1,758 matches
-
conversație. „Dar Prometeu nici nu se plânge/ Când i se ia ficatu-n sânge/ - Neputincios ești, o, vultur,/ Nu poți să muști cât pot/ să-ndur.” New York, iunie 2001 (Familia, nr. 1/2001) Nobila inutilitate și ardoarea militantătc "Nobila inutilitate și ardoarea militantă" La finele serii literare ce Îmi fusese dedicată la Târgul de carte de la Ierusalim, În vara 1999, Virgil Duda Îmi spunea: „Doi oameni au lipsit astă seară. Paul și Bernard”. Se referea la Paul Georgescu și Lucian Raicu. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
urmare, dacă o legendă se face Începând de la picioare, fiindcă sunt anchilozate, s-o lăsăm În pace...”. N-a lăsat-o, totuși, În pace. Nu lăsa nici măcar legendele În pace. Perihelic? Nu renunțase, nici În scris, nici În viață, la ardoare. Îi rămăsese, s-ar zice, intensitatea angajării În transcendent, după ce contingentul Îl evacuase. Pus la murat, ca scriitor? Nu mai participa decât din depărtare la viața literară, dar nu ajunsese deloc murătură. Infirmul Își avea, În colivie, fermentele și condimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
geopolitică a Balcanilor, fie ea democratică sau autocratică. Paul Georgescu trăise și el experiența tragicomediei românești despre care avea, probabil, cam aceeași opinie. Democrația occidentală Îi părea un joc infantil, găunos. Îi rezerva ironia, surâsul condescendent, critica scârbită. Nevoia de ardoare se poate converti nu doar În dialogul Între conu’ Leonida și consoartă; automistificarea nu scutește nici personaje de mare calibru intelectual, mai ales În gheara situațiilor extreme. Tensiunea socialistă Între idealul „conservat” și realitatea putridă Întreținea celor care nu renunțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
acest pelerin mereu nemulțumit al cunoașterii În „amintirile” din copilăria și adolescența sa sunt secvențe onirice și fragmente crude de viață cotidiană, mereu avide de sens și nemulțumite de sensul pe care, pentru o fracțiune, l-au captat. O perpetuă ardoare „nomadă”, de la o Întâmplare la alta, ceea ce Înseamnă de la o insatisfacție la alta, Într-o „irealitate” plină de toate capcanele, limitările și golurile realității Înseși. Blecher este un „ales” pentru suferință, dar este și un neînfrânt cavaler al căutării, refuzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și emul, aparițiile lui Sábato pe străzile, În cafenelele și casele din Buenos Aires. Diavolul și iubirea, suferința, drastica pedagogie iezuită a „omului nou”, rătăcirea credinței, violența, sumarele somații stânga-dreapta, fanatismul, abulia, resemnarea, iluziile, Îndoielile, Încrederea. Rezistența, Înfruntarea, avertismentul Își intersectează ardoarea prin tragica asumare creatoare a destinului. Omul-artist, omul-creație apare ca martirul-reper al solitudinii neînfrânte, cel ce Își răscumpără vulnerabilitatea interogativă, ca semn de „coerență” cu sine și cu lumea. Scrutând Întunericul și Orbirea, refuzând amăgirile binevoitoare (față de lagărele de exterminare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Fundoianu 95 Post-scriptum 2004 97 Poezie și adevăr 101 Citate 111 Bănulescu la Berlin 118 Dialog epistolar 124 Documente vetuste 130 Corespondență Întreruptă 146 Negația NEGO 165 Vești de la Mircea Zaciu 174 O cafea cu Sorescu 196 Nobila inutilitate și ardoarea militantă 201 Artistul olandez 224 Ultima Întâlnire 232 Cum se face o potcoavă 237 Cu mâna stângă, cu mâna dreaptă 246 Lumea În două zile 257 M. Blecher - Între biografie și creație 260 Partea a doua Către Ernesto Sábato 287
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Hai să mergem undeva în Anglia. Doar până în Sussex. În felul ăsta, dacă e nevoie de tine, te poți întoarce într-o oră și ceva. Eu nu obiectai pe loc, ceea ce-l încurajă să-și vândă marfa cu mai multă ardoare. — Știu un loc în Selsey, lângă Chichester. Nu e nimeni acolo pe vremea asta. Putem să ne plimbăm kilometri întregi fără să întâlnim picior de om. Pat moale, foc de lemne, proprietăreasă fâșneață, cârnați Cumberland la micul dejun și... - îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
