4,855 matches
-
fel de părinți sunt ăștia, domnule?!? Cum e posibil să-și lase copiii să facă o muncă așa de grea, mai ales pe soarele ăsta, iar ei să stea la umbră, bine-mersi, în bordei?!? Dar nu știau că tatăl nostru arestat, complet nevinovat, îndura de aproape patru ani rigorile unei detenții cu regim de exterminare rapidă. Nu știau că mama robotea de dimineața până seara la spital, îndeplinea funcția de femeie de serviciu și spălătoreasă. Mătura holurile, saloanele, cabinetele, curăța sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență mai degrabă ideologică: colaboratorii generalului Rădescu, grupul generalului Aldea, liderii Partidului Național Țărănesc-grație înscenării fugii de la Tămădău. Ultimul obstacol important a fost regele Mihai I, forțat să abdice pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste). Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, în scopul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu, scopul Securității fiind acela de a afla cât mai multe date despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format în toate închisorile comuniste, administrația folosindu-se de acei deținuți care acceptau să obțină, prin discuții, informații de la colegii de celulă în schimbul unor avantaje în privința regimului de detenție. Vizita lui Nemeș este amintită
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
materialismul istoric, precum și cântece intonate, dar acțiunea celor din jurul lui Bogdanovici a fost timidă și limitată tocmai din cauza împotrivirii majorității deținuților. Toate acestea au încetat în primele luni ale lui 1949, când, în incinta penitenciarului, s-au judecat procesele celor arestați. Singura activitate din această perioadă a constat în transmiterea unor note informative benigne, al căror unic scop era să indice administrației că Bogdanovici este dispus să colaboreze. O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici-Țurcanu Procesele loturilor închise la Suceava s-au desfășurat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
angajeze ca geolog după ce a lucrat ca muncitor necalificat timp de doi ani și a publicat mai multe cărți și articole de specialitate, cu toate că a fost și el permanent urmărit de Securitate. S-a căsătorit (logodnica sa fusese și ea arestată) și are o fată. 1. Afirmația îi aparține, desigur, lui Bâgu însuși, însă numele colegilor de celulă nu se regăsesc în evenimentele de la Pitești, deci e puțin probabil să fie vorba despre vârfuri refractare. Alexandru ('Șura') Bogdanovici Unul dintre destinele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câte unul, cu lovituri de picior), deși nu excludem posibilitatea unei alte motivații. Ion Bogdănescu Nu există foarte multe date despre el, faima de care s-a bucurat fiind datorată morții doctorului Ion Simionescu, bătut în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut parte din echipele de agresiune la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13 în primăvara lui 1951
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Teologie Ortodoxă, fiind profesor la Seminarul Ortodox din București în anii 70. În 1978 a rostit șapte predici, numite 'Cuvinte către tineri', prin care a criticat regimul comunist și, în special, demolarea bisericilor din București. A fost din nou arestat și închis, deși în acea perioadă nu existau, în mod oficial, deținuți politici. Condamnat la 10 ani de închisoare, a fost eliberat în 1984 la presiunile internaționale, după ce interveniseră pentru el personalități politice și intelectuale ca Mircea Eliade, Eugen Ionescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tare, avea ochii mari, vorbeam în șoaptă, în cabinetul lui. Eram buni prieteni, am mâncat, crescut, dormit și trăit împreună, copii săraci, dornici să-și facă un viitor. A venit aici crezând, în sinea lui, că va putea ajuta tineretul arestat să-și păstreze fondul bun și să se adapteze noilor condiții, pe care el le vede de lungă durată. Dumitrescu i-a arătat lui Miulescu inclusiv autodenunțuri de-ale victimelor, pentru a fi și mai convingător, ceea ce demonstrează că era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zaharia Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era o fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture echipelor de agresori, Zaharia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că Piteștiul urmărea distrugerea legionarilor. Ținta a reprezentat-o tocmai această mișcare naționalistă, care, întâmplător sau nu, era formată în marea ei majoritate din membrii Mișcării Legionare; dacă legionarii ar fi fost singura țintă, nu s-ar explica prezența celor arestați ca simpatizanți țărăniști, liberali ori monarhiști, și nici aceea a preoților ori a muncitorilor din Gherla. Pe de altă parte, este adevărat că Legiunea reprezenta, probabil, cel mai important dușman ideologic al comunismului și dispunea de foarte mulți simpatizanți. Profitând
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
am reușit să semnăm tratatul de aderare, pe baza lui s-a desenat un mecanism de cooperare și verificare specific, legat de combaterea corupției, cum alte țări nu avuseseră, dato‑ rită căruia vedem astăzi oameni foarte puternici financiar și mediatic arestați. A început un cerc virtuos, cum îl numim noi în teoria dezvoltării, în care condițiile externe și insistența liderilor UE au fost folosite de noi, societa‑ tea civilă, de Macovei, de procurori, cu sprijinul lui Traian BĂsescu, începând cu 2005
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
au fost îngropați.” Politica socială și justiția stăteau și ele în condeiul ziariștilor de la Dreptatea. De pildă, Dreptatea scria în numărul său 538 din 1924: „În verdictul dat în procesul studenților au fost puși în libertate cinci dintre ei, rămânând arestat numai Ion Moța, care, pe când se afla la închisoarea Văcărești a tras 8 focuri de revolver asupra studentului Vernicescu, care le-a trădat cauza. Dl. judecător Papadopol, însărcinat cu instrucția, a emis mandat de arestare împotriva lui Moța, care a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și viitori ai societății civile și vieții literaților din ultimele două decenii de dictatura comunistă. În rest, acum, la Nașterea Domnului și în preajma Noului An, transmitem colaboratorilor și cititorilor noștri La Mulți Ani! (Convorbiri literare, nr. 12, decembrie, 1996) LITERATURA ARESTATĂ Peste două luni se vor împlini opt ani de la evenimentele din decembrie 1989. În tot acest interval a apărut un număr impresionant de titluri (romane, confesiuni, amintiri, memorii etc.), în care tema principală este relatarea vieții din închisorile comuniste, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
voturi. Același univers de preocupări are și remarcabila revistă "Memoria". Ce rezultă cu evidență din acest periplu este refuzul fostei puteri și din păcate și a celei actuale de a trece la măsuri care să permită cu adevărat eliberarea literaturii arestate. Cum precizează Ioan Ioanid la finalul pentalogiei sale, Închisoarea noastră cea de toate zilele, că a dedicat "această carte de amintiri celor care au trecut prin închisorile comuniste și nu mai sînt acum printre noi, ca să știe, acolo, în lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre bisericile transformate în grajduri, despre alte cumplite realități comuniste". Vor fi trădați și treizeci și doi dintre ei vor fi arestați, cei cunoscuți de trădător, ceilalți au rămas necunoscuți. În mai 1948, la 18 ani, va fi arestat. Odată arestați, vor fi transportați la Securitatea din Botoșani, condusă de Ruchenștain. "Mai avea, alături de el, doi ofițeri: pe Feller, și pe un țigan, Lungu, un sadic, care bătea arestații pînă cînd obosea. După care pleca. Ruchenștain bătea numai în cursul anchetelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
