6,767 matches
-
pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâmpină dificultăți nu înseamnă însă că ABC-ul acestei activități esențiale pentru o înnoire educațională profundă poate fi eludat. Schema de mai jos sugerează că „articularea pe verticală”, „articularea pe orizontală” și „echilibrarea” sunt singurele modalități prin care se pot armoniza elementele curriculare într-un tot paideutic coerent. Fig. 12.4 - „Organismul curricular” cu „articulațiile sale” 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului moderntc " 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern" Ținând cont de continuitate, articulare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înșiși umaniști și de aceea critica subiectiviștilor era îngăduitoare. Reconstrucționiștii au obsesii sociale. Pentru ei, curriculumul trebuie conceput astfel încât să oblige școala să fie un agent al schimbării și dezvoltării societății. Un curriculum reconstrucționist tinde să articuleze riguros și să armonizeze trebuințele individuale cu interesele sociale, astfel încât „produsul curricular”, adică absolventul, să devină un membru activ, bine integrat în societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și sensibilitatea artistică. Nu a „alungat” științele din structura acestuia, ci doar concepția, reducționistă, că simpla educație intelectuală este suficientă pentru a împlini o viață de om; împlinirea autentică, a susținut el, se realizează printr-o structură curriculară simbiotică, ce armonizează „cunoașterea științifică” și „cunoașterea estetică”. Rezultatul? Același pe care îl viza în Antichitate enkìklios paidèia, după părerea noastră. Vocea lui Eisner s-a făcut auzită în 1974, dar abia în 1979 ecoul ei a trezit gândirea curriculară din toropeala scientistă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care se speră mai mult decât se poate obține. Este vorba despre dezbaterea și concilierea interculturală. Există „culturi mari” și „culturi mici”, „culturi dominante” și „culturi dominate”, „culturi care progresează” și „culturi care se sting” etc. Se vor putea ele armoniza în civilizația „satului global”? Dacă da, atunci kosmopolites va fi un om multicultural - ceea ce reclamă un curriculum multicultural pentru societatea globală informatizată. Multiculturalismul este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învechite, bazate pe concepțiile instruirii tematice izolate și a cunoașterii fragmentare. El a propus alternative de predare realmente uimitoare, care conferă „ascultării” o valoare paideutică excepțională, cu funcția de a relaționa profund viața trăită de cunoașterea lumii - adică de a armoniza Dasein-ul, în ipostaza sa umană, cu Kosmosul, în care sălășluiește privilegiat, pentru că îl înțelege. David G. Smith, Elaine Atkins și Brent Davis nu au încercat să realizeze o hermeneutică fenomenologică autoconsistentă pentru abordarea problematicii teoretice și practice a curriculumului 144
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de educație specială pot realiza un progres educațional deplin și se pot bucura de avantajele integrării sociale; - în școala obișnuită toți copiii trebuie să învețe împreună; școala obișnuită (incluzivă) trebuie să recunoască și să reacționeze la diversele cerințe ale elevilor, armonizând atât diferitele stiluri de a învăța, cât și diferitele grade de reușită școlară, și asigurând o educație de calitate pentru toți prin: programe de învățământ adecvate, organizare eficientă, strategii didactice coerente, folosirea optimă a resurselor, parteneriat cu celelalte instituții ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simte ideologizarea din epocă, dar tema este abordată, totuși, în maniera romantic-naivă a lui Nichita Stănescu. Imaginarea unui jurnal de front, scris la persoana întâi, poate fi văzută ca un experiment în care cele două teme, războiul și dragostea, se armonizează destul de bine. Se impune ultimul ciclu, Varia vestis, alcătuit din poezii de dragoste sau din pasteluri încărcate de emoția, mai ales melancolică, a unei interiorități supuse trecerii timpului. SCRIERI: Alcătuire de chip, București, 1978; Un târgoveț, pe la-nceput de veac
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
imagistică, de sorginte expresionistă, din Liniștea aerului. Evitând sentimentalismul, poeta fascinată, totuși, de iluzie își proiectează ipostazele lirice într-un mod dinamic, prin succesiunea motivelor: viața ca teatru, singurătatea, arborele emblematic, criza de identitate, proiecția celuilalt. Simbolurile naturii originare se armonizează cu acelea ale spațiului citadin asimilat devenirilor interioare. Următoarele cărți, Oaspetele de piatră și Iluzia risipei de sine, ambele publicate în 1998, sunt diferite ca viziune poetică. În Oaspetele de piatră, R. continuă traseul poetic din cartea de debut: poemele
