1,630 matches
-
și dogoritoare, caniculă" < lat. [calor] *arsicia (DEX) "idem" (lat. *arsicius,-a,-um "care arde, arzător" ar fi un derivat de la verbul ardeo,-ere,-si,-sum, cf. it. arsiccio "arsură, loc ars", considerat derivat de la adj. arso "ars"; v. DA, s.v. arșiță); rom. ie "bluză țărănească din pânză de in" < lat. [vestis] linea (DEX; vestis "bluză, vestă", linea "din pânză de in"); rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii sau descendenții fraților sau surorilor" < lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera "idem" (DEX
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dacoromână) accelerat, 118, 172, 203 adiționale, 117 agravante, 117 albastru, 86, 145 albină, 157, 171 alimentară, 119, 136, 172, 192, 204 (a) aminti, 25, 103, 143 aniversare (aniversară), 172 anonimă, 118, 172 anticipate, 117 anticoncepționale, 120 antigripale, 118 Apuseni, 116 arșiță, 171 Baicului, 114, 201 balâc, 127, 188, 201 balon, 39, 64, 103, 172 basc(ă), 136, 185, 192, 204 bere, 131 bidinea, 128, 188, 197, 202 bienală, 102, 120 blindat, 120, 204 bostan, 188 cale, 23, 114 calitate, 12, 135
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
relatează cum, de la început, administratorii austrieci ai Bucovinei au adus haizeri de la Storojineț și Cernăuți în dauna elementului muncitoresc autohton. Aceștia străbăteau zona binecuvântată a Bucovinei, ducând în vagoane minereul de mangan de la Iacobeni, Cârlibaba sau Pojorâta, azbestul de pe Muntele Arșița sau apele minerale de la Poiana Negri. La Capu Satului, în extremitatea estică a municipiului Câmpulung Moldovenesc, există și acum Depoul de locomotive. Fiecare dintre aceste obiecte, ce par neînsuflețite, ar putea povesti multe despre traseele pe care le-au străbătut
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Capu Satului, în extremitatea estică a municipiului Câmpulung Moldovenesc, există și acum Depoul de locomotive. Fiecare dintre aceste obiecte, ce par neînsuflețite, ar putea povesti multe despre traseele pe care le-au străbătut, iarna și vara, pe nămeți sau pe arșiță, cărând oameni, bunuri, minerale, trunchiuri. Povestea locomotivelor « Thomas și a prietenilor săi » (din Bucovina), precum cele din DVD-urile copiilor și nepoților noștri, pare că s-a oprit. De fapt, ea merge mai departe... Cartea Domnului George Timu ne este
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu acest fel de a tria gunoaiele, doar-doar se va mai găsi ceva util și refolosibil. În afara blocului există uneori (mai rar astăzi decât pe vremea comunismului) microcartierul de cotețe și cocine: pestilența acestora amintește de un abator stâlcit de arșița verii ori de o tăbăcărie mizeră sau de accidentalele deversări ale latrinelor, când o conductă „josnică” își ițește cornițele la suprafața pământului. Infernul putorii, iată cum se numește uneori infernul pământesc, înainte de revelația infernului al doilea și definitiv pentru cei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
-i corect. - Adică nu mă crezi când îți spun că o să ploaie? - Poate. Dar corect se spune că o să plouă. - Corect. Dar indiferent de cum zic eu nu înseamnă că n-o să mai ploaie. - De unde știi tu? - Îmi dau seama după arșiță. Mă ia cu fierbințeală. Își ridică și el ochii, ca și cum ar căuta să vadă arșița concret, ca pe un măr căzut din copac. Însă privirea îi alunecă de la capătul rândului înspre călăuza celor trei tipi: - Și pe mine mă ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
se spune că o să plouă. - Corect. Dar indiferent de cum zic eu nu înseamnă că n-o să mai ploaie. - De unde știi tu? - Îmi dau seama după arșiță. Mă ia cu fierbințeală. Își ridică și el ochii, ca și cum ar căuta să vadă arșița concret, ca pe un măr căzut din copac. Însă privirea îi alunecă de la capătul rândului înspre călăuza celor trei tipi: - Și pe mine mă ia cu fierbințeală. În stânga, o vilă în construcție. Zidari înghesuiți pe la geamuri, cu chipuri transfigurate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