face cu ei și în viitor". Vom continua trecerea în revistă a mărturiilor supraviețuitorilor, adunate în Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, volum apărut în 1997, în îngrijirea lui Dumitru Ignat. Ilie Conțac (n. 1906), agricultor din Botoșani, va fi prima oară arestat, prin 1946-1947, pentru cîteva zile, pe motiv că n-a dat cotele la stat. După predarea lor, va fi eliberat. În 1949, este din nou arestat, împreună cu un cumnat și cinci evrei. Cu toții, după o lună, au fost trimiși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o lună, au fost trimiși la muncă la Canal, de unde s-au întors în august 1950. În 1951, va fi din nou arestat din august pînă în octombrie, cînd va fi eliberat din arestul Securității. După zece zile, este iar arestat și eliberat în martie 1952. În toate aceste arestări nu a fost niciodată judecat. Deși nu a făcut niciodată politică (asta i-a fost și salvarea de ani grei de pușcărie), a declarat, într-un grup de prieteni: "Ăștia îs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu puteau încheia dosarul lotului Botoșani. Pentru lotul Iași, ancheta se isprăvise. Și cum anchetatorii erau într-un fel de întrecere ce nu putea fi decît socialistă! -, s-au hotărît să termine și cu noi. Mi-au zis și ceilalți arestați: "Jane, declară și tu, că se știe tot". Așa că am declarat tot ce era de declarat și s-a încheiat și ancheta noastră. Ce-ați declarat? Despre activitatea mea în organizația Pușcașu. Că, încă de prin 1938, fiind elev la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
8 medici printre care și cunoscutul în toată România, dr. Carpenișan Sever, 6 preoți călugări de la mănăstirea Ciolanu-Buzău, Găvanul-Rîmnicu Sărat și Cheile Prahovei, 10 economiști și oameni de afaceri, 10 agricultori, 13 studenți și 24 de femei, soții ale bărbaților arestați sau urmăriți, de toate profesiile, printre care și doamna Elena Cursaru, care a avortat în celulele Securității brașovene, ca urmare a bătăilor și torturilor la care a fost supusă în timpul anchetelor". Această simplă trecere în revistă, a celor pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vor fi condamnați, fiind cu toții, în realitate, nevinovați, la pedepse între 17 și 18 ani. Petre Baicu va fi eliberat în 1964 după 16 ani și 6 luni de detenție ilegală. O victimă este Nicolae Buțureanu (n. 1929), din București, arestat, pe cînd era elev de liceu la Dorohoi, în mai 1948. Primește un an închisoare corecțională, face un an și cinci luni, trei ani domiciliu obligatoriu. Abia după 1964 i se permite să dea admitere la Medicină. La 41 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
accentuată a minoritarilor o aflăm în structurile de vîrf de la nivel de regiune și raion. Mărturie stau numeroasele cărți de documente și amintiri ale foștilor deținuți politici, despre care, de altfel, am publicat în alte numere ale revistei. Proporția celor arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată, față de populația țării se ridică la circa 1/8, una din cele mai ridicate din blocul sovietic, dacă nu cea mai ridicată în opinia cercetătorului englez. Într-un interviu acordat revistei "22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cei 150.000 de prizonieri luați de Armata Roșie între 23 august și 13 septembrie 1944, cînd s-a semnat Convenția de Armistițiu la Moscova. Nici de refugiații basarabeni și nord-bucovineni obligați să se repatrieze în URSS. Nici de frontiștii arestați sau uciși. De femeile moarte în urma aplicării draconicului decret al interzicerii avorturilor, din 1966. În total, cifra victimelor directe se ridică la 2 milioane. Cum și familiile erau puse la index, numărul victimelor indirecte se dublează sau triplează. Dacă ordinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anunțată moartea lui. O anchetă din martie 1990 a dezvăluit că Ursu murise în urma unor lovituri repetate cu un obiect greu, în zona abdomenului" (D.D.). Ca argument suplimentar al practicării bătăii la tălpi și pe tot corpul sînt mărturiile celor arestați, lideri ai mișcării revoluționare din 14 decembrie 1989 (semnatarul acestor rînduri fiind unul dintre ei), și care, pînă la fuga dictatorului, au fost supuși unor anchete foarte dure, în care bătaia a fost principala tehnică. După preluarea integrală a puterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
declarațiile date pînă acum, și că el i-a arătat fiindcă îi erau vecini și pe la care mergea cîteodată, dar niciodată n-a vorbit cu ei despre organizație. Tot cu această ocazie mi-a mărturisit că, din cei 16 elevi arestați ca făcînd parte din organizație, numai 6 au cunoștință, iar 10 elevi și 3 subofițeri sînt nevinovați. Am adus pe ceilalți 5 elevi de la Penitenciar, procedînd la confruntări și în adevăr a reieșit că ceilalți 13 arestați nu au avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]