1,443 matches
-
vom fi niciodată exacți: înlocuind cele 5 subintervale cu douăsprezece subintervale, se obține o valoare aproximativă pentru arie de 0,6203, care este prea mică. Ideea esențială este tranziția de la a aduna "un număr finit" de distanțe dintre puncte de aproximare înmulțite cu valori corespunzătoare ale funcției la folosirea unor pași infinit de fini, sau "infinitezimali". Notația definește integrala ca o sumă ponderată (notată cu "S"-ul alungit), cu valorile funcției (cum ar fi înălțimile, "y" = "f"("x")) înmulțite cu lungimi
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
Unele integrale nu pot fi calculate exact, altele necesită funcții speciale care sunt ele însele dificil de calculat, iar altele sunt atât de complicate încât găsirea răspunsului exact durează prea mult. Aceasta a motivat studiul și aplicarea metodelor numerice de aproximare a integralelor, care astăzi folosesc aritmetica în virgulă mobilă de pe calculatoarele electronice numerice. Multe dintre aceste idei au apărut mult mai devreme, pentru calculul de mână; dar viteza calculatoarelor de uz general, cum ar fi ENIAC, a creat nevoia de
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
integrală. Precizia nu este impresionantă, dar în analiza matematică se folosesc componente de lățime infinitezimală, deci inițial aceasta a părut a fi o problemă mică. Într-adevăr, dublarea repetată a numărului de pași conduce în cele din urmă la o aproximare de 3,76001. Pentru aceasta este însă nevoie de 2 componente, cu un cost computațional mare pentru această precizie redusă; urmărirea unei precizii mai mari poate face pașii atât de mici încât precizia să ajungă să fie limitată de precizia
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
componente, cu un cost computațional mare pentru această precizie redusă; urmărirea unei precizii mai mari poate face pașii atât de mici încât precizia să ajungă să fie limitată de precizia reprezentării în virgulă mobilă. O abordare mai bună este înlocuirea aproximării funcției cu linii orizontale (de pe partea de sus a dreptunghiului) cu aproximația cu drepte înclinate care unesc valorile funcției la cele două capete ale intervalelor. Funcția de integrat este astfel aproximată pe fiecare interval cu o funcție polinomială de gradul
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
o constantă). Integrala prin metoda trapezului este aproape la fel de ușor de calculat ca și prin cea a dreptunghiului; se însumează toate cele 17 valori de la capete, prima și ultima valoare fiind împărțite la doi, și înmulțește totul cu lățimea pasului. Aproximarea integralei este imediat îmbunătățită la 3,76925, evident mai precis. Mai mult, pentru a obține valoarea 3,76000 sunt necesare 2 componente, necesitând substanțial mai puțin efort computațional decât metoda dreptunghiului. Metoda lui Romberg elaborează cu succes metoda dreptunghiului. Întâi
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
mai precis. Mai mult, pentru a obține valoarea 3,76000 sunt necesare 2 componente, necesitând substanțial mai puțin efort computațional decât metoda dreptunghiului. Metoda lui Romberg elaborează cu succes metoda dreptunghiului. Întâi, lungimile pașilor sunt reduse incremental, dând trapeze de aproximare notate cu "T"("h"), "T"("h"), și așa mai departe, unde "h" este jumătate din "h". Pentru fiecare nou pas, trebuie să fie calculate jumătate din noile valori ale funcției folosite în calcul; celelalte sunt aceleași ca la pasul anterior
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
nou pas, trebuie să fie calculate jumătate din noile valori ale funcției folosite în calcul; celelalte sunt aceleași ca la pasul anterior (după cum se vede în tabelul de mai sus). Dar ideea cu adevărat puternică este interpolarea unui polinom prin aproximare, și extrapolarea la "T"(0). Cu această metodă, o soluție cu eroare mică necesită doar patru componente (cinci valori ale funcției). Polinomul Lagrange de interpolare {"h","T"("h")} = {(4.00;6,128), (2,00;4,352), (1,00;3.908