fie plouată de nouă ori și ninsă de nouă ori înainte de a fi terminată. „De nouă ori trebuie să cadă roua pe ea și de nouă ori bruma. De nouă ori trebuie să treacă furtuna peste ea, de nouă ori arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va fi cu adevărat o pălărie fermecată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
o săptămână, omul nostru a dat fraza cea mai răscolitoare din ultimii șaptesprezece ani de platitudini emanate în conferințele de presă de după meciuri. Le știți cu siguranță, acele conferințe uneori televizate, în care persoanele în cauză (nu personajele!Ă emit arșițe semantice din familia lui „ne-am dorit mai mult victoria“, „băieții s-au mobilizat exemplar“ sau „încă o dată, s-a dovedit că balonul e rotund“. În seara zilei de 9 decembrie 2007, Ionuț Popa a apărut în fața ziariștilor, care așteptau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
traducere. E.L. Doctorow, Ragtime, Editura Leda, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Prietenie Florin L|Z|RESCU Era vară, tocmai în acel moment al zilei în care îți dai seama că încă mai ai timp să fugi acasă înainte de a începe adevărata arșiță. Semaforul a clipit scurt dinpre verde spre roșu, iar eu am parcurs în fugă drumul dintre bordură și o stație de tramvai, aflată în mijlocul străzii. Am auzit de niciunde frâna bruscă a unei mașini - pentru o fracțiune de secundă chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Mormântul său este Timpul“, „Dumnezeu privit ca o mulțime vidă“ sau „Înainte de a ne cufunda în somn, ni se relevă Conștiința. Marea conștiință universală“). În sfârșit, ispășind, Feofan moare „scoțând un balon de săpun frumos colorat/ printre buzele crăpate/ de arșița sorții“. Povestea sa este, se vede, exemplară la scară cosmică, de vreme ce acest balon de săpun este „aidoma unui glob pământesc/ redus ca dimensiune/ înăuntru totuși se distingeau continentele,/ Europa, Asia, Africa,/ chiar și o parte din America/ și din veșnic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
anonimă. Într-un ultim grad de confidențialitate“. Atât lumea lui „El“, cât și lumea lui „Tu“ stau sub semnul ninsorii, al nămeților cât casa, al pădurilor înghețate, al iernii „cu viscole de zăpezi, cu viscole de ploi, cu viscole de arșiță, cu viscole de flori, cu viscole de fân, cu viscole de oameni ce te vor troieni“. Toate anotimpurile sunt ierni, la fel ca și anii, iar viața „finită“ pare a fi „un uragan nesfârșit“. Motivul oglinzii, care apare în începutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
la prohab, somnolent în pijama, undeva, în provincie. Într-un orășel viclean și vicios, acolo, la răsărit de Eden, vorba lui Steinbeck, adormit de vraja vechilor lecturi reamintite de-un abur subțire, trecător, de luciditate matinală... În colțul ocrotit de arșiță și scorpioni al unei verande pustii, spre amurg, prin coloniile olandeze, portugheze, engleze etc., bând absint dintr-un pahar înalt, zvelt, apărată de-o plasă deasă de sârmă de țânțarii cu burticica roșie de sângele supt de la băștinași, fumând țigarete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
folosul comunității, dar și reala disponibilitate a celor mulți de a prețui și respecta asemenea practici sacre. ,,Fulgerele, trăsnetele, ruperile de nori, grindina, ploile repezi și scurte sau molcome și fără sfârșit, zgomotele și apa venite de sus, ori, dimpotrivă, arșița, aerul uscat, pământul crăpat și seceta: fenomene explicate astăzi, cel puțin până la un punct, de științele moderne, erau ieri interpretate printr-o grilă "magico-religioasă". Această mentalitate socială s-a diluat grație formidabilei schimbări survenite în Europa Occidentală după Reforma protestantă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
