2,333 matches
-
peretele duodenal. a. canalul hepatic comun + canalul cistic = „confluentul biliar inferior” b. lungime = 7-9 cm; diametrul = 1 cm (porțiunea superioară) - 0,6 cm (porțiunea inferioarăă c. se descriu patru porțiuni: supraduodenală - aproximativ 1 cm; retroduodenală În raport cu vena portă (mai Îndepărtată, arcadele duodenopancreatice și fascia Treitz dreaptă; retropancreatică formează un șanț În parenchim; direcție oblică spre dreapta; intraparietalăla nivelul porțiunii a II-a duodenale, la unirea feței interne cu cea posterioară d. coledocul se unește cu canalul Wirsung și formează ampula hepatopancreatică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ale arterei mezenterice superioare și a trunchiului celiac (fig 1 și 2). - Artera pancreaticoduodenală superioară, ia naștere din artera gastroduodenală, merge paralel cu duodenul și se unește cu artera pancreaticoduodenală inferioară, ram din artera mezenterică superioară, pentru a forma o arcadă. - Artera splenică furnizează ramuri care vascularizează corpul și coada pancreasului. o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
unei adevărate înfloriri artistice. Încă din primele decenii ale secolului își fac apariția temele și tehnicile care vor caracteriza arta Renașterii. În domeniul arhitecturii, Brunelleschi încearcă să redescopere principiile artei antice. El repune la loc de cinste friza, cornișa și arcada sprijinită pe coloană și dă monumentelor pe care le construiește (Sân Lorenzo sau capela familiei Pazzi) proporții armonioase, datorită unor subtile calcule matematice și a unei i utilizări iscusite a figurilor geometrice de bază. În pictură, Masaccio continuă inspirația lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fost în mod deosebit influențată de italiană, începînd din secolul al XIV-lea și pînă în al XVIII-lea, domenii precum arta militară, comerțul, artele plastice, arhitectura și muzica primind în terminologiile lor numeroase elemente italiene: adagio, altesse, andante, aquarelle, arcade, balcon, baldaquin, banque, banquet, bastion, bouffon, briga-de, brigand "infanterist", burlesque, cabinet, cantine, caprice, caresse, charlatan, costume, embuscade, escadron, façade, frégate, gouache, mandoline, mercatile, modèle, opéra, pédan-tesque, réussir, révolter, risque, salon, violoncelle etc. Spaniola a primit și ea de-a lungul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
moarte, Amneris condamnă vehement cruzimea preoților. Tabloul 2. Scenă este divizată în două niveluri: nivelul de sus prezintă templul lui Vulcan, scăldat în lumina, unde preoții și preotesele se roaga în genunchi; nivelul de jos este o bolta cu lungi arcade cufundate în întuneric, unde Radames este întemnițat. Radames se gândește la Aida și speră să fi reușit să ajungă în patria ei și să nu cunoască soarta crudă pe care el o indura. Fără însă ca Radames să știe, Aida
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
redactor-șef adjunct la Editură Olimp (1993-1994), redactor-șef la Editură Elit din Ploiești (1994- 1995), redactor coordonator la Editură RAO (1995-2003). Debutează în „Tomis” (1992) și publică traduceri, articole și proza în „România literară”, „Euphorion”, „Lettre internaționale”, „Dilemă”, „Tomis”, „Arcade” ș.a. Colaborează cu articole de gen la „ProSport” și „Gazeta sporturilor”, precum și la realizarea unei enciclopedii a fotbalului (2003). Registrul comic-satiric este mediul predilect al prozei lui P. Detaliind această predispoziție, românele publicate își deduc tonul din datele contextualizării ficționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
subclavicular în jos. De aici până în regiunea lombară leziunea realizează aceeași paraplegie spastică, limita superioară a tulburării de sensibilitate coborând în raport cu mielomerul lezat. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L1-L2) - realizează o paraplegie cu tulburări de sensibilitate ce încep de la nivelul arcadei crurale în jos. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L2-L4) - se caracterizează printr-un sindrom de neuron periferic cu atrofia cvadricepsului, cu areflexie rotuliană și un sindrom piramidal. Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L5-S2) - se prezintă ca o paraplegie limitată a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Eliza Cerbu, care semnează o cronică la romanul Forêt interdite de Mircea Eliade, A. Burileanu, autor al unui eseu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Theodor Cazaban, cu un interesant comentariu despre eseistica franceză a lui Emil Cioran, precum și de L. M. Arcade, Nicu Caranica. Într-un Post-scriptum din primul număr, semnificativ pentru precizarea intențiilor publicației, se specifică: „Când atâtea reviste literare românești publicate în pribegie au încetat să mai apară și când altele înfruntă greutăți ce impun sacrificii liber consimțite, un grup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