când își pierd nădejdea, când disperarea nu-i lasă să întrezărească limanul mântuirii și aceștia sunt cei care-și pun capăt zilelor. — M-am bucurat atunci, crezând că o să am mai mult timp pentru rugăciune. Și m-am rugat cu ardoare, dar după două sau poate trei nopți mi-am dat seama că nu pot și nu știu să mă rog, că mișcam doar buzele rostind cuvintele ce le învățasem pe dinafară; vezi, cucernice, pe mine de mic m-au dus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fonograf care să funcționeze decent. Cel pe care-l am acasă e mult mai bun. Iată. Acest disc e al meu personal, și e un cvartet de Beethoven, opus optsprezece, numărul unu. Sesizați omogenitatea interpretării. Ah, mi-aș dori cu ardoare ca băiatul din rândul al treilea să înceteze cu rânjitul. Eu altceva decât limba engleză nu vorbesc aici. Mâine trebuie să recapitulăm vocabularul. Nu vă sfiiți să-mi împrospătați memoria.“ Nimeni nu râdea când domnul Farney vorbea. Știa prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cel care trebuie s-o salveze de tentațiile cărora de-atâția ani mă zbat să le cedez eu însumi. Iar pentru ea n-are absolut nici o importanță faptul că-n pat și ea bătea câmpii în legătură cu aranjamentul ăsta cu aceeași ardoare ca și mine. Te-ntreb, doctore, cine a avut primul ideea asta? Încă din noaptea când ne-am cunoscut, cine pe cine a tot tentat cu perspectiva unei a doua femei în patul nostru? Crede-mă, nu-ncerc să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pasul meu? Ce altă făptură comparabilă cu Maimuța mai cunoscusem eu până atunci - sau o să mai cunosc vreodată? Nu că nu m-aș fi rugat, desigur. Nu, te rogi și te rogi și te rogi, îți înalți rugile pline de ardoare către Dumnezeu pe altarul de pe colacul toaletei, toată adolescența îi aduci ofrandă jertfa vie a spermatozoizilor tăi, litri întregi - și-apoi, într-o seară, spre miezul nopții, pe Lexington Avenue, colț cu Fifty-second Street, când ești de-acum pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pup de noapte bună fetița cea frumușică și somnoroasă și băiețelul cel deștept și somnoros și, în brațele doamnei Alexander Portnoy, această femeie mărinimoasă și cumsecade (care în visările mele edulcorate, dar modeste, nu are un chip), o să-mi depun ardoarea voluptății îmbelșugate. Dimineața o să pornesc spre centrul Newark-ului, la Tribunalul Districtual Essex, unde îmi desfășor activitatea luptând pentru dreptatea celor nevoiași și oprimați. În clasa a opta vizităm clădirea tribunalului ca să-i studiem arhitectura. În aceeași seară, acasă, în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
atomică: urma să-mi construiesc un viitor, fără ca, totuși, să-mi treacă măcar prin minte că, la fel de bine, se putea ca viitorul să mă construiască pe mine. Dar, fiind fiul de o agresivă independență al unor părinți energici, credeam cu ardoare că poți acționa pentru a-ți susține propriile interese - din nou, fără să înțeleg prea bine că, în ciuda tuturor lucrurilor extraordinare pe care, poate, izbutești să le faci la perfecție, punându-ți la bătaie toată puterea, nu prea ai nicicum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care-l are. Vestonul bine croit nu reușește să-i ascundă proeminența generoasă a stomacului. Pe ofițerul mai tânăr îl cunoaște foarte bine. Venise pe front în ultima lună a războiului ca proaspăt absolvent al școlii militare. Nu manifestase cine știe ce ardoare războinică, dimpotrivă. Curând s-a dovedit că aspectul plăcut ascunde un cinic care nu-și urmărește decât propriile interese. La început, acceptase un timp prietenia acestuia, cu reticență totuși deoarece nu era într-atât de naiv încât să nu vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
suspin de mulțumire, și acum vreau să mă săruți... Da, să mă săruți... Și să mă dorești... Noaptea îi învăluia pe amândoi ca într-o voal de mătase. Bart o cuprinse pe Arm într-o îmbrățișare plină de tandrețe și ardoare, iar dintre buze îi scăpă fără voie un geamăt prelung care venea de undeva din străfundurile cele mai ascunse ale ființei lui virile, murmurând ca în transă și într-un ușor crescendo o, Doamne..., o, Doamne..., o, Doamne! ... Da, Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o sută de kile de pătlăgele și o tonă de varză. Conform legii concurenței, ele se vor apuca imediat de aceeași treabă, fiindcă nu își permit să se lase mai prejos. Vor băga și mai mult, cu și mai multă ardoare, din dorința de a face mai bune. Apoi, când avem nevoie de produsul finit, soacra le aruncă pastila: „vai, fato, îmi vine să plâng de ciudă, mi s-au chifligit toate gogonelele, le-am aruncat“, sau „cum pui tu, fato
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