15 kilometri, cei aflați aici trebuiau să lucreze la fermele de stat din apropiere, majoritatea că agricultori, supuși la munci grele și rău plătite. Supravegheați permanent, „lăsați în plin câmp cu lanuri de grâu și porumb, sub cerul liber în arșiță soarelui de vară, fără apă, pâine sau alimente, puși să muncească la culturile de bumbac și în orezarii, amenințați de boli și privați de libertate, deportații au trăit aici o adevărată dramă”. Deportații au rămas aici până în anii 1955 - 1956
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
oraș în întregime pustiu. Vârstnicii profitau de umbra celor câțiva lămâi sau portocali din modestele lor grădini și mai aruncau câte o privire de speranță spre albastrul cerului: poate o da Dumnezeu măcar câțiva stropi de ploaie. Zi după zi, arșița își făcea de cap, nu ploua, vântul de-abia adia. Locuitorii din cartierele tradiționale ale capitalei preferau să se bucure până la orele zece de aerul înmiresmat al grădinilor cu arbori de citrice, apoi, dacă aveau instalate aparate de aer condiționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
drept cadou primeam din partea mamei o plăcintă, un colac, un cozonac... Nu aveam nimic, în afară de această hrană sufletească, dar nici că ne-am fi dorit mai mult. Mergeam în fiecare zi trei kilometri pe jos până la școală, fie nămeți, fie arșiță și nu știam niciodată sigur dacă... mă vor mai primi sau nu. "Ba, pardon, domn, tovarășe!" ștefan Cortez și a purtat întot deauna sângele albastru, de hidalgo, cu aceeași eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de pălăriile Eden
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lăsate între opt și doisprezece ani a se reîmpăduri ca altădată și se reia apoi același procedeu” (Haxthausen, 1847, vol. I, 238). Principiul folosirii terenului despădurit se regăsește și la români. Despădurirea unui teren prin incendiere (așa-numita tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
gută. Deși e acum arhitect vestit, el duce o povară de amărăciune și durere, nu se poate bucura de viață. Iată un mic poem al nefericirii lui: Iar acum gândurile mele sunt suspendate și, ca pelerinii, rătăcesc și eu în arșița soarelui, mă pierd în nesfârșita irosire a vremii. Își amintește copilăria, după ciumă. E hotărât să se facă zidar. O mătușă îl găsește și-l ajută. Vine focul Londrei. După foc, băiatul se duce la Mirabilis, "bunul lui maestru", cerându
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când crește procentul de plante cu păstăi sterile, păstăile rămân mici, cu boabe mai puține și mai uscate. Creșterea producției se realizează în condiții favorabile când scade procentul de păstăi sterile, numărul de păstăi se mărește, crește
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de vegetație temperaturi optime de 20-21 0C (IONESCU D., 1967; ROMAN GH. și colab., 1998), suportă bine căldurile mari, arșițele, particularitate care-l face să se comporte bine mai ales în zonele sudice ale țării noastre. III.6.2. UMIDITATEA Năutul are cerințe moderate față de umiditatea solului; el se numără printre leguminoasele pentru boabe cele mai rezistente la secetă. Năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
calcar: Vârful Rarău (1651m), Pietrele Doamnei (1634 m), Piatra Zimbrului (1627 m), Piatra Șoimului (1470 m) și Colții Tihăraei spre Vest; Popii (Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în centrul p platoului; spre Est și Sud-Vest, Vârful Todirescu (1487 m) și Arșița Rea (1324 m). Microrelieful abruptului are un aspect ruiniform cu turnuri și piramide, clențuri, pereți și ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dintre cei întunecați aduc pe capul pămîntenilor șapte nenorociri pentru că nu voiau să se pupe cu Satana. A patra nenorocire este incendierea soarelui astfel ca prin dogoarea mărită cum scrie la 16,9: ,,Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au hulit numele lui Iahwe care are stăpînire peste aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]