11,785 matches
-
mod fatal, un iresponsabil periculos ale cărui decizii pot nărui destine. Aceste năruiri de destine nu sunt însă simple „erori științifice”, ci crime pedagogice intolerabile; este probabil ca evoluția acestei „profesii divine” în secolul XXI să instituie un tribunal specific, apt să pedepsească exemplar deciziile curriculare iresponsabile. Deocamdată acest tribunal nu există, deși s-ar putea spune că există un mare număr de vinovați. Sensuri și semnificații operaționaletc "Sensuri și semnificații operaționale" Evoluția practică a curriculumului de-a lungul istoriei multimilenare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curriculumului. Încă din 1979, Goodlad a observat că există tendința de a atribui, cu funcție de epitet, numele de „curriculum” oricărui curs sau formă de pregătire formală, nonformală și informală. Goodlad critica această extensie, întrebându-se dacă teoria curriculumului este aptă să discearnă între „ce este rău și greșit” și „ce este bun și corect” în educație; concluziona că această utilizare abuzivă a lui „curriculum” are ca efect confuzia cu privire la practica educativă și perspectivele ei. El reclama asumarea unei dimensiuni restrictiv-prospective
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar permite „formarea omului ca om”, ca „personalitate creativă”, „personalitate aptă să se adapteze unei lumi în schimbare”, „cetățean al satului global”, „personalitate autentică” etc. Aceste eforturi par să se fi consumat deja fără rezultate vizibile. „Omul total”, „personalitățile plenare”, personalitățile autentice etc. nu există în număr copleșitor și nu sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Orient ca anahoret, s-a întors în Franța și a întemeiat la Marsilia mănăstirea Saint-Victor11. Iar prezența acestui ilustru călugăr i-a inspirat și pe alții. Monahismul provensal a luat un avânt neobișnuit. Cassian i-a cerut episcopului Castor din Apt, fratele lui Leontius din Fréjus, să întemeieze și el o mănăstire la Ménerbes. Tot el l-a lăudat pe Honoratus 12 și, probabil, l-a sfătuit să conceapă o „regulă a mănăstirii”. Regula de la Lérins era, foarte probabil, un curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa antumă. Dar profunzimea gândirii lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată și cunoscută mult prea târziu. Comenius era un „iluminat”; el a reușit să vadă dincolo de încrâncenarea dintre știință și credință care se desfășura în vremea sa și să propună
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
produceau cohorte de middle men: fie mediocrități inculte progresiviste, fie meseriași și proletari semianalfabeți. Fiecare dintre aceștia era „adaptat la viață”, capabil să supraviețuiască în societatea industrială americană, prestând câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
special împotriva mișcării life adjustment education, a fost dat de Arthur Bestor, care a tunat și fulgerat împotriva rătăcirilor antiintelectualiste ale „vocaționiștilor” (dar nu i-a iertat nici pe progresiviști) și a cerut cu vehemență revenirea la curriculumul clasic, singurul apt să confere generațiilor tinere nu numai o cultură temeinică, ci și disciplina necesară studiului profund și perseverent. În lucrarea Educational Wasteland (1953)19, el i-a acuzat de antiintelectualism și pe progresiviști și a cerut reîntoarcerea la studiile clasice și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă să fundamenteze curricula de mare eficacitate instrucțională 24. În 1963, psiholingvistul John B. Carroll a anunțat o nouă descoperire epocală: posibilitatea de a realiza „visul lui Comenius”, „arta de a-i învăța pe toți totul”, pe care a botezat-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a secolului XX și a părut că va câștiga primele roade în a doua jumătate a aceluiași veac. Progresele spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist” și „ingineresc”, cu aspirații universaliste, iar teoria modernă a curriculumului este rezultatul firesc al acestei abordări. Virtuțile sale teoretice și practice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de studiu generează o creștere a pericolului de a ne prăbuși undeva în spatele gândirii creative și imaginative care prospectează diversele căi de programare și planificare a educației 16. Deși „neortodoxă”, noua metodă de cercetare s-a impus ca o tehnică aptă să depășească demersurile și regulile rigide ale dezvoltării și optimizării curriculare moderne. „Atacul la metodă” realizat de Herrick cu ajutorul discipolului său James Macdonald a pecetluit începutul declinului gândirii curriculare moderne declanșat de reconceptualism și umanism. 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau devastatoare; apăruseră, în acest fel, cohorte de americani semidocți, pragmatici și apți pentru survive, dar care nu puteau recita măcar o strofă din poemele lui Edgar Allan Poe, nu citiseră nici măcar o pagină din Mark Twain și habar nu aveau cine a fost Shakespeare. Louise M. Berman a cerut, în anii următori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Uitau că el propusese remedii pentru resuscitare și chiar pentru o resurecție adevărată. Era, într-adevăr, personalitatea din domeniul științei și educației capabilă să determine această schimbare de amploare. Nu numai datorită carierei remarcabile, ci mai ales supleții gândirii sale, aptă să depășească prejudecățile și regulile metodei prin intuiții geniale și revelații tulburătoare. Se născuse la 2 februarie 1909 în Columbus (Mississippi). La numai 15 ani era deja student. În 1930 a devenit graduate specializat în literatură engleză și fizică. Și-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi într-un cânt de mare frumusețe. Deocamdată, se zidește Turnul Babel într-o hărmălaie greu de înțeles și de suportat. Dar ea țintește cerul și întâlnirea cu zeii care diriguiesc soarta oamenilor. Dacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
