4,412 matches
-
pecenegi, vin cumanii în locul lor; țară și locuitori cad în starea unei nemărginite barbarii; Tracia aparține unor păstori, unor nomazi români. Se născuse o anarhie generală. Basilios lăsă să subziste cele treizeci de episcopii bulgare și instalase în Ochrida un arhiepiscop grecesc, atârnător de patriarhul de la Constantinopol; poate spera să poată esercita prin episcopi o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că e decăzut la estremitate, că se îmbracă în piei puturoase și face cu neputință petrecerea grecilor acolo". Apoi se mai întîmplă că "sîrbii cari se numesc și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
petrecerea grecilor acolo". Apoi se mai întîmplă că "sîrbii cari se numesc și croați " făcură uz în folosul lor de catastrofa bulgarilor, cercară a-și supune împărăția de la Ochrida, arseră bisericile, pustiiră totul cu foc și sabie, încît la 1073 arhiepiscopul scria că nici un diacon, nici un preot nu mai e în vestita odinioară biserică a bulgarilor. Această disoluțiune se manifestă, în toate privirile. Theophylakt menționează pe-un apostat care neliniștea Mokoi, o parte a Ochridei. Un bogomil trebuie să fi fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a mănținut în contra romaeilor și care, la 1053, au obținut titlul de protospatharios. Mihail apare în adevăr în scrisoarea papei ca rege slav, rex Slavorum, dar e recunoscut, mai mult ca rege de fapt decât legitim. El avea neînțelegeri cu arhiepiscopul din Spalato, în contra căruia favoriza pe episcopul din Raguza. Acest din urmă, avea fără îndoială să primească palliul, pe care Mihail [î]l solicita pentru un arhiepiscop, iar el însuși pretindea pentru sine în dar un steag ca acela ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recunoscut, mai mult ca rege de fapt decât legitim. El avea neînțelegeri cu arhiepiscopul din Spalato, în contra căruia favoriza pe episcopul din Raguza. Acest din urmă, avea fără îndoială să primească palliul, pe care Mihail [î]l solicita pentru un arhiepiscop, iar el însuși pretindea pentru sine în dar un steag ca acela ce i se dăduse din partea papei noului rege al Croației. Dar lucrurile începură curând să se clatine, căci Robert Guiscard, duce vasal al papei, incurse în Imperiul romaeic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scrisoare, care, privită mai de aproape, se esprimă cu mare precauțiune și care cerea papei o coroană (1202) precum o avea Petru și Samoil, cari însă nu sunt numiți strămoși (progenitores), mai există ca pendent o scrisoare a lui Basilius, arhiepiscop din Zagora, cătră același papă, în care, ca motiv că demn este de-o coroană imperială, se citează întîi înclinarea lui Kalojoannes, precum ș-a întregului Imperiu, pentru biserica romană, apoi descendența acestuia din sânge roman (1202). Într-o scrisoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romană acestor predecesori. Johannicius să poarte deocamdată de grijă ca statutele aduse de legat să fie primite de întreaga biserică a bulgarilor și vlahilor și să fie observate. O espresie egală pentru duplul imperiu o 'ntrebuințează Innocențiu în scrisoarea cătră arhiepiscopul din Zagora (27 noiemvrie 1202 ). Kalojoannes însă se numi după aceasta imperator Bulgarorum și-l asigura pe papa că grecii [î]i făcuseră prin patriarh propuneri de a-l încorona de împărat și de a-i da și un patriarh
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
septemvrie 1203 [î]l numea pe Kalojoannes "Domn al bulgarilor", se decise la 25 fevruarie 1204 să-l recunoască de rege al bulgarilor ai blachilor, să-i trimiță coroană și sceptru, să puie să-l încoroneze rege, să ridice pe arhiepiscopul din Trnwo la rangul de primat (nu patriarh) al Regatului bulgarilor și vlahilor, să-i dea acestuia dreptul de-a încorona pe regii vlahilor și bulgarilor, de-a sfinți în orice biserică a Bulgariei și Vlahiei chrisma, după care urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i numi strămoșii săi, el întrebuințează numai termenul praedecessores, numindu-i cu toate astea împărați, precum se numește el însuși, și pe lângă cari vorbește de un Imperiu al Bulgariei și Vlahiei. Abia atunci când ceru direct de la papa Innocențiu ca noul arhiepiscop de Trnowo și primat al întregei Bulgarii și Vlahii să fie ridicat patriarh, să se erige un patriarhat permanent în imperiul său, el însuși să fie încoronat, vorbește de împărații Simeon, Petru și Samoil nu numai ca de niște precedesori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
arată la noul rege o supărare, care se manifestă deja în scrisoarea asupra încoronării îndeplinite. Kalojohannes se numește acum rege al întregei Bulgarii și Vlahii, iar domnia sa regnum, ceea ce înseamnă că nu exclude cuvintele ßas?? e?? și ßas?? e? a. Arhiepiscopul primat vorbește, din contra, de încoronarea împăratului, împlinită la 8 noiemvrie 1204, stil bulgar. Împărțeala Imperiului Romaniei a urmat. Balduin de Flandra e acum împăratul peste un imperiu consistând din a patra parte decum fusese și lupta între el și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. BVA Biblia sau Sfântă Scriptură, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod (2001), versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. C BIBLIA sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament (1923) Societatea Biblică (Britanică) (= traducerea Cornilescu). LXX
