1,654 matches
-
