2,138 matches
-
să obții contra a ceea ce vrei să oferi. După clarificarea pozițiilor, după ce părțile și-au furnizat reciproc suficiente informații privind obiectul și cauza negocierilor se trece la negocierea propriu-zisă. 4) Negocierea propriu -zisă - atenție la: Intenții, promisiuni, pretenții; Decodificarea semnalelor; Argumentația și demosntrația dvs.; Persuasiunea 5) Încheierea afacerii - concesiile și acordul Acordul poate fi obținut global, într-o singură rundă, dar și secvențial, sub forma unor acorduri parțiale, convenite în runde succesive sau pe mai multe probleme distincte. 6) Recapitularea punctelor
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
Grilele de evaluare și bilanțul * Rapoartele interne 218. Prezentați desfășurarea unei discuții propriuzise R: Pregătirea Pentru o discuție bogată și o comunicare ușoară: * Evaluatorul (factorul decizional) va stabili un bilanț al activității desfășurate de-a lungul anului însoțit de o argumentație pe perioada parcursă, pe baza următoarelor instrumente: fișa postului, grilele de evaluare, bilanțul anului precedent * Stabilește unele propuneri pentru anul viitor: * Cum să îmbunătățești punctele slabe * Cum să valorifici și să profiți de așa numitele " puncte tari" * Stabilirea punctelor slabe
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
privim cu alți ochi lumea. Și chiar reușește pentru că viziunea sa, fără a nega existența lui Dumnezeu, este genială și perfect argumentată. Îl vom urma pe Darwin, deoarece pasul lateral ne-a ajutat să știm și să înțelegem mai multe. Argumentația va fi asemănătoare, fără să-l mâniem și fără a-l supăra pe Dumnezeu, folosindu-ne doar de liberul arbitru și de puterea pe care El ne-a dat-o. Este bine ca într-o discuție despre bani să plecăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
numerarului, ca medie anuală. Să fie această cifră 4%? Putem argumenta favorabil dacă vom considera, și este corect să considerăm, ca o cifră sănătoasă, durabilă de creștere anuală a PIB-ului ca fiind de 0-2%. În continuare, Friedman își întărește argumentația în jurul expansiunii monetare prin păstrarea stabilității monedei. "Aș dori să subliniez că nu consider propunerea mea drept începutul și sfârșitul oricărui manageriat monetar drept o regulă care ar trebui săpată în piatră și păstrată cu sfințenie pentru toate timpurile care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este pasivă. E o eroare. Dar ca să dezvolt mai departe ideea dinainte... mie știu ce să-mi cer. Întrebarea la care nu mi-am răspuns deocamdată cu toată gura și care mă obligă la oconcluzie rațională, logică, bazată pe o argumentație solidă, este următoarea: „Ce e mai util? Ce e mai moral și mai corect: să-mi scriu cărțile lăsând dincolo de geam vuietul, agitația, ideea de utilitate sau să aleg calea confruntării deschise? Câți m-ar urma? Câți se chinuie astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
care reprezentanții doctrinei liberale erau "oamenii de cea mai rea categorie din 1848", motiv suficient de bun, considera el, pentru ca aceștia să nu aibă drepturi politice cu ajutorul cărora să poată organiza controlul averilor publice. Întreaga expunere nu era decât o argumentație pentru păstrarea unui sistem social și politic care prin însăși existența lui "nu ar fi produs tulburări în societate"42. Revenind la intervenția celui care avea să fie nu peste mult timp prim ministru al Principatelor Române, surprinzător putea fi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
i se adăuga la 18 iunie 1866 Nicolae Voinov care, după o scurtă pledoarie în favoarea principiilor liberale din proiectul constituțional concludea prin evocarea aceluiași pericol evreiesc și a necesității limitării participării acestora la viața politică 614. Dorind să arate că argumentația sa nu era una antisemită, Voinov vorbea tot acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
noastră. Scepticii avertizează că este naiv să te bazezi, în scopul protecției, pe așa-zisele norme globale, care pot fi respectate de majoritatea dintre noi, însă ignorate de teroriști, agresori, dictatori și gangsteri. Statele Unite trebuie să aibă libertatea, așa sună argumentația, să facă tot ce este necesar pentru a-i înfrânge pe cei asemenea lui Bin Laden. Nu ne putem permite să fim judecați de alții. O mare putere trebuie să facă ceea ce servește intereselor sale, așa că de ce ne-am lăsa
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
enunțate sînt: dimensiunea enunțiativă [B] care asumă un conținut referențial [A] și îi dă o anumită potențialitate argumentativă [ORarg] care îi conferă o forță sau valoare ilocuționară [F] mai mult sau mai puțin identificabilă. Modalizarea enunțiativă, lucrată în profunzime de argumentație, explică diversitatea extremă a realizării acestei valori ilocuționare a enunțurilor. De exemplu, A felicita poate fi la fel de bine redat printr-un enunț monorem cu valoare de simplu act expresiv: Bravo!, sau printr-un enunț performativ mai formal, fie sub forma
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel mai bun ziar [B]; să admită apoi o premisă minoră corespunzătoare presupoziției din T44: Or TG [C] este ziarul cel mai citit [A]. Ajungem astfel la concluzia vizată de argumentație DECI TG [C] este cel mai bun ziar [B]. Acesta este răspunsul la întrebarea subiacentă la aserțiunea: Atunci de ce, dacă nu întîmplător? Pentru că TG este cel mai bun ziar. Desigur, genul acesta de explicație fondat pe ceea ce nu este spus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației (Sabatini 1990). Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de punere în text: Într-un text narativ, în care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
