6,861 matches
-
Carol I, după trecerea Carpaților în 1912, cu Regele Ferdinand Întregitorul, la numirea ca membru al Ordinului „Coroana României” în 1924, cu Regele Carol al II lea când i se conferă medalia Ferdinand I, cu spadă, în 1931 pentru voluntarii ardeleni., cu Regele Mihai I, în 1941, cu ocazia vizitei Suveranului pe front în Transnistria, cu generalul Ion Antonescu, la aniversarea pentru acordarea gradului de general de divizie. Ceilalți, capete neîncoronate, dar arhangheli ai spiritualității și românismului prin measjul și valoarea
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
Nichita l-a privit îndelung cu ochi scrutători și ageri, căutând să-i pătrundă ființa; s-a apropiat de el și l-a întrebat: „De unde ești?”. „Din zona Sibiului” - i-a răspuns calm, Mitică Sinu. „Aha, bănuiam eu că ești ardelean!” și a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: „Cine sunt ăștia? Sunt comuniști?” „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița” - a fost răspunsul prietenului meu. Surprins de răspunsul ardeleanului, Nichita Tomescu l-a întrebat imediat
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Sinu. „Aha, bănuiam eu că ești ardelean!” și a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: „Cine sunt ăștia? Sunt comuniști?” „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița” - a fost răspunsul prietenului meu. Surprins de răspunsul ardeleanului, Nichita Tomescu l-a întrebat imediat: „Păi legionarii te treceau granița?”. „Da”, i-a răspuns zâmbind nea Mitică. Lovindu-se cu palma peste frunte și parcă reproșându-și pentru această lipsă de informare, avocatul a rostit cu o undă de
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
două familii, iar la parter, altele trei , era curtea cu cei mai mulți copii; patru intrări avea casa, cu niște coridoare lungi , uși și glaswanduri la holul mare , principal, pe unde ne pierdeam, copii fiind. Fusese construită de un fost tăbăcar, un ardelean foarte bogat stabilit în Pitești, avusese pe aceeași stradă și atelierele, acum naționalizate, ca și casa. Locuiam acolo mai multe familii , ocupam fiecare câte un apartament, chiar și foștii proprietari plăteau chirie la stat, ca și noi. Mi-amintesc de
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
piatră pe care creșteau mușchi verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea orașul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la mărginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate de garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardeleană a noastră, case rustice, cu nimic mai deosebite ca ale noastre. Orașul ca urbe era doar pe malul Meusei și a Sambrei, în rest totul era pitoresc ca un cătun de munte. Pe malul apei însă clădirile erau impunătoare și
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
de la care elevul Marin Preda își procura cărți, și îl duce la Școala Normală din Abrud, unde reușește la examenul de bursă cu nota 10. Se integrează vieții de normalist internist, este mulțumit de profesori, se împacă bine cu colegii ardeleni și petrece vacanța de iarnă a anului 1939 la un coleg din Abrud. În toamna lui 1939 este transferat la Școala Normală din Cristur-Odorhei, unde își continuă studiile încă un an. Ca și la Abrud, a manifestat un interes deosebit
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primește o repartiție pentru o școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu. Intră în contact cu refugiații ardeleni și se întâlnește cu siliștenii lui stabiliți în București. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” și în „Viața ca o pradă”. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRENUL VIEȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar de sunt vie, mor încet în mine, Cu fiecare ton de vodevil, Din amăgiri la metru sau la kil, În trenul vieții, legănat pe șine. Și amorțită
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
în roi, Decât să bâzâi singură-ntr-o gară. Prefer atunci anosta deplasare, Chiar de mă simt strivită de tavan. Un cer fără de stele-ar fi în van, Căci n-aș discerne zorii de-nserare... Referință Bibliografică: TRENUL VIEȚII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
tavan. Un cer fără de stele-ar fi în van, Căci n-aș discerne zorii de-nserare... Referință Bibliografică: TRENUL VIEȚII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
TRENUL VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368301_a_369630]
-