toți cei „pe care îi interesează fenomenul literar românesc în exil”, revista fiind deschisă și „tuturor scriitorilor români aflați în alte țări” decât Franța. Publică versuri Nicu Caranica, George Ciorănescu, Ioan Cușa, Ion Pârvulescu, N. A. Gheorghiu, C. Amăriuței, L. M. Arcade, Vasile Țâra, iar pagini de proză - Mihai Niculescu. De menționat că în numărul 2-3/1955 apare povestirea Fata căpitanului de Mircea Eliade. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
într-o pictură ambițioasă, Omul invizibil, începută în iarna anului 1929, încă neterminată în 1931, când a fost expusă la Paris. Figura omului așezat se întinde pe toată lungimea pânzei al cărei spațiu pictural este ocupat de ruine, statui și arcade de clădiri, un peisaj inspirat, după propria-i mărturisire (1994: 176), de amintirea unei planșe colorate dintr-o carte pentru copii despre ruinele egiptene. De data aceasta, noile imagini se formează de la alte obiecte, un procedeu amintind de milanezul Giuseppe
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
efecte de clarobscur și de perspectivă amintind de baroc, Dalí se pictează așezat în fața pânzei cu o privire sagace, de medium care încearcă să cheme în imaginația sa spiritele, cum este cel al Galei, ai cărei ochi se transformă în arcadele clădirii din spatele ei. Alte imagini invită la lecturi multiple, cum ar fi bunăoară capul unui călugăr ce se transformă, surprinzător, într-un asin (o vădită șarjă anticlericală). Caii cabrați și scenele de luptă din Spania (1938) sunt modelate după Leonardo
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
birouri. Căzut cu capul în jos, deținutul era bătut cu cruzime. Metoda tapetului. Deținutul era legat la mâini, la glezne și la ochi. Pus în picioare pe un tapet, acesta era smuls cu violență. Astfel, deținutul cădea , zdrobindu-și fața, arcadele, nasul, dinții și umerii. Uneori era urcat în picioare pe birou și legat. Anchetatorii îi ordonau să sară jos, sau îl împingeau, în timp ce-i fixau picioarele; astfel, deținutul se prăbușea în cap. Bătaia la testicule. Această tortură consta în prinderea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plasate între coarne. Aceeași piesă pare să fi fost decorată și cu pictură tricromă, acum ștearsă (Pl. 59/3; 60/4). O parte din protomele încadrate în această categorie se disting prin modelarea unei creste mediane, care, presupunem, încearcă sugerarea arcadelor ochilor sau accentuarea cutiei nazale. Dintre acestea, demnă de menționat găsim o protomă decorată tricrom, cu gura figurată printr-o ușoară incizie (Pl. 57/5; 59/1). O altă piesă, nedecorată, are nările redate printr-o perforație orizontală (Pl. 57
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
capul, cât și gâtul animalului. Maniera de modelare a botului diferă, acesta fiind redat sub forma fie a unei mase piramidale triunghiulare, fie perfect conice sau aplatizate. Din rândul protomelor analizate se remarcă o piesă având sugerați ochii și linia arcadelor acestora printr-o ciupitură plasată între coarne. De asemenea, urechile sunt redate cu ajutorul a două mici proeminențe plasate la baza coarnelor, pe gâtul animalului (Pl. 61/4; 64/1). O altă piesă, probabil decorată cu pictură tricromă, acum ștearsă, prezintă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
aproape că nu există sau se menține la nivelul asocierii simple de 2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor la T.D., se constată că realizarea deficitară a pronunției se datorează în primul rând anomaliilor cavității bucale: limba scrotată și prognatism - arcada dentară superioară ieșită în afară. Vocalele sunt pronunțate destul de bine, dar consoanele (cele mai multe dintre ele) suferă distorsiuni. Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă severă; întârziere în dezvoltarea limbajului. c) Rezultatele la probele de evaluare propuse: V.L. (vârsta limbajului): 3 ani; în studierea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
