5,714 matches
-
semnificativă a acestei concepții. În perioada istorică respectivă, atributele divine ale marilor artiști și artizani au fost acceptate și deseori considerate manifestări proprii individului, și nu de sorginte divină. Mai mult, această transformare conceptuală nu era izolată, ci aparținea unui areal mai larg de schimbări sociale, printre care „declinul șerbiei, triumful limbii engleze, apariția profesiunilor juridice și medicale și răspândirea nonconformismului religios” (Wilson-Given, 1996, p. 3). Transformările menționate nu s-au făcut simțite decât odată cu afirmarea pe deplin a Renașterii (aproximativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura modalitate de a explica rezultatele este stabilirea unor vagi inferențe - care depășesc considerabil arealul faptele obiective. Trebuie să reamintim aici că, atunci când afectivitatea constituie tema cercetării, se apelează deseori la procese fundamentale (percepție, atenție) pentru a explica situația. Ea reprezintă o viziune care corespunde întru totul ipotezelor metodelor experimentale și poate acționa în detrimentul cercetării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
general de investiții) într-un spațiu dat și într-o perioadă de timp delimitată. De multe ori, asemenea definiții nu explică ce se înțelege prin teritoriu. Acesta nu poate fi privit ca nelimitat/continuu, necesitând stabilirea unei scări geografice (un areal de distribuție, un sistem de așezări, o structură de fluxuri). Din punctul de vedere al organizării spațiului, unii autori vorbesc de sisteme teritoriale, rezultate din interrelațiile care se stabilesc între mediul natural și mediile antropice: economic, construit, social și psihologic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statul inhibă afacerile legale, private, încurajând numai afacerile firmelor cu statul (în afara criteriilor de profesionalism, competitivitate, talent etc.). Ca soluții se propun încurajarea puternică a activității IMM-urilor și controlul spațiului economic adiacent lor, scoaterea întreprinderilor proprietate de stat din arealul falimentului, școli pentru viitorii oameni de afaceri care vor deveni jucători pe piețele globalizate, stimulente acordate firmelor cu vocație globală, mai ales în domeniul programelor informatice. Capitolul 3. Piața produselor și serviciilor în spațiul economic globalizat 59 3.3. Agricultura
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
entre leș Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
central europeană, se remarcă, după unii istorici, mutația cea mai însemnată sub raportul calității 15, o adevărată revoluție intelectuală ce a avut loc în jurul anilor 1620-1640. Ea corespunde, de altminteri, cu începutul perioadei clasice petrecută în Europa, termen ce acoperea arealul delimitat de statele din vest și nord-vest, străbătut, pe de altă parte, în veacurile anterior și cel ce îi urmează, de mișcările Reformei și Contrareformei 16. Tot acestui spațiu îi corespunde și perioada crizei de conștiință, ce s-ar suprapune
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secolul XIX și nu reprezintă doar apanajul etnicilor greci din Principate. Filiera este mai ales una ecleziastică, câtă vreme înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, precum mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi, sprijineau pe cei care doreau a-și împlini studiile în arealul ortodox. I. Heliade-Rădulescu admira modelul învățământului elen unde, spunea el pe la 1840, „fără mijloacele noastre, au făcut universități, academii, licee, școale de arte și meșteșuguri“79. O mică parte a elitei din Principate își trimitea copiii la școală în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dă seama de starea unei colectivități, de patologiile ei reprezentaționale, de balanța dintre bogăția și pauperitatea diverselor compartimente ale sufletului. Această perspectivă deschide posibilitatea de a aplica metode care, teoretic, țin de analiza sociologică, de ecologie În acest caz (statistici, arealuri etc.), la fenomene ale imaginarului. Noi, membrii acestui Centru, nu avem pregătirea și interesul de a face o investigație despre efectele distrugerii junglei amazoniene, dar putem face o cercetare asupra felului În care evoluează interesul oamenilor pentru animalele din junglă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fapte decât permitea studiul istoric al religiilor, fie și În interpretarea generoasă a unor experți (ca Mircea Eliade) care alăturau chestionării marilor sisteme religioase interesul pentru ideile și ansamblurile de credințe mai puțin structurate și mai puțin răspândite pe vaste arealuri umane. Un câmp de forțe: memoria colectivă Să vorbești despre „locurile memoriei” Înseamnă, fără Îndoială, altceva decât să contempli pasiv, ca În tablourile romantice Înfățișând diverse personaje oprite Într-o atitudine meditativă În fața unor ruine prestigioase, invadate parțial de vegetație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al tuturor prelucrărilor imagistice. ș...ț Rezultă că diferitele operații imagistice sunt realizate de mecanisme diferite, având localizări neurofiziologice variate. Consecințele constatărilor psihologiei cognitive cu privire la scanarea imaginilor mentale În chestiunea locurilor memoriei sunt importante. În primul rând, se stabilește un areal parțial comun de investigații pentru acest tip de psihologie și cercetare istorică. Aceasta chiar dacă, prin unghiul și instrumentarul științific al abordării, cele două discipline aduc perspective diferite asupra aceleiași problematici. În al doilea rând, aporturile psihologiei cognitive permit identificarea unor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care marginile - vagi - vor figura alături de punctele de reper fixate de noi Împreună cu poziția lor relativă, și Împreună cu căile de acces, obstacolele interpuse etc. O hartă de acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu, neuniform saturate