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
asemenea, contradicții între diferitele cunoștințe. Dacă, din punctul de vedere al unor cunoștințe, o soluție ar putea avea șanse să fie soluția cea mai bună, din perspectiva altora, respectiva soluție poate apărea ca insatisfăcătoare. Calculul rațional nu are capacitatea să armonizeze cunoștințele care ele însele nu au o coerență intrinsecă. Nu putem deci accepta ca neproblematică presupoziția că o imagine cognitivă incompletă și incertă este coerentă logic, lipsită de contradicții. Același lucru este valabil și în legătură cu integrarea noilor cunoștințe. Din acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale intrinseci devin mai ușor de identificat și testat, dar, în același timp, acesta va reuși mai puțin să reprezinte domeniul complicat al convingerilor, tipurilor de comportament și instituțiilor umane. Scopul, foarte dificil de atins în practică, este să se armonizeze aceste două imperative aflate în opoziție și să se realizeze un model economicos, dar totodată plauzibil. Hubert Blalock, în Inferențele cauzale în cercetarea ne-experimentală scrie: „Dilema omului de știință este să selecteze modele care să fie în același timp
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și poemele, ca însumare de secvențe, ilustrează o tehnică ce mizează pe contrapunct, contrast și sincopă. În spațiul lor alternează spiritul ludic și gravitatea, notația seacă, reportericească și expresia rafinată, atent cizelată. Pe de altă parte, „edificiul amintirilor prețioase” se armonizează cu fascinația civilizației moderne, tonul dominant elegiac este uneori disimulat în grațioase caligrafii mizând pe forța de sugestie a dicțiunii studiat-arhaizate (Reverență silențioasă), iar alteori este redus la condiția eliptică a „lipsei de cuvinte”, care devine elocventă prin contrastul provocat
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
accesibile. Nu știm dacă soluția religioasă propusă, în termeni creștini, rimează cu marile voci critice ale tradiției Bisericii apostolice. Nu este foarte limpede cum apărarea liberalismului conservator de extracție britanică - aici referirea frecventă la Edmund Burke (1729-1797) pare inevitabilă - se armonizează concret cu soluția religioasă dată pentru ieșirea din nihilism. Rămâne invocarea „Viu este Dumnezeu” doar un strigăt în gol? Constatăm îndată că descrierea omului recent nu oferă neapărat soluția ieșirii din izolarea individualistă. Cum anume, pe de altă parte, „Viu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și dificile ca acelea dezbătute de mine. Pentru a nu adăuga o coerență post festum volumului, textele au fost revăzute numai atunci și acolo unde trebuiau corectate, nuanțate sau aduse la zi niște afirmații punctuale; aparatele critice nu au fost „armonizate”, deși referințele în cruce nu lipsesc; persistă în note, ca și în textele propriu-zise, anumite repetiții, oarecum redundante într-un volum, dar care ușurează lectura fiecărui text în parte. În esență, e vorba deci de republicări; prin urmare, (re)cititorul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
recuperare rapidă și fără dureri. Reflexologia poate veni în ajutorul tuturor celor care încearcă să se lase de băut. Cu ajutorul ei glandele și organele își reiau funcționarea normală, echilibrând astfel organismul, care își va redobândi sănătatea internă și se va armoniza, eliberat de orice pofte exagerate. Doi din trei alcoolici și-au pierdut pofta de băutură Stimată Mildred Carter, Am cumpărat deja cărțile dumneavoastră de reflexologie palmară și de reflexologia corpului. Sunteți o sursă de inspirație pentru mine. Am citit și
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
endocrine. Indiferent dacă acest dezechilibru survine în urma suprastimulării sau a stimulării insuficiente, reflexologia le va ajuta să revină la un echilibru normal, trimițând un flux benefic de energie vitală în zonele cu acțiune deficitară. Starea chimică a organismului se va armoniza, dând naturii șansa de a forma din nou celule sănătoase și împiedicând apariția celor anormale. Nu recomand folosirea exclusivă a unei singure metode de tratament pentru o anumită boală, dar sunt convinsă că forțele vindecătoare ale naturii pot restabili ordinea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