bulbucate. M-am atașat extraordinar de obiectul ăsta grosolan. În spatele vazei, e o mică nișă care pare să fi adăpostit cândva o statuie, dar așa, goală, seamănă cu o ușă. Și acum, urmează cea mai fascinantă trăsătură a palierului: o arcadă ascunsă de o perdea de mărgele. O perdea cu nimic diferită de cele care te apără de muște în țările mediteraneene. Mărgelele sunt din lemn, galbene și negre, și când treci printre șiruri țăcănesc ușor. Dincolo de arcadă se deschid ușile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a palierului: o arcadă ascunsă de o perdea de mărgele. O perdea cu nimic diferită de cele care te apără de muște în țările mediteraneene. Mărgelele sunt din lemn, galbene și negre, și când treci printre șiruri țăcănesc ușor. Dincolo de arcadă se deschid ușile dormitorului și salonului meu. E timpul de culcare. În spatele meu se desfășoară marea fereastră orizontală, tăiată pe câțiva metri din perete, care dă spre camera „interioară“. Când mă ridic în picioare, sunt obligat să o privesc, întrucât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și ochii holbați. Oprindu-mă la marginea palierului, am înălțat din nou lampa, dar ultimele pâlpâiri ale asfințitului de afară, filtrându-se pe ușa deschisă a dormitorului, împreună cu lumina lămpii, alcătuiau un amalgam dens, pâclos. Am deslușit nisa umbrită, conturul arcadei, masa punctată a perdelei de mărgele. Și apoi, deodată, am văzut, lângă peretele din fund, între perdea și ușa camerei interioare, silueta întunecată, nemișcată, a unei femei. Primul meu gând limpede a fost că văd o stafie, strigoiul casei, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apariție, citindu-i „Posfața”, pentru care vă felicit: clară, pătrunzătoare, la obiect. Am recitit și unele „discursuri” care sînt o încîntare. Mi se pare anul acesta e și aniversarea și comemorarea lui Delavrancea. S-a tipărit tocmai la timp. Colecția „Arcade” face un bun serviciu de răspîndire a clasicilor noștri. Între timp - și voiam să vă scriu îndată - a apărut o întreagă carte despre Bacovia, scrisă de Ion Caraion (și un studiu al lui Romul Munteanu, încercînd, fără strălucire, o interpretare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dintr-o comisie ce avea ca sarcină inspectarea clădirii cazinoului. În raportul întocmit cu această ocazie se recomanda realizarea unei săli pentru un restaurant care să fie pusă în legătură cu terasa de pe malul mării. În acest document se recomanda realizarea unei arcade în fața scării, adăugarea unor intrări noi și suprimarea unor ferestre. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1910, an în care cazinoul a fost inaugurat. Ulterior, în cursul anului 1912, au fost realizate ultimele lucrări de amenajare a clădirii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Silbermann, Tulcea, 1882. Neicu, Ion, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928. Pariano, C., D., Dobrogea și dobrogenii, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Păuleanu, Doina, Constanța. 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005. Păuleanu, Doina, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Păuleanu, Doina, Coman, Virgil, Moscheea regală Carol I din Constanța. 1910-2010, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010. Pittard, Eugene, Dans la Dobrogea (Roumanie). Notes de voyage, Imprimerie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14 Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947), vol. I (1878-1916), Tipografia INFCON, Constanța, 1999. 15 Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003; Idem, Constanța 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I-II, Editura Arcade, Constanța, 2005. 16 Marin Stanciu, Dezvoltarea economică și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984; Marin Stanciu, Ana Chiriac, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ștefan G. Kimet, op. cit., pp. 16-21. 1195 Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 27, p. 117. 1196 Ibidem. 1197 Ibidem. 1198 Ibidem. 1199 Ibidem. 1200 Ibidem. 1201 Ibidem. 1202 Doina Păuleanu, Constanța 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005, pp. 86-87. 1203 Ibidem, p. 87. 1204 Ibidem. 1205 Ibidem. 1206 Ibidem, p. 88. 1207 Ibidem. 1208 Ibidem. 1209 Radu Vulpe, "Note de istorie tomitană", în Pontice, nr. 2, Constanța, 1969, p. 156. 1210 Stoica Lascu, op. cit., vol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Orașul poartă numele unui fort, post militar Înaintat din secolul trecut contra pieilor roșii. Orașul se află Într-o vale cu pereții calcaroși ce-mi amintește pe aceia ai Balcicului. Hotelul la care descindem e construit În stil vechi, cu arcade, cu scări mari, largi, cu camere Înalte, spațioase. Vizitez a doua zi Ministerul de Agricultură. La puțina populație pe care o are statul, există un mic guvern cu un ministru al agriculturii. Întinderea statului e de 20 milioane hectare și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine este, unde se află acum, și ce trebuie să facă. Era cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]