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
mai puțin de o jumătate de zi prin comparație cu anul echinocțiului de primăvară de 365,24235 zile. Amândouă aprecierile sunt mult mai precise decât cea iuliană, care are o eroare de 1 zi la 128 de ani, rezultând din aproximarea anului ca având 365,250003 zile. Pe o perioadă de mai multe mii de ani, calendarul gregorian va rămâne în urma anotimpurilor datorită scăderii vitezei de rotație a Pământului, care face ca durata zilei să crească în timp (vezi și accelerația
Calendarul gregorian () [Corola-website/Science/297120_a_298449]
-
de Iulius Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr. (sau 709 "ab urbe condita"). Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria și a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Calendarul iulian a rămas în uz
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
Numărul de oxidare sau starea de oxidare se definește ca suma sarcinilor pozitive și negative ale unui atom, care indică indirect numărul de electroni pe care atomul i-a acceptat sau cedat. Numărul de oxidare este o aproximare conceptuală, utilă de exemplu când au loc procese de oxidare sau reducere. Protonii unui atom sunt încărcați pozitiv, această sarcină fiind compensată de cea negativă a electronilor; dacă numărul de protoni și de electroni este același într-un atom, acesta
Număr de oxidare () [Corola-website/Science/297152_a_298481]
-
interpolare cu un răspuns de frecvență irealizabil. Aceste presupuneri inventează un model matematic care este o aproximație idealizată, în cel mai bun caz, oricărei situații realiste. Concluzia, că reconstrucția perfectă este posibilă, este corectă matematic pentru model, însă numai o aproximare pentru eșantioane reale ale unui semnal real. Semnalele complexe sunt semnale ale căror eșantioane sunt numere complexe, iar conceptul de frecvență negativă este necesar pentru asemenea semnale. În acest caz, frecvențele dedublărilor sunt date doar de:formula 2formula 24. De aceea, pe măsură ce
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
eliminând erorile uzuale. Un număr de legi electrice se aplică pentru toate circuitele electrice. Acestea sunt: Dacă circuitul conține componente neliniare sau reactive atunci sunt necesare și alte legi, mai complexe. Uneori pentru rezolvarea circuitelor neliniare se folosesc metode de aproximare. Aplicarea aproximărilor generează un sistem de ecuații care pot fi rezolvate manual sau de calculator.
Circuit electric () [Corola-website/Science/315845_a_317174]
-
uzuale. Un număr de legi electrice se aplică pentru toate circuitele electrice. Acestea sunt: Dacă circuitul conține componente neliniare sau reactive atunci sunt necesare și alte legi, mai complexe. Uneori pentru rezolvarea circuitelor neliniare se folosesc metode de aproximare. Aplicarea aproximărilor generează un sistem de ecuații care pot fi rezolvate manual sau de calculator.
Circuit electric () [Corola-website/Science/315845_a_317174]
-
(SIT-90, ) este un standard pentru calibrarea scărilor Kelvin și Celsius ale instrumentelor de măsurare a temperaturii. SIT-90 este o aproximare a scării termodinamice de temperatură care facilitează comparabilitatea și compatibilitatea măsurării temperaturii pe plan internațional. SIT-90 definește puncte fixe de la 0,65 K până la circa 1358 K (−272,5 la 1085) și este subîmpărțită în mai multe domenii de temperatură
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
matematicii, precum ecuațiile diferențiale și transformata Fourier. Nucleul lui Dirichlet " D"("x") este funcția care apare în ambele părți ale următoarei identități: Convoluția oricărei funcții integrable de perioadă 2π cu nucleul lui Dirichlet coincide cu funcția de gradul "n" din aproximarea Fourier. Același lucru este valabil pentru orice funcție generalizată. Dacă facem schimbarea de variabilă: atunci în care formula 93 Aceste substituții sunt folositoare la transformarea funcțiilor sinus și cosinus în funcții raționale de "t", pentru a găsi primitivele integralelor.