psihologic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost selectat eșantionul de subiecți, precum și de corelarea fotografiilor cu diversele zone ale teritoriului, astfel Încât atât eșantionul, cât și instantaneele să fie relevante. Neajunsul, În ambele cazuri, este acela că experimentul va genera o hartă psihologică strict legată de un areal teritorial concret, și Încă din prezent. S-ar putea Însă obține o asemenea hartă și pentru anumite zone din trecut? Cred că răspunsul este „Da” În cazul anumitor arealuri și al anumitor intervaluri ale trecutului. Apelând la diverse categorii de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că experimentul va genera o hartă psihologică strict legată de un areal teritorial concret, și Încă din prezent. S-ar putea Însă obține o asemenea hartă și pentru anumite zone din trecut? Cred că răspunsul este „Da” În cazul anumitor arealuri și al anumitor intervaluri ale trecutului. Apelând la diverse categorii de documente neconvenționale - de la caricaturi și peisaje pictate până la fotografii, jurnale intime și literatură ficțională - am putea, fără Îndoială, reconstitui o hartă psihologică a Parisului la 1900. Poate că și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ai spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat de Lucian Blaga. Ceea ce contează așadar În această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru spațiul românesc, oferit aproape În toate restaurantele și hotelurile turiștilor dornici de bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate mai puțin elegant, dar reverberează În sufletul omului. Desigur, se creează o tensiune pe care aș dori-o fertilă, dar nu voi monopoliza eu acest tip de demers, În legătură cu care totuși Îmi arog dreptul de a fi primul În arealul românesc. Mi-au plăcut și imaginile pe care le-a sugerat Ruxandra - Madame Récamier, Madame de Pompadour, care fac istoria... Din punctul acesta de vedere, cred că am putea compara acest balet al umilului și derizoriului În straie de gală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vor Îmbogăți discursul fiecăreia dintre discipline, Îl vor face mai flexibil, mai permeabil și, În orice caz, mai viabil, orice ar Însemna asta. Ovidiu Mircean: Mie mi se pare că exemplele pe care ni le-ați dat sunt dintr-un areal destul de limitat față de cel pe care Îl preconiza textul teoretic, un spațiu imaginar transnațional, transetnic, În care „locurile memoriei” Își pierd sensul spațial, fiind În esență toposuri. Dar oricum, tot demersul mi se pare extrem de riscant pentru o cercetare foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
într-o vastă arie lingvistică europeană”, rezultatul unui efort „răbdător și minuțios de a descoperi, în fiecare caz în parte și punct cu punct, determinările politice, ideologice, religioase sau de altă natură ale imaginilor despre români și România create în arealul lingvistic german”, o „construcție finită”, dând impresia unui „lucru definitiv, căruia cu greu i s-ar mai putea adăuga fie și un detaliu” (Dumitru Hâncu). Acestei analize, tematizând aprecierea omului de rând și caracteristicile populației în general, i se alătură
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
instituție socială în societățile complexe, industriale și postindustriale. c) În contrast cu teoria funcționalistă și parțial cu cea sistemică este teoria conflictualistă, cu pretenție de teorie majoră în explicarea vieții sociale în general, dar aplicabilă din plin, susțin adepții ei, și în arealul familial. Aici s-ar impune distincția dintre două variante ale ei: - una „tare”, de sorginte marxistă și care susține că familia este micromediul ce reflectă proeminent exploatarea omului și conflictul inerent prezent în societățile bazate pe clase cu interese opuse
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
greșit) „îndrăgostirii”. Mai consistentă este explicația prin teoria frustrării și a reacțiunii, care arată că există o relație directă între opreliștile care se pun în fața unei acțiuni și dorința individului de a realiza acea acțiune (mecanismul „fructului oprit”). În același areal explicativ se înscrie și fenomenul pe care îl putem numi „jocul de-a greu de cucerit” (playing hard to get). În conștiința comună circulă vorba că bărbații sunt atrași de femeile care dau impresia că sunt greu de cucerit. Datele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de reproducere mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iau în considerare din ce în ce mai pronunțat o gamă largă de modalități de asamblare a persoanelor, de la grupurile propriu-zise în sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din urmă areal se înscriu și grupurile de presiune, care sunt acele tipuri de grupuri ce urmăresc atingerea unor obiective social-politice prin exercitarea de presiuni directe și indirecte asupra oficialităților statale și altor instituții. Grupurile de presiune pot proveni din unități sociale naturale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conținut. Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea intrapersonală, care se referă la dialogurile interioare ale ființei umane, la a sta de vorbă cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mărturii, existând diferențe între mesajul produs de prima persoană și modul în care a înțeles acest mesaj persoana care transmite, pe mai departe, mărturia; - informația transmisă este o știre, în sensul că are înlăuntrul ei anumite aspecte care sunt sub arealul senzaționalului. Nimeni nu va transmite pe mai departe un zvon despre faptul că noul director este un tip corect. Dar dacă apare informația că noul manager și-a însușit din fondurile companiei la anteriorul loc de muncă, această știre merită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere în calea unei ascultări interactive, model asupra căruia ne vom opri, îl prezintă T.K. Gamble și M. Gamble (1993, pp. 150-151); o manieră asemănătoare o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]