4,476 matches
-
ibidem)20. Descrierea deține o funcție esențială în narațiune se precizează în dicționarul de retorică iar una din mijlocirile posibile ale acestei funcții consistă dintr-un model codat de discurs care descrie o reprezentare (în general, o pictură, un motiv arhitectural, o sculptură, o orfevrărie, o tapiserie). Această reprezentare este în același timp referent, temă de tratat și tratament artistic deja realizat, într-un sistem semiotic sau simbolic diferit de cel lingvistic. Ajungem să considerăm că avem în față un index
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a mea, a[m] căutat negreșit să fac cu el o cunoștință mai de aproape" (Eminescu: 2011, II, 100). Motivul insistenței noastre asupra introducerilor de text sau de capitol are legătură cu analiza intratextualității, în sensul că toate aceste elemente arhitecturale ale prozei marchează diferența dintre hipertext și hipotext. Numai în opere (texte publicate sau variante finale, aproape-opere) identificăm aceste linii de forță ale strategiei scriitoricești: Sărmanul Dionis, La aniversară; Geniu pustiu, [Archaeus], [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Liviu Rusu apreciază ca nesemnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a procesului de design și de proiectare, precum și de manipulări ingenioase ale formelor, continuității și structurilor suprafețelor exterioare ale clădirilor. Deconstructivismul apelează la aparenta nerespectare a geometriei euclidiene, sugerând volumetrie ne-euclidiană, servind astfel la "dislocarea" și la "distorsonarea" elementelor arhitecturale, dar mai ales a fațadei și a întregii suprafețe exterioare a clădirii. Finalizarea aspectului final vizual este caracterizată de impredictibilitate și haos controlat. Unii dintre arhitecții implicați în mișcarea deconstructivistă au fost influențați de scrierile filozofului francez, Jacques Derrida, și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
realiza progresul arhitecturii înspre o direcție neexplorată pînă la începutul anilor 1980, aceea a ignorării regulilor constrictive anterioare, "funcția determină forma", "purism", "fidelitate față de materialele folosite", și altele similare. Evenimentele importante, care au marcat mișcarea deconstructivistă includ concursul de design arhitectural din anul 1982 din Parc de la Villette (și mai ales lucrările lui Jacques Derrida și Peter Eisenman, respectiv lucrarea câștigătoare a lui Bernard Tschumi), expoziția organizată la Museum of Modern Art, Deconstructivist Architecture, în 1988, în New York City de către Philip
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
revin la suprafață ca repere, ca niște semne împotriva rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de geamanduri vizibile din orice parte a literaturii ne-am situa. E un studiu care se vrea interdisciplinar, după spusele autoarei din Argument. Sunt adunate arhitectural și filtrate obsesiv, uneori, opinii din domeniul filosofiei, lingvisticii, literaturii, istoriei și criticii literare. Alina-Iuliana Popescu se oprește permanent din interpretare pentru a(-și) explica un termen, pentru a-l relua întru înțelegere, în numele unei participări active la parteneriatul scriitor-cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
oraș cu memorie", deoarece, așa cum ține să precizeze arhitectul Portoghesi, "nu cultul memoriei, ci pierderea ei este aceea care ne va transforma în niște prizonieri ai trecutului"32. Charles Jencks 33 discută relația dintre trecut și prezent pornind de la discursul arhitectural, dar observațiile sale pot fi extrapolate întregului discurs postmodern. El găsește în această relaționare sursa parodiei, nostalgiei, pastișei și a ceea ce numește "alegoria enigmatică", prin intermediul cărora pluralismul interpretării justifică o multitudine de lecturi ale semnificațiilor divergente. Deși accentuează faptul că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a descrie artefacte care se opun radical canonului modernist. Dacă elanul revoluționar al anilor '6046 a asimilat cu rapiditate în vocabularul său multe post-isme, anii '70 și '80 au consolidat într-o anumită măsură utilizarea postmodernismului atât în critica arhitecturală 47, unde a cunoscut o largă dezvoltare, cât și în critica literar-artistică și în filosofie, devenind astfel un termen globalizant sau internațional, dar și un concept care are mult mai multe motive să aspire la consistență. Discursurile postmoderne încep să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anterior (modo)"155, Lyotard oferă trei "note" despre sensurile lui "post-", care ridică și anumite probleme în legătură cu termenul de postmodernism. Prima interpretare se desfășoară în cadrul discursului arhitecturii, unde ruptura de modernism se recunoaște și în abandonarea ideii care subîntindea proiectul arhitectural modern, și anume împlinirea progresivă a emancipării complete, atât la nivel social, cât și individual. Această situație se recunoaște în stilul arhitecturii postmoderne, care recurge des la bricolaj, la "citări" din epoci sau stiluri anterioare. Aici "post-" introduce sensul succesiunii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tratarea actualității și a rolului mijloacelor tehnologice în dobândirea cunoașterii și în societate. Așa cum pentru Virilio viteza conduce la golirea de sens și la pierderea realului ("metamorfozele accelerației contribuie la deformarea vechilor referenți, a etaloanelor fizice sau a altor "arhetipuri arhitecturale". De fapt, i se întâmplă realității ce i s-a întâmplat și modernității: a trecut..."495 [s. a.]), la fel și pentru Baudrillard viteza ce pare a caracteriza America o transformă într-un tărâm al hiperrealității. Dincolo de a fi doar o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autoarea introduce discursul filosofic în interiorul postmodernității. În sensul (general) în care în stabilirea unei epoci este indispensabilă o reflecție de ordin filosofic, ni se pare acceptabilă această includere, în sens particular, credem că discursul de tip filosofic, alături de cel artistic, arhitectural, literar conturează foarte clar perimetrul cultural al postmodernismului. 137 Ibidem, p. 31. 138 "Postmodernity", în Stuart Sim (ed.), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, p. 340. 139 Ibidem, p. 339. 140 Ihab Hassan, "From Postmodernism to Postmodernity: the Local
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gotic sunt două: "una pune accentul pe caracterul sufocant al decorului și cealaltă pe personajele demonice" (2008: 188). Personajul central, negativ până la caricatural, Manfred, este proiectat pe fundalul unor castele fantastice, ridicate în mijlocul unui cadru natural amenințător.22 Atât artificialul arhitectural, cât și vegetalul fecund sunt construite cu migală de narator, totul cu scopul de a surprinde lectorul prin barochismul detaliilor de atmosferă și al peripețiilor fantastice, diseminate cu generozitate aproape în fiecare paragraf. Continuatoarea tradiției gotice walpoliene, Ann Radcliffe (care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
maximum. Deși teroarea impune un anumit convenționalism scenariilor epice, care trebuie, conform definiției intrinsece, să se grupeze în jurul ideii de anxietate, există numeroși autori români care nu ezită să abandoneze cadrul consacrat (spațiile malefice, definite printr-un arabesc al detaliilor arhitecturale, sau timpul nefast, bântuit de acei "night's black agents", pomeniți de Shakespeare în Macbeth), pentru a-și orienta discursul asupra interiorului antropic, deci asupra presiunii exercitate de mediu sau de alte personaje asupra psihicului eroului, oarecum în direcția intuită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
eforturile răsplătite cu prisosință. Chiar și în străinătate, unde exegezele asupra prozei de teroare nu lipsesc, studiile centrate asupra terifiantului poetic sunt destul de puține. Apoi, una dintre cele mai interesante și mai puțin exploatate teme ale terifiantului literar vizează compartimentul arhitectural al setting-ului unei narațiuni 106, pe care eu am abordat-o, succint, în Partea a doua a cercetării mele, atunci când am analizat prozele unor Alexandru Philippide, Cezar Petrescu, Mircea Eliade. Orice roman gotic și, în descendența acestora, orice proză din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
polițiști. Așa crește sfidarea codurilor și numărul victimelor. Pe de altă parte, tot mai multe căi ferate și cabluri sunt devalizate. Transporturile maritime și fluviale proprii se restrâng. Cu atâta haos, țara se adâncește în subdezvoltare. Peisaje urbanistice cu linii arhitecturale stridente, servicii îndoielnice și gunoaie nu atrag turiștii. Ne întâmpină imobiliare supradimensionate, amplasate neinspirat de nababi supraponderali, care își cheltuiesc în neștire avuturi estimate eronat. Patimile sporesc mult peste câștiguri. Hoții și criminalii sunt eliberați pentru a fi pedepsiți găinarii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de război. Ei au lăsat drumuri și poduri, viaducte și ingenioase alimentări cu apă în majoritatea localităților urbane. Din mine de aur (printre puținele păstrate până azi la Roșia Montana), au refăcut temporar tezaurul epuizat al Romei. Mai avem edificii arhitecturale, fortificații, mașini de luptă și strategii militare puse în aplicare prin hotărârile din Senat și alte instituții consacrate, folosite și ameliorate timp de aproape două milenii de către europeni. Ca și unele țări occidentale moderne, și romanii au fost nevoiți să
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sud-est-europene au rezistat circa jumătate de mileniu cnezate, voievodate, principate cu populații reduse și o independență controlată de puterile imperiale care au dominat zona: Imperiul Bizantin cucerit de Imperiul Otoman, Țarismul, Imperiul Habsburgic și alte puteri. (14) Unele influențe constructive, arhitecturale, artistico-religioase lăsate de bizantini au fost completate de mici cetăți săsești, edificii austriece păstrate în Ardeal dar și de bucovineni până astăzi. Întrucât orașele și târgurile s-au dezvoltat insuficient, țările și popoarele sud-estice au supraviețuit în masele de agricultori
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la nivelul unor firme medii și mici, turismul intern va rămâne subdezvoltat pentru că se dorește cu orice preț un "nou turism". Or, "perlele" de altă dată nu au luat acest nume cu totul întâmplător. Prin așezarea naturală, prin aranjamentele componentelor arhitecturale, prin produsele picturale, sculpturale și muzicale oferite, așezămintele respective au produs bucurii oamenilor ieșiți să sărbătorească, să se întâlnească. Ele trebuie scoase din paraginile ruinătoare atât pentru frumusețea peisajului și a atmosferei create de un personal talentat, cât și pentru că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
câștig prin revânzare au dus la cele mai notabile realizări din ultimele două decenii: "living-urile" din apartamentele cu "proiecte-tip" afectează adesea structurile de rezistență, iar multe din locuințele construite pe lângă marile orașe și în satele țării au linii arhitecturale de împrumut și execuții cu garanții îndoielnice. După decenii de absență au reapărut cartiere rezidențiale luxoase, case spațioase cu mii de metri pătrați amenajați în stiluri moderne, dar și cu costuri pe măsură în anotimpul rece. Cenușiul de altădată este
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în stiluri moderne, dar și cu costuri pe măsură în anotimpul rece. Cenușiul de altădată este înlocuit de culorile zugrăvelilor vii, aruncate peste anvelopările termoizolante (cu termene reduse de garanție). Dotările interioare epatează adesea. Nu lipsesc, ci se înmulțesc dizarmoniile arhitecturale și ambientale, marile restanțe în materializarea P.U.Z-urilor, ale unor infrastructuri moderne și durabile, pe străduțele foarte înguste, dictate de lăcomia vânzătorilor de terenuri. Unii constructori de clădiri civile și publice, drumuri și poduri, mulți dintre vânzătorii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o prea fragilă unitate ca să permită o discuție generală pe marginea lor. Dincolo de ideea comună, amintită deja, a înțelegerii metropolei ca o cristalizare a modernității în forme arhitecturale, personaje și gesturi cotidiene, diferențele radicale de stil, punctele de plecare teoretice și chiar orașele care intră în atenție (Napoli, Moscova, Berlin sau Paris) sunt greu de surprins într-o schemă. O minimă sistematizare este de regăsit la Mike Savage
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și efectul de superficia lizare, de planeitate a scenei, trasată după arhitectonica scării, cea care dirijează și coregrafia întregului tablou, este pregnant. Relația dintre arhitectură și gestualitate depășește condiția teatralizării tabloului, conferindu-i o profunzime aparte. Gesturile corespund unei structuri arhitecturale, aspectul de statui a personajelor este evident. Impresia pe care ți-o lasă personajele din tabloul lui Burne-Jones și care se transmite și în pictura murală a Ceciliei Cuțescu-Storck este că acestea se constituie într-un ansamblu armonic intenționat, sincronizându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și semnate cu monograma sa în aur -, și Frederic Storck împreună cu soția sa, Cecilia Cuțescu-Storck, colaborează cu arhitectul Alexandre Clavel în vederea construirii casei din strada Vasile Alecsandri, între 1911 și 1913. Putem face o comparație nu atât între două modele arhitecturale, cât mai ales între două modalități afine de a trata spațiul de locuit ca spațiu de reprezentare a propriilor înclinații artistice. Pictorul face acordul secret între divinitatea tutelară a casei și deviza care înscrie ermetic în blazon întregul ansamblu. Spre deosebire de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la Disneyland la Las Vegas. Întrebarea pe care Adina Ciugureanu o pune, dar al cărei răspuns îl lasă pe seama unor viitoare studii, este dacă un oraș precum Las Vegas, cu hotelurile și restaurantele sale tematice, reprezintă, din punct de vedere arhitectural și cultural, modelul orașului viitorului (după cum susține celebrul arhitect postmodern Robert Venturi) sau dacă este doar un uriaș parc tematic, parte a unui oraș modern, cu totul obișnuit, construit cu scopul de a oferi diverse forme de distracție locuitorilor și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
poată scoate la iveală adevărul ascuns în spatele aparenței lucrurilor 244. Din punct de vedere fenomenologic, orașul este un spațiu al plictiselii sau, dimpotrivă, al agitației maxime și al căutării neîncetate a noului, pentru că metropola nu este alcătuită numai din construcții arhitecturale, ci și din experiențe individuale. Aspectul mitic, legat în special de mitul modernității, se preocupă mai degrabă de distrugerea mitului decât de celebrarea renașterii lui. Strâns legată de mit, istoria este văzută de Benjamin drept discontinuă, fragmentată și apocaliptică. Astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de sit imaginar, în care se poate găsi orice: jocuri, distracție, spectacol, chiar și adăpost pentru păsări și pinguini în mijlocul deșertului. Hotel Flamingo (Las Vegas) În ciuda faptului că majoritatea cărților despre Las Vegas sunt foarte măgulitoare, concentrându-se asupra unicității arhitecturale a unui astfel de loc și a varietății mijloacelor de distracție, există și studii care privesc "orașul fabulos" cu un ochi critic. În Learning from Las Vegas, de exemplu, arhitecții Venturi, Brown și Izenour dezvăluie designul relativ simplu al fiecărui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]