arcuit...” Ea îndrăznește! Când este vorba despre seducție, stimularea senzorială are întotdeauna efecte mai bune decât lucrurile grijului dozate, ca la farmacie. A seduce înseamnă a te interesa: procesul de armonizare Când suntem interesați de interlocutori, atitudinea noastră corporală se armonizează cu a lor. Dar un episod trăit de mine m-a ajutat să înțeleg mult mai bine acest proces decât prin analizarea benzilor video. Édouard și Franck sunt doi cunoscuți de-ai mei, doi buni prieteni din facultate. Édouard primise
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
multe întrebări, își cultiva la fel de inconștient interesul față de ceilalți. Dat fiind faptul că de la ultima noastră întâlnire îmi îmbogățisem considerabil cunoștințele despre limbajul nonverbal, acum înțelegeam mai bine mecanismele care se puneau în mișcare la el în actul seducției. Se armoniza cu interlocutorul. Prelua atât atitudinile mentale ale interlocutorului, cât și pe cele corporale, fără ca acesta să-și dea seama - de altfel, fără ca el însuși să realizeze acest fapt/aspect. Astfel, beneficia de efectul produs de empatie la nivel subliminal, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Aceste unde sunt active tot timpul, zi și noapte. Unele dintre ele favorizează seninătatea, receptivitatea. Și, în funcție de starea în care suntem - complet treji, în fază de relaxare sau în perioadă de somn ușor sau profund -, undele emise de creier se armonizează în mod diferit. Să luăm un exemplu. Să ne închipuim că suntem în plină activitate, într-o zi lucrătoare. Trebuie să fim atenți la o serie de factori de care depinde buna noastră funcționare. Datorită stării de vigilență, ritmul circulației
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
să le confirme sau să le infirme, sublinia d’Alembert. Din analiza lui rezultă că legile fizicii matematice sunt sub controlul faptelor, dar în alt fel decât regularitățile formulate prin generalizări inductive. Este o concluzie care nu pare să se armonizeze cu unele din afirmațiile cuprinse în Regulile lui Newton, reguli ca aceea că legile mișcării sunt „deduse din fenomene și făcute generale prin inducție”. Ea nu este totuși incompatibilă cu impresia generală care se degajă din expunerea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
secvențe particulare determinate de evenimente individuale obiective, din care pot fi derivate apoi în mod empiric legi cauzale generale sau uniformități, prin proceduri inductive standard 29. În CRP, ca și în Pr., există însă nu puține pasaje care nu se armonizează nici cu spiritul, nici cu litera unei asemenea interpretări. Din ele reiese limpede că pentru Kant fizica propriu-zisă conține corelații care au un statut diferit atât de cel al principiilor a priori ale filosofiei transcendentale și ale fizicii pure, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ei împărtășesc anumite reprezentări cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă acele idei pe care le socotesc demne de a fi supuse controlului faptelor. Asemenea reprezentări, susținea Blaga, au „o funcție imperativă” în sensul că ipotezele care nu se armonizează cu ele nu vor fi nici măcar luate în considerare de către cercetători. În calitatea lor de criterii de selecție prealabilă a ideilor teoretice, rareori explicit afirmate, aceste reprezentări conferă o anumită orientare cercetării științifice. De exemplu, în secolele XVIII-XIX gândirea multor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofia mecanicistă a naturii acceptarea de către Newton a unei forțe gravitaționale care acționează la distanță, prin spațiul vid. Două secole mai târziu, Einstein respingea interpretarea mecanicii cuantice promovată de Școala de la Copenhaga pe temeiul că această interpretare nu poate fi armonizată cu principiul continuității, cu cerința propagării acțiunilor fizice din aproape în aproape, implicând ceea ce el numea „acțiuni fantomatice la distanță”. Nu numai cunoscuți istorici ai științei cu interese filosofice și filosofi ai științei de orientare istorică, ci și fizicieni-teoreticieni cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a regulilor competiției fără a se încerca să se creeze avantaje prin încălcarea lor. Ea va putea fi aplicată în cazul concursurilor, a competițiilor pentru slujbe sau a întrecerilor sportive. O altă maximă, care de multe ori nu poate fi armonizată cu prima, este de a folosi în avantajul propriu orice greșeală a celorlalți competitori. Ne întrebăm acum dacă putem gândi și accepta una sau alta din aceste maxime drept legi universale. Răspunsul la această întrebare ne va da posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]