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
fusese izolat de capitală de peste un an. Operațiunea a avut la început succes, iar orașul a fost despresurat. APV și Khmerii Roșii au contraatacat în noiembrie și decembrie, anihilând forțele guvernamentale. Nu a existat o estimare exactă a pierderilor, o aproximare fiind „de ordinul a zece batalioane de oameni și echipament plus echipamentul a alte zece batalioane.” Rezultatul strategic al eșecului operațiunii "Chenla II" a fost că inițiativa ofensivei a trecut în întregime în tabăra APV și a Khmerilor Roșii. Din
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
într-un cerc un hexagon cu latura egal cu raza. Tăblița AO6484 cuprinde și două probleme referitoare la relațiile de similitudine în triunghiurile dreptunghice. Babilonienii cunoșteau formula suprafeței pentru pătrat, dreptunghi și triunghi dreptunghic. Pentru celelalte poligoane întrebuințează formule de aproximare. Astfel, de pildă pentru patrulaterele oarecare, întâlnim formula zisă a agrimensorilor care exprimă suprafața S a patrulaterului ca produsul valorilor medii ale lungimilor laturilor opuse: a, b respectiv c, d Volumele cubului și paralelipipedului sunt determinate cu ajutorul formulei exacte (produsul
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
care exprimă suprafața S a patrulaterului ca produsul valorilor medii ale lungimilor laturilor opuse: a, b respectiv c, d Volumele cubului și paralelipipedului sunt determinate cu ajutorul formulei exacte (produsul dintre suprafața bazei și înălțimea). Pentru celelalte poliedre găsim formule de aproximare, dintre care unele par clasice pentru că le întâlnim în texte de proveniențe foarte diferite, și reluate de mai multe zeci de ori în seriile de exerciții. Astfel volumul trunchiului de piramidă este calculat cu formula V=h[(a+b/2
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
probleme și încearcă să găsească valori mai exacte pentru π, lucru realizat într-o oarecare măsură de Zu Chongzhi. Acesta din urmă, în colaborare cu fiul său, Zu Gengzhi, redactează lucrarea "Zhui Shu" ("Metodă de interpolare") în care ajung la aproximarea: Un alt matematician care a adus contribuții la "Nouă capitole..." a fost Liu Hui. Și acesta a realizat o aproximare a lui π: Pentru a determina formula volumului cilindrului, Liu Hui utilizează ceea ce ulterior va fi cunoscut ca principiul lui
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
din urmă, în colaborare cu fiul său, Zu Gengzhi, redactează lucrarea "Zhui Shu" ("Metodă de interpolare") în care ajung la aproximarea: Un alt matematician care a adus contribuții la "Nouă capitole..." a fost Liu Hui. Și acesta a realizat o aproximare a lui π: Pentru a determina formula volumului cilindrului, Liu Hui utilizează ceea ce ulterior va fi cunoscut ca principiul lui Cavalieri. De asemenea, realizează unele aplicații practice ale trigonometriei, cum ar fi: determinarea înălțimii unui punct inaccesibil, calculul adâncimii într-
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
(MLV), sau metoda perechilor de electroni, sau metoda legăturilor localizate, este o metodă de aproximare a funcției de undă moleculare, care se folosește de combinarea liniară a orbitalilor moleculari. Se consideră că formarea legăturii chimice are loc prin suprapunerea orbitalilor atomici nedeformați și cuplarea spinului electronilor de la cei doi atomi, astfel încât densitatea norului electronic crește
Metoda legăturii de valență () [Corola-website/Science/320608_a_321937]
-
convenabil să se conceapă modele parțiale pentru subsisteme, să se testeze valabilitatea lor, apoi să se integreze aceste modele parțiale într-un model complet. Nici un model matematic nu este perfect și orice model este perfectibil, pentru a se obține o aproximare utilă. Totuși, orice perfecționare poate necesita consumuri suplimentare de timp și bani, de aceea trebuie să fie justificată. Orice model matematic poate conține parametri ale căror valori trebuie estimate. Estimarea necesită experimente sau observații precum și metode de prelucrare a datelor
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
penultimul capitol, cel cu numărul doisprezece) se sfârșește înaintea începerii celei din primul capitol. Această structută narativă ciudată influențează procesarea textului de către cititor: linearitatea (sau, pentru a folosi termenii lui Le Guin în aprecierea acestui univers narativ, secvențialitatea) este subsumată aproximării începutului și sfârșitului poveștii (nu se știe dacă Le Guin a intenționat acest lucru prin folosirea structurii narative), îndeamnând cititorul să pună sub semnul întrebării propria percepție și concepere a timpului. Această dilemă este și una dintre ideile, temele și
Deposedații () [Corola-website/Science/321616_a_322945]
-
În mecanica cuantică, decoerența cuantică este mecanismul prin care sistemele cuantice interacționează cu mediul înconjurător căpătând caracteristici probabilistice suplimentare. Decoerența cuantică generează "aparența" colapsului funcției de undă și justifică cadrul și modul de dezvoltare al fizicii clasice ca pe o aproximare acceptabilă. Decoerența apare atunci când un sistem interacționează cu mediul său într-un mod termodinamic ireversibil. Aceasta împiedică diferitele elemente din superpoziția cuantică a funcției de undă a sistemului plus a mediului să interfereze unele cu altele. Decoerența a fost subiectul
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
cele mai multe dintre bine-cunoscutele sale povești de Vest, și niciodată nu a călătorit la vest de Buffalo, NY. Cele mai multe povești sunt scrise dintr-o perspectivă first person, și solicită de multe ori Winnetou Old Shatterhand fratele meu Scharlee ("Scharlee" fiind o aproximare german fonetic de "Charlie", si sensul cuvântului în cele din urmă Karl în limba germană). Poate, de asemenea, a scris povestiri despre același personaj călătorie Orient, unde este cunoscut sub numele de Kara Ben Nemsi. Mai atașat prefixul vechi la
Old Shatterhand () [Corola-website/Science/317472_a_318801]