complet liber, demasificați, „subiectivizați”! Și fericiți... În ce mod se vor adapta generațiile de astăzi și de mâine acestui viitor amețitor constituie o problemă curriculară năucitoare, pe care numai o gândire pedagogică nouă o poate soluționa. Este gândirea pedagogică postmodernă aptă să răspundă acestei interogații fără precedent? Credem că nu. Vom arăta în paginile următoare temeiurile acestei dubitații. Sesizăm aici doar un impediment esențial. Schimbarea a survenit repede, prea repede, aproape intempestiv, surprinzând total cel puțin două generații. Confuzia este caracteristică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
previzibil. Naivitatea - adică ignoranța, credulitatea, visarea, superstiția, sălbăticia etc. - nu constituie o boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o educație de masă solidă, multidisciplinară, integrală. Gândirea curriculară postmodernă poate fi considerată atelierul mondial în care se făurește - teoretic și practic - această înnoire paideutică menită să ducă spre o lume mai bună (vezi infra, 15.3.10
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hiperraționalist modifică în mod radical accentele. Și tocmai acest radicalism îi conferă caracteristici postmoderniste. Cercetările hiperraționaliste nu mai sunt focalizate pe exigențele lui „cum să” (how to) dezvoltăm curricula optime, ci pe descrierea detaliată („punct cu punct”, „digitală”) de curricula apte să răspundă eficient la probleme, oricât de multe, oricât de mici și oricât de noi ale dezvoltării și formării umane, în funcție de contexte, valori, trebuințe etc. Hiperraționalismul poartă în sine toate virtuțile gândirii moderne. De aceea este de așteptat ca sinteza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt rezolvate în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice, având în vedere criza de supraextensie (crisis of overextension) și criza de supraîncorporare (crisis of overincorporation). Învățământul resimte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Este ceva fără sens. Ceva ce nu se leagă într-o structură coerentă care să mulțumească mentalul individual. Pentru mine ea nu a fost decât o provocare - cuvânt devenit slogan astăzi, o prescripție a prezentului, un deziderat care te face apt pentru admirația semenilor, oarecum echivalent cu reactivitatea -, venită pe fondul unei vieți profesionale monotone, închisă într-un formalism și într-o lipsă de orizont corelând perfect cu micile griji ale supraviețuirii fizice și ale grozăveniei ce au fost anii 1980-1989
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-le ca elemente de tradiție, în bună parte uitate, ritualul a fost supradimensionat și a speriat Securitatea. Acest lucru este doar o opinie. Cine știe ce se petrecea în capul celor care ulterior ne-au anchetat și care erau dincolo de orice formație aptă de a înțelege fenomenele culturale? În urma acestui ritual, participanții treceau la exercițiile de relaxare: de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de 15 minute. S-au dat și două chestionare în care participanții descriau starea lor psihologică în urma
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
afectivității, comunicabilitatea, precum și componenta motivațională). 4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintaletc "4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale" Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale cuprind patru coordonate principale: - examinarea medicală; - examinarea psihologică; - stabilirea nivelului intelectual; - identificarea componentelor neuropsihice și socioeducaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. În viziunea unor autori (Păunescu și Mușu, 1997, pp. 157‑158), procesul de diagnostic presupune parcurgerea următoarelor etape: - analiza simptomelor/semnelor; - sinteza simptomelor într‑un sindrom sau o maladie (diagnosticul pozitiv); - compararea și analiza
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
b) deficienții mintal prodigioși („idioții savanți”) - reprezintă cazurile cu o dizarmonie în dezvoltarea intelectuală și prezența hipermneziilor mecanice, nefiind capabili să folosească datele evocate în structuri suple, flexibile, originale; în literatura de specialitate sunt cunoscute cazuri de astfel de deficienți, apți să realizeze mintal operații aritmetice rapide cu numere formate din mai multe cifre, să recite după o singură lectură sute de versuri sau fragmente cu o structură complicată, să reproducă desene sau fragmente muzicale comparabile cu originalul sau să discrimineze
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care unitățile de conținut de la fiecare disciplină pot fi modificate, adaptate sau accesibilizate în funcție de nivelul cerințelor și de posibilitățile de învățare ale elevilor din clasa/școala respectivă. În acest mod, școala poate face o ofertă educațională flexibilă, dinamică și coerentă, aptă să răspundă cerințelor de moment ale populației școlare dintr‑o anumită comunitate, îndeplinindu‑și misiunea de a oferi fiecărui copil șansa de a se pregăti și forma prin educație, alături de semenii săi, fără discriminare și fără bariere care ar putea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
conștient noi responsabilități față de toți elevii clasei. Mai mult chiar, colaborarea între elevi și educatori, parteneriatul în învățare și deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor de copii și ale comunității conferă instituției școlare rolul de componentă fundamentală a sistemului social, aptă să răspundă concret imperativelor de moment ale evoluției din societatea contemporană și să rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de acceptare/valorizare socială a ființei umane și la capacitatea fiecărui individ de a se adapta și integra cât
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]