să discute și să Îi apropie. În timpul orei de cafea Michael Antoniou Îi povesti lui Tessie cum era la Sfânta Cruce și o educă În privința aspectelor mai puțin cunoscute ale ortodoxiei. Îi povesti despre călugării de pe Muntele Athos, care ,din ardoarea cu care căutau puritatea, interziceau pe insula cu mănăstirile nu numai accesul femeilor, ci și pe cel al femelelor din toate celelalte specii. Nu exista nici o pasăre femelă pe Muntele Athos, nici femele de șarpe nu erau și nici câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bogați. Nu vreau să spun că nu i-am invidiat, pentru că nu m-ar crede nimeni. Umblând hai-hui prin Sinaia, nu insinuez că vilele răsărite peste tot ca ciupercile m-au lăsat complet rece. Totuși, nu mi-am dorit cu ardoare să am și eu una. Am trăit, săptămâni sau luni, în locuri cu mult mai luxoase decât oricare dintre ele. Nu mi s-a părut că am atins atunci punctul astral al vieții mele, așa cum mi se pare când, uneori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ușa“, ființe lipicioase și fragile ca șerbeturile zaharisite se dizolvă și se ascund într-o lume solidară, dar nefericită și tristă. Ana Maria Sandu folosește în Fata din casa vagon, care stă sub semnul romanului lui Vladimir Nabokov, Ada sau ardoarea, procedeul numit „cutia chinezească“ sau „păpușa rusească“ (matrioșcaă, iar pentru ca acest procedeu să funcționeze scriitoarea introduce în text misterul și ambiguitatea, cu efecte modificatoare asupra istoriilor prezentate. Romanul povestește viețile a trei femei: Viorica, Ileana și Ina (bunica, mama și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
regret. Uite, nu m-am gândit până acum, dar o posibilă interpretare a Fetei din casa vagon ar putea fi chiar asta: bătălia din mintea mea între poezie și proză... Fata din casa vagon stă sub semnul romanului Ada sau ardoarea al lui Vladimir Nabokov. În ce măsură v-a influențat scriitorul rus? Cu Nabokov am o relație destul de ciudată. Încă nu i-am citit toate cărțile, dar mă bucur de fiecare dată când mai găsesc câte una. El scrie foarte diferit de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
te lași sedus. Nabokov reușește să scrie discret și flamboiant în același timp, știu că e greu de crezut că poți să găsești lucrurile astea într-o singură pagină de text, dar e suficient să deschizi la întâmplare Ada sau ardoarea. În acest roman, a ajuns la un rafinament greu de imaginat. Și de suportat pentru orice scriitor. Eram la Budapesta, la o întâlnire cu mai mulți scriitori, și trebuia să spunem fiecare autorii care ne plac/ne-au influențat. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
plac/ne-au influențat. Nu-mi amintesc să fi fost cineva dintre cei 12 oameni de acolo care să nu-l pomenească pe Nabokov. Devenise de-a dreptul amuzant. Motto-ul pe care mi l-am ales din Ada sau ardoarea cred că m-a găsit el pe mine. Aveam senzația când am dat peste el că vorbea chiar despre cartea mea. Mai știu că m-am emoționat foarte tare... Iulian Ciocan » Înainte să moară Brejnev Moldova sovietică Înainte să moară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
mai bun caz? — Habar n-am, o cină romantică mâine-seară, poate? — Sunt la regim. Kitty făcu o pauză. Și de ce m-aș duce la cina aia? Să mă uit la el prefăcându-mă Încântată și dorindu-mi de fapt cu ardoare să plec acasă? N-am mai avut o Întâlnire de o grămadă de timp. — Ce Înseamnă o grămadă de timp În viziunea ta? Întrebă Diane. O săptămână? — Nu, serios, care-i cel mai bun scenariu? O aventură de-o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
E timpul să mergem, zise Matthew. Am rezervat o masă la un restaurant italienesc adorabil. Todd Îl știe. Sper să-ți placă. Restul serii se derulă cu repeziciune. Cina trecu asemenea unui vis, acompaniată de conversația animată. Își dorea cu ardoare o minune, Își dorea că Matthew s-o roage să mai stea. În schimb, la nouă Matthew se uită la ceas, Îi spuse că mașina pe care i-o chemase era probabil afară și o conduse. Comandase un SUV negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dezonoarea lacrimilor. În fine, chiar dacă nu avea nici un sens, eu totuși i-am amintit. Iar dacă m-a șocat într-adevăr ceva, acel lucru n-a fost nicidecum tăcerea de gheață cu care mi-a întâmpinat cuvintele, ci, din contră, ardoarea incandescentă a feței lui până atunci palide și pistruiate. Radu mocnea. Am coborât treptele puține până la ieșirea în stradă fără să ne adresăm vreun cuvânt. Ne-am îndreptat apoi, fără să ne privim, spre grădina din spatele blocului. Crucea părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]