s-o desprindă din ea: Nu s-a terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și explicare: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e3 DESIGUR p >> deci >> concluzie C]. Conectorul DAR răstoarnă această primă logică introducînd un nou argument [e4], care duce la aserțiunea-concluzie (non-C) dată de la-nceput [e2] și care respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de "schior extrem" în două puncte de vedere antagoniste (PdV1 și PdV2). Faptul de a începe printr-o negație [e2] permite situarea reformulării noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prezentat ca fiind susținut de o regulă cauzală evidentă, care ar trebui să fie suficientă. Concluzia construită pe o negație (SĂ NU simtă lipsa) dă de înțeles că țăranii simt lipsa pîinii și sînt departe de a mînca pe săturate. Argumentația devine astfel denunțarea mizeriei poporului de la țară, redus la o animalitate nedreaptă. Referințe și lucrări recomandate: - Jean-Michel ADAM: "Essais de pragmatique textuelle: organisateurs et connecteurs", Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles, Mardaga, 1990. - Michel CHAROLLES: "L'encadrement du discours. Univers, champs
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
recunosc că trebuie "să distingem intervențiile complexe dintr-un discurs" (Vanderveken 1992: 58). Aceste "intervenții complexe" sînt foarte apropiate de "structurile de texte" ale lui Viehweger și de secvențele de bază despre care va fi vorba în capitolul 5: "descrieri, argumentații, explicații, justificări și interogații" (id.). El le consideră vom reveni asupra acestui punct la începutul capitolului 5 ca pe niște acte de discurs "a căror natură este mai complexă decît cea a actelor ilocuționare elementare auxiliare care le compun" (id.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
curînd "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27) Van Dijk vorbește de "suprastructuri" atît apropo de povestire și argumentație, cît și de sonet sau de planul unui articol științific. Noțiunea acoperă deci unități textuale mult prea diferite. Conceptele de plan de text (cap. 6) și de secvență au drept scop să clarifice natura celor două nivele de regrupare a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
E. Veneziano (1997) a propus o soluție pe care o putem adapta și generaliza la cele patru tipuri de bază ale noastre, și care merge în sensul lui Vanderveken (1992: 58), menționat la finele cap. 4. Explicație, descriere, narațiune și argumentație nu pot fi definite ca patru acte de discurs primitive (F(p)), ci intermediare între scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația este astfel inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra împotriva altor teze sau concluzii, tot așa cum a intra într-o polemică nu implică numai un dezacord [...], ci mai ales stăpînirea unor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra împotriva altor teze sau concluzii, tot așa cum a intra într-o polemică nu implică numai un dezacord [...], ci mai ales stăpînirea unor contra-argumente. Proprietatea argumentației de a fi supusă refutației este, după părerea mea, una dintre caracteristicile sale fundamentale și o distinge net de demonstrație sau deducție, care, în interiorul unui sistem dat, se prezintă ca irefutabile. (Moeschler 1985: 47) Am propus să se dea secvenței
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 sfîrșit] Secv. 2 sfîrșit]. Problemele de ordonare a secvențelor au fost deja abordate în analizele lui T75 (amestec de povestire și de explicație în discursul lui Giscard d'Estaing) și a fragmentului 128 de la Bruyère (amestec de descriere și argumentație). În plus, totul a fost deja dezvoltat în Adam 1992 (în special în ultimul capitol, consacrat modalităților de inserție a secvențelor narative în contextul dialogal al teatrului), Adam 1994 (cap. 9) și Adam și Petitjean 1989. Ne vom mulțumi aici
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Europei, pentru o perioadă extrem de lungă (să spunem secolele IV XII d. Chr.) este Constantinopolul, oraș care exprimă perfect situația continentului pe care îl reprezintă, fiind situat atât în Europa cât și în Asia, din punct de vedere geografic. Reproducând argumentația lui Edgar Morin, trebuie abandonat conceptul de Europă unică, clară, distinctă, armonioasă, trebuie de asemenea respinsă ideea unei esențe sau substanțe europene primare, și alungat gândul unei realități europene care ar precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie înscrisă în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
enunțurile nu se construiesc la fel într-o secvență narativă sau într-o conversație și că fiecare dintre aceste tipuri face obiectul unei modelări specifice. Tipurile de secvențe definesc oarecum aceste constrângeri transversale diversității tipurilor și genurilor de discurs: narațiunea, argumentația, descrierea, explicația, mai ales, apar la fel de bine într-un roman, dar și într-o comedie de bulevard. Cercetătorii au păreri diferite în ceea ce privește numărul de tipuri fundamentale pe care le-ar putea distinge, însă numărul lor este oricum foarte limitat. Pot
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secvențială, ca să reluăm termenii lui J.-M. Adam. (a) În cazul unei inserări de secvență, avem de-a face cu o relație elementară de includere a unui tip de secvență într-un altul: un dialog în povestire, o descriere în argumentație etc. De fiecare dată apar probleme inevitabile de trecere. Dacă autorii au la îndemână o întreagă panoplie de semnale demarcative, ei evită adesea, în funcție de genul de discurs implicat, să creeze rupturi prea vizibile. De exemplu, observăm alături de P. Hamon 245
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]