strânge cu putere la piept! ... ”(din volumul “Insomniile Marinei”, Leda, București, 2012). ------------------------------------------------------- * Extras din revista “Personalități în aria interferențelor internaționale” Anul II, Nr7(2014 Director fondator și editor: Paul Polidor ** Foto (arhiva personală a autorului): „ Din mamă rusoaică și tată ardelean, Marina este un produs perfect al interferențelor culturale ... ” Referință Bibliografică: Paul POLIDOR - DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂȘAN: DESPRE COPII ȘI ODRASLE PE PLANETĂ / Paul Polidor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
a copilărit. Drumurile dintâi ale vieții sale încep zidirea interiorului sufletesc, pentru ca mai târziu, când va ajunge la cumpăna destinului să aibă deja clădită fundația educației care e o mărturie elocventă a faptului că identitatea spirituală are o parte componentă ardeleană. Tatăl artistei este din Vrancea. Așadar, Anamaria preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ cu rânduiala lucrurilor și necăderea în greșelile grabei, înzestrări morale preluate de la mama sa, munteancă de la Buzău
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
sunt de la principele Cantemir la președintele Iliescu preasupuși. Altfel le taie popa (greco-slav) limba (latină)! Polonia și România sunt bastioane ale cordonului sanitar cu misiunea de a inpiedica invaziile rușilor. Dar dacă polonezii, cu toate că sunt slavi, sunt romano-catolici occidentali, cu excepția ardelenilor uniți, occidentali, moldo-valahii sunt în tabăra slava, antioccidentala, ceea ce, firește, se ia în calcul la Moscova. Să ne reamintim că rușii duc o luptă surdă la Dunărea de Jos, ajutați de agenții lor, de la Cantemir la Iliescu pentru a avea
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
frații lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul timpului un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual. Baronii moldo-valahi
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un mod de comunicare dar
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
Acest produs “ecologic” a fost înfrumusețat prin integrarea micilor perle reprezentând minoritățile naționale, practic cofondatoare ale unei națiuni nu numai civice ci și cosmopolite. Dincolo de regretabila instrumentalizare politică a unor minorități care, în realitate, nu au o agendă iredentistă (maghiarii ardeleni, de exemplu, se simt mai legați de românii ardeleni decât de ungurii de la Budapesta), națiunea română civică și multiculturală reprezintă un posibil model pentru viitorul demos european, pentru o eventuală viitoare națiune cosmopolită europeană. De aceea statul român, națiunea politică
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
perle reprezentând minoritățile naționale, practic cofondatoare ale unei națiuni nu numai civice ci și cosmopolite. Dincolo de regretabila instrumentalizare politică a unor minorități care, în realitate, nu au o agendă iredentistă (maghiarii ardeleni, de exemplu, se simt mai legați de românii ardeleni decât de ungurii de la Budapesta), națiunea română civică și multiculturală reprezintă un posibil model pentru viitorul demos european, pentru o eventuală viitoare națiune cosmopolită europeană. De aceea statul român, națiunea politică română, nu sunt în pericol de a dispărea prin
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
Victor Manole, Victor Rusu, George Petrovai, Andrei Calcea, Vasile Cocarcea, Zinaida Ambroci, Petru Hasnaș, Sergiu Matei, Tudor Zeleni, Sorin Oros, Florica Ranta Cândea, Ana-Cristina Popescu, Meșter Jozsef Tamâș,Vasile S. Popa, Eugenia ponta Pete, Lucia Bibarț, Teofil Mândruțiu, Ioan Alexandru Ardelean, Elena-Valeria Ciura, maria Prahoveanu, Nicolae Chiorean, Ion Părăianu, Mioara Anastasiu, Gheorghe Petrovai, Gelu Dragoș, George Echim, Nicolae Boghian, Olimpia Bebu, Vasile Preda, Melania Cuc, Ioan Benche, Antonia Bodea, Mircea Daroși, Dobroslaw Marcinek, Lucreția Picui, Virgil Bradin, Mircea Dorin Istrate, Ovidiu
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.28, DECEMBRIE 2015. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368491_a_369820]
-
Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și colegii mei de grădiniță, de școală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Strofe > Atasament > AMURG SĂLCIU Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi mi-e teamă de noi și... mi-e teamă de mine, Un regat de plăceri, tremurând, s-a sfârșit. Prin perdeaua de nori, al tău chip vag
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
umeri, cu teamă, pereții, Căutând răsăritul pe veci translocat. Prin ferestre de gând se strecoară durerea, Ocolind bariera-n popasul târziu. Evadând din trecut, n-am ajuns nicăierea, Mi se stinge pe buze amurgul sălciu... Referință Bibliografică: AMURG SĂLCIU / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
popasul târziu. Evadând din trecut, n-am ajuns nicăierea, Mi se stinge pe buze amurgul sălciu... Referință Bibliografică: AMURG SĂLCIU / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]