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură, 2001, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. În același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are interviul autorului - „Exilul reprezintă o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu „țara veche” etc. În același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are interviul autorului - „Exilul reprezintă o stare spirituală” - publicat În revista Origini, la 3 octombrie 2000. Partea a doua a cărții se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
împotrivise căsătoriei tânărului împărat latin cu o ortodoxă - n. O.P.], Asan a urmat exemplul sârb și a început negocierile cu patriarhul Niceei, dar atunci când grecii au început să-i creeze probleme, el a ales pur și simplu un nou arhiepiscop de Târnovo și a proclamat independența religioasă a Bisericii sale. Totuși, după încheierea alianței bulgaro-grecești, sinodul ortodox de la Gallipoli a consfințit acțiunea sa religioasă și a acceptat crearea patriarhatului bulgar“8. În 1235, soborul religios de la Lampakos, în Asia Mică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un act semnat de patriarhii ortodocși de Constantinopol (aflat în exil la Niceea), de Alexandria, de Antiohia și de Ierusalim. Așezat în fruntea acesteia a fost Ioachim I9. „Alarmat de aceste evenimente, papa i-a delegat pe regele și pe arhiepiscopul ungar, ca reprezentanți ai săi în sud-estul Europei, să rezolve problema creată de «nobilul Asan», dar Asan a reușit să-l liniștească pe papă prin promisiunea supunerii față de Roma și a unei noi alianțe cu latinii. Totuși, când cuvintele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
său fiind numit, în 1951, un nou conducător în persoana episcopului rus Macarie 18. Aproape la fel s-a întâmplat și în Cehoslovacia unde, în 1945, după eliberarea de sub ocupația germană, patriarhul Alexei al Bisericii ruse l-a trimis pe arhiepiscopul Elefterie de Rostov să unească cele patru comunități ortodoxe sub egida patriarhiei moscovite. După reorganizarea Bisericii cehoslovace, aceasta a primit în noiembrie 1951, ca și Biserica poloneză, o nouă autocefalie din partea Bisericii ruse, care devenea forul tutelar spiritual al comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
148. Ecaterina Cercheza 122. Eckhardt, Tibor 329, 330. Edeleanu, Lazăr 219. Eden, Anthony 253, 346. Eder, Karl 296. Edroiu, Nicolae 74, 75. Efesiul, Petre 130. Egnatii 477. Ehlers, J. 65. Eichler, S. 222. Eidelman, N. 481. Einhorn, Abraham 222. Elefterie, arhiepiscop de Rostov 229. Elena, soția lui Baudoin al II-lea 39. Eliade, Mircea 503, 518, 519. Elian, Al. 49. Elias, Jaques 219. Eliat, M. 130. Elina, soția lui Matei Basarab 120. Ellul, Jacques 413. Elschek, K. 475. Elton, G. 103
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de prin secolele al X-lea și al XI-lea), va însoți rămășițele pământești ale martirului în drumul spre Capadocia, la cererea lui Vasilie cel Mare (nu mai puțin de trei scrisori ale acestui faimos părinte al Bisericii, pe atunci arhiepiscop de Caesarea Capadociei, atestă interesul său față de întâmplările ce veneau în atingere cu Biserica și cu slujitori ai ei, mai cu seamă dacă aceia proveneau din Capadocia). Istorisirea aceasta, ferită de intruziuni suprafirești, conținând în schimb știri însemnate despre viața
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian, Al. Tonceanu, Al. Stănciulescu-Bârda, Ovidiu Corneliu Almășan, Irineu Pop, Dumitru Popa. G. și a. este una dintre cele mai importante reviste cu caracter literar-artistic ale exilului, oferind cercetătorului un bogat material, din
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
al lui Iisus în mormânt. Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul narează convertirea la creștinism, sub impactul unei minuni, a unui demnitar mahomedan. Dionis grecoteiul e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea unui tâlhar de drumul mare. O categorie aparte o compun nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din ambianța monahală. Eminamente valide literar sunt însă prozele
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
din partea țarilor și încurajările patriarhului Ioachim. Pentru a nu rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca Istoria bisericească și Vedenia tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca Istoria bisericească și Vedenia tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
pentru fiecare autor selectat câte o prezentare. I se datorește prima transpunere în românește prin intermediul unei versiuni armenești din Omar Khayyam. A mai tradus din Béranger. Preocupat, firesc, de civilizația și cultura armeană, M. publică Istoria Bisericii Armene (1934), după arhiepiscopul Husik Zahrabian, și Sfânta liturghie a Bisericii Armene (1937). Lucrare cu o impresionantă densitate de informații, Istoria armenilor (I-II, 1923-1926) nu e lipsită de oarecare calități narative, perceptibile mai ales în pasajele de evocare a tragediilor ce au însângerat
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
elocința sa de către abatele Agnello din Ravenna în secolul al nouălea. Născut în Imola de azi, în Emilia, în jurul anului 405, a fost numit (în urma unui vis, spune o povestire hagiografică) de către papa Sixtus al III-lea, prin anul 440, arhiepiscop de Ravenna. În această calitate, a dobândit o atât de mare faimă încât până și ereticul Eutihie, condamnat în 448 de dușmanii săi din Constantinopol, a cerut printr-un tratat care s-a pierdut, ajutorul arhiepiscopiei din Ravenna. Noi avem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]