2,289 matches
-
două lumi distincte, lumea sensibilă, pe care o putem cunoaște cu ajutorul simțurilor și lumea ideilor, accesibilă numai cu sprijinul rațiunii. Lucrurile materiale, care fac parte din lumea sensibilă, nu sunt reale, ele sunt doar niște copii palide sau reflecții ale arhetipurilor lor, din lumea ideilor. Ideile sau formele sunt reprezentările abstracte ori arhetipale ale lucrurilor care se află în jurul nostru și ale proprietăților acestora, iar ele nu pot fi percepute decât prin rațiune. Lumea sensibilă sau lumea simțurilor se află într-
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
peșterii erau numai umbre și nu ar mai vrea să se întoarcă acolo. Prizonierii din peșteră sunt oamenii care se încred numai în simțurile lor pentru a cunoaște realitatea, iar peștera reprezintă lumea sensibilă, ale cărei obiecte sunt copii ale arhetipurilor, ce fac parte din lumea ideilor, situată în afara peșterii. Platon încearcă să ne spună că adevărata cunoaștere metafizică se realizează cu ajutorul rațiunii, nu a simțurilor și că nu vom înțelege esența realității decât dacă ne vom adânci eforturile minții noastre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
le dă libertatea de a-și pune singuri întrebări asupra propriilor frământări sufletești, de a găsi sau nu soluții la obsesiile care îi macină. ,,E inutil să «analizezi» un personagiu când acesta făptuiește ceva neobișnuit: vei găsi aceleași imagini, aceleași arhetipuri pe care le-ai găsi la oricare altul într-o situație asemănătoare.” La fel cum se întâmpla și în Întoarcerea din rai, personajele sunt introduse treptat printr-un procedeu de acumulare, de amplificare progresivă, care poate fi sesizat la toate
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
complexe, plecând de la vizibila asemănare cu corpul uman, care poate reprezenta rezerva modelelor vizibilului și care poate face dintr-odată joncțiunea dintre ceea ce se poate vedea și ceea ce se poate spune. [...] Linné enumeră părțile corpului uman care pot servi drept arhetip, fie în privința dimensiunilor, fie în privința formelor: păr, unghii, degete, palme, ochi, urechi, buric, penis, vulvă, mamelă (1966: 147). Această procedură descriptivă corespunde cu ceea ce am propus să desemnăm prin operația de asimilare, ce poate fi sau comparativă, sau metaforică. Un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ale imaginii / 45 I. 3. Imagologia / 64 Cap. II. Imaginea între inconștient și conștient / 83 II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii / 83 II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de superior nivel epistemic, vorbindu-se despre devenirea subiectului întru ființă prin imagine, indiferent că acesta se referă la propria persoană, la celălalt sau la oricare alt obiect. Cartea stârnește interes pentru că imaginea este redată în dinamica sa. Debutează cu arhetipul, continuă cu miturile și simbolurile, pentru a se ajunge la forme logico-epistemologice. Pentru modul original în care procedează Corina Daba-Buzoianu consemnăm locul arhetipului în devenirea imaginii. Deși acesta este elementul prim, totuși el nu are reprezentări, autoarea etalându-și pronunțatul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau la oricare alt obiect. Cartea stârnește interes pentru că imaginea este redată în dinamica sa. Debutează cu arhetipul, continuă cu miturile și simbolurile, pentru a se ajunge la forme logico-epistemologice. Pentru modul original în care procedează Corina Daba-Buzoianu consemnăm locul arhetipului în devenirea imaginii. Deși acesta este elementul prim, totuși el nu are reprezentări, autoarea etalându-și pronunțatul său simț critic, combătându-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Pentru modul original în care procedează Corina Daba-Buzoianu consemnăm locul arhetipului în devenirea imaginii. Deși acesta este elementul prim, totuși el nu are reprezentări, autoarea etalându-și pronunțatul său simț critic, combătându-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Argumentele elaborate de Eliade și Jung, ne asigură Corina Daba-Buzoianu, deși sunt interesante pentru investigarea de arhetipuri și a formelor sale constituite istoric, ignoră faptul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Argumentele elaborate de Eliade și Jung, ne asigură Corina Daba-Buzoianu, deși sunt interesante pentru investigarea de arhetipuri și a formelor sale constituite istoric, ignoră faptul că acestea se sustrag istoriei, conținutul lor rămânând în afara devenirii. Aspectele filosofice importante și actuale sunt prezente în legătură cu raportul dintre identitate și alteritate, argumentându-se că imaginea lumii și a obiectelor, indiferent
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față, pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și moderne pentru a stabili în ce măsură se poate discuta despre o dimensiune arhetipală a imaginii. Analiza realizată evidențiază faptul că, deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în cadrul miturilor, simbolurilor și formelor istorice ale imaginii, deoarece trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal poate fi identificat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal poate fi identificat într-o serie de reprezentări istorice, el nu reușește să depășească granițele inconștientului colectiv. Mai mult decât atât, arhetipul trebuie înțeles ca o întrebare fundamentală, ca o colecție de probleme, indicând obiectele care urmează să fie reprezentate. Cu toate acestea, întrebarea fundamentală despre care vorbim nu își găsește răspuns în toate epocile și în toate culturile. Setul de probleme
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
felului cum gândește o societate dintr-un anumit spațiu și dintr-o anumită epocă. Capitolul 2 Imaginea între inconștient și conștient II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii Pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de procesare a informației și fac accesibil necunoscutul, ghidând individul în societate. Dacă imaginea este o procesare simbolică a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la care indivizii se raportează inconștient 193. Din perspectiva lui Fernand Braudel, răspunsul pe care omul îl dă provocărilor cu care se confruntă este răspunsul mediului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la care indivizii se raportează inconștient 193. Din perspectiva lui Fernand Braudel, răspunsul pe care omul îl dă provocărilor cu care se confruntă este răspunsul mediului, geografiei, răspuns care favorizează apariția unei anumite religiii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe baza reprezentărilor religioase. Fiind un proces reprezentațional neconștientizat, dar și un proces mental intențional, imaginea moștenește traseele speciei peste care suprapune achizițiile existenței individuale. Imaginea devine o sinteză între inconștientul colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are la bază semnificația arhetipală 196. În acest sens, strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind impersonal și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]