversitar de studii aprofundate pot beneficia de burse de merit, burse de studiu și burse de ajutor social în condițiile prezenței hotărâri. Fondurile pentru acordarea burselor de merit, a burselor de studiu și a burselor de ajutor social de la bugetul de stat se repartizează
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113412_a_114741]
-
de studiu și a burselor de ajutor social de la bugetul de stat se repartizează instituțiilor de învățământ superior de către Ministerul Învățământului, proporțional cu numărul studenților de la cursurile de zi (învățământ de scurtă durată, învățământ de lungă durată, învățământ de studii aprofundate) din instituția respectivă. I. Bursă de merit a) Bursă de merit se poate acorda studenților de la învățământul universitar începând cu anul ÎI de studiu, dacă în anul precedent sau după sesiunea din iarnă au realizat cel putin media 9,50
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113412_a_114741]
-
9,50 la învățământul tehnic, agricol și la profilurile Matematică, Fizica și Chimie, respectiv 9,80 la celelalte domenii (universitar, juridic, medical, economic, artistic, educație fizică și sport). ... b) Bursă de merit se poate acorda și cursanților învățământului de studii aprofundate începând cu semestrul al II-lea al anului de studiu, dacă după primul semestru au realizat media 9,80. ... c) Bursă de merit se poate acorda și în semestrul I al primului an de studiu studenților care au obținut într-
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113412_a_114741]
-
putin media 8 (opt) la învățământul tehnic, agricol și la profilurile matematică, fizica și chimie, respectiv cel putin media 8,50 la celelalte profiluri și nu au bursă de merit. b) Bursă de studiu se acordă cursanților învățământului de studii aprofundate, dacă aceștia au realizat cel putin media generală 9,30 la concursul de admitere în acest ciclu. ... c) Bursă de studiu pentru studenți se poate acorda numai la începutul anului universitar, pe baza mediei generale (examene, verificări, proiecte - conform planului
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113412_a_114741]
-
de studiu și bursele de ajutor social se acordă studenților pe baza criteriilor generale și specifice stabilite potrivit art. 170 din Legea învățământului nr. 84/1995 , avîndu-se în vedere și prevederile din prezenta hotărâre. Cursanții din învățământul postuniversitar de studii aprofundate pot beneficia de burse de merit, burse de studiu și burse de ajutor social în condițiile prezenței hotărâri. Fondurile pentru acordarea burselor de merit, a burselor de studiu și a burselor de ajutor social de la bugetul de stat se repartizează
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din înv��ţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113413_a_114742]
-
de studiu și a burselor de ajutor social de la bugetul de stat se repartizează instituțiilor de învățământ superior de către Ministerul Învățământului, proporțional cu numărul studenților de la cursurile de zi (învățământ de scurtă durată, învățământ de lungă durată, învățământ de studii aprofundate) din instituția respectivă. I. Bursă de merit a) Bursă de merit se poate acorda studenților de la învățământul universitar începând cu anul ÎI de studiu, dacă în anul precedent sau după sesiunea din iarnă au realizat cel putin media 9,50
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din înv��ţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113413_a_114742]
-
9,50 la învățământul tehnic, agricol și la profilurile Matematică, Fizica și Chimie, respectiv 9,80 la celelalte domenii (universitar, juridic, medical, economic, artistic, educație fizică și sport). ... b) Bursă de merit se poate acorda și cursanților învățământului de studii aprofundate începând cu semestrul al II-lea al anului de studiu, dacă după primul semestru au realizat media 9,80. ... c) Bursă de merit se poate acorda și în semestrul I al primului an de studiu studenților care au obținut într-
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din înv��ţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113413_a_114742]
-
putin media 8 (opt) la învățământul tehnic, agricol și la profilurile matematică, fizica și chimie, respectiv cel putin media 8,50 la celelalte profiluri și nu au bursă de merit. b) Bursă de studiu se acordă cursanților învățământului de studii aprofundate, dacă aceștia au realizat cel putin media generală 9,30 la concursul de admitere în acest ciclu. ... c) Bursă de studiu pentru studenți se poate acorda numai la începutul anului universitar, pe baza mediei generale (examene, verificări, proiecte - conform planului
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 25 octombrie 1995 *** Republicată privind acordarea de burse şi alte facilităţi financiare şi materiale pentru copii, elevii, studenţii şi cursanţii din înv��ţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113413_a_114742]
-
a pregătirii realizate de învățământul liceal. Învățământul superior cuprinde: - învățământ de nivel universitar; - învățământul postuniversitar. Învățământul de nivel universitar cuprinde: - învățământul universitar de scurtă durată - colegii universitare (2-3 ani); - învățământul universitar de lungă durată (4-6 ani); - învățământul universitar de studii aprofundate (1-2 ani). Învățământul postuniversitar este organizat în: - învățământ postuniversitar de specializare; - cursuri postuniversitare (1-12 luni); - școli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani); - doctorat. Articolul 40 Învățământul universitar de scurtă durată este organizat în paralel sau cu trunchi comun
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
celui cu studii superioare de lungă durată. Învățământul superior de lungă durată pregătește specialiști de execuție și concepție. Durată studiilor la învățământul de scurtă durată este de 2-3 ani, la învățământul de lungă durată de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învățământului de nivel universitar sunt: învățământ de zi, seral și fără frecvență. Durată studiilor la învățământul seral și fără frecvență este cu un an mai mare decât la învățământul de zi. Articolul 41 Începând cu anul
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
de învățământ. Admiterea în acest din urmă caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare formă de învătământ (lungă sau scurtă). Și pentru aceste domenii ale învățământului se va organiza, numai la învățământul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe bază de examen, de către absolvenții cu diplomă de la forma lungă de învățământ, cu rezultate foarte bune profesionale și științifice; ... c) Pentru învățământul superior tehnic și agronomic (cu exceptia profilului Medicină veterinară), forma
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
programele de învătământ după care au studiat absolvenții. Articolul 44 Absolvenților învățământului superior de scurtă durată li se eliberează "Diplomă de absolvire". Absolvenților învățământului superior de lungă durată li se eliberează "Diplomă de licență", iar absolvenților învățământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diplomă de studii aprofundate". Articolul 45 Persoanele posesoare ale diplomelor de licență care au absolvit seminarul pedagogic pot funcționa că profesori în învățământul preuniversitar. Articolul 46 Începând cu anul universitar 1993/1994, instituțiile de învățământ superior de
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
absolvenții. Articolul 44 Absolvenților învățământului superior de scurtă durată li se eliberează "Diplomă de absolvire". Absolvenților învățământului superior de lungă durată li se eliberează "Diplomă de licență", iar absolvenților învățământului universitar de studii aprofundate li se eliberează "Diplomă de studii aprofundate". Articolul 45 Persoanele posesoare ale diplomelor de licență care au absolvit seminarul pedagogic pot funcționa că profesori în învățământul preuniversitar. Articolul 46 Începând cu anul universitar 1993/1994, instituțiile de învățământ superior de stat pot școlariza studenți în anul I
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
Consiliul municipiului București - prin Departamentul pentru Administrație Publică Locală. (2) Propunerile de acte normative făcute de organele prevăzute la art. 2 alin. (1) se elaborează, potrivit cu importanță și complexitatea problemelor supuse reglementării, pe baza unor studii și lucrări de documentare aprofundate, inclusiv de legislație comparată, urmărindu-se concordanță reglementărilor propuse cu Programul Guvernului; vor fi analizate efectele de ordin social și economic ale legislației în vigoare, insuficientele sau neajunsurile acesteia și va fi evidențiata necesitatea unei noi reglementări. Studiile vor oferi
HOTĂRÎREA nr. 390 din 4 august 1993 pentru aprobarea Metodologiei privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109563_a_110892]
-
folosit noțiunea de „fapt religios” pentru a desemna o realitate umană observabilă, inserată într-un context istoric și geografic particular, dar și ca obiect de studiu. Faptul religios este deci un subiect al cunoașterii și un mijloc eficace de înțelegere aprofundată a societății, în ciuda „neutra lității sale compromițătoare”, după cum îl caracterizează Régis Debray (2002). Cuvânt înainte 8 al prăbușirii sistemului comunist din 1989, mai însetată ca niciodată de nevoia de miracol și supranatural. Mă găseam acum nu numai în fața unui fenomen
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de unda purtătoare a cunoașterii din propriul mediu de proveniență. După cum constata universitarul ieșean A. Netedu, problematica practicilor religioase ale românilor în relație cu „modernismul” societății a fost deja subiect de studiu al sociologiei românești, dar lipsesc cer ce tările aprofundate privind pelerinajul religios. Printre posibilele explicații, autorul enumeră dificultatea deplasării în teritoriu (pelerinajele fiind distribuite la nivelul întregii țări), condițiile dificile de utilizare a unor instrumente de lucru curente (chestionare), timpul relativ limitat de aplicare, imposibilitatea constituirii unor „eșantioane reprezentative
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de ceilalți pelerini (consacrate). Un gest în care se regăsește și dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific afirmația lui Elwood Trigg, plasată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este o „stare de dragoste” - o descriere imperfectă, dar care se apropie de experiențele comunitare ale umanității. Pelerinii sunt pioși, practică chiar forme extreme de pioșenie în gesturi, acte rituale, lecturile practicate. Studiul pietății constituie o ultimă posibilitate de cunoaștere aprofundată a gândirii pelerinului (De Luca, 1995 : 45). La urma urmei, studiul religiei „populare” se reduce la studiul sufletelor simple, rebele, indisciplinate, dar dornice de pietate. Arnold Van Gennep se poziționează și el ca un adept al studiului pietății populare, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
foarte cinetică. Dar toate acestea fac parte din cotidianul pelerinajului. Mass-media nu reține decât latura spectaculoasă a intervenției, ceea ce dă naștere la final blocajelor de comunicare menționate mai sus, dezorientând pelerinii. Închei această paranteză făcând o pledoarie pentru analiza mai aprofundată a prezenței jandarmilor la pelerinaje, cheie de înțelegere nu atât a funcționării forțelor de ordine, cât a pelerinajului în sine. Este interesant de studiat discursul jandarmilor despre ei înșiși, aceștia având tendința de a vorbi despre pelerini și pelerinaje, nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2 Guvernul României creează, de comun acord cu Guvernul Republicii Federale Germania, în cadrul anumitor școli din România, inclusiv în școlile cu limba de predare germană, premisele necesare pentru obținerea diplomelor germane, având în vedere următoarele modele: A. asigurarea predării mai aprofundate a limbii germane, în scopul de a capacita elevii să iși însușească cunoștințe de limba germană, care să le permită să obțină treaptă a II-a a diplomei germane de limbă (diplomă de limbă ÎI) a Conferinței permanente a miniștrilor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 29 iunie 1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124652_a_125981]
-
ÎI) a Conferinței permanente a miniștrilor învățământului și culturii din landurile Republicii Federale Germania ("Kulturministerkonferenz"). Diplomă germană de limbă ÎI atestă cunoștințele necesare de limba germană pentru un studiu de învățământ superior în Republică Federală Germania; B. asigurarea predării mai aprofundate a limbii germane și a disciplinelor de specialitate în limba germană, în scopul de a da elevilor posibilitatea să obțină - în afara dreptului de acces în învățământul superior din România - și cunoștințele de limba germană și cele de specialitate în limba
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 29 iunie 1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124652_a_125981]
-
la care se organizează examenul de licență, respectiv de absolvire, va fi aprobată prin ordin al ministrului educației naționale, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... Articolul 10 Rețeaua învățământului de stat și particular de studii aprofundate - master și studii aprofundate, precum și cifră de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă de către Ministerul Educației Naționale. Articolul 11 (1) La specializările care nu au autorizare de functionare provizorie nu se organizează concurs de admitere în anul I de
HOTĂRÂRE nr. 535 din 1 iulie 1999 privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124767_a_126096]
-
examenul de licență, respectiv de absolvire, va fi aprobată prin ordin al ministrului educației naționale, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... Articolul 10 Rețeaua învățământului de stat și particular de studii aprofundate - master și studii aprofundate, precum și cifră de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă de către Ministerul Educației Naționale. Articolul 11 (1) La specializările care nu au autorizare de functionare provizorie nu se organizează concurs de admitere în anul I de studii. ... (2) La specializările
HOTĂRÂRE nr. 535 din 1 iulie 1999 privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124767_a_126096]
-
în domeniu sau extinderea și perfecționarea pregătirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare. (2) Învățământul postuniversitar se organizează în instituții de învățământ superior și în școli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, și se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare și cursuri de perfecționare postuniversitare. ... (3) Înființarea structurilor de învățământ postuniversitar în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate în acest scop se aproba de către Ministerul Educației Naționale, la propunerea senatelor
LEGE nr. 151 din 30 iulie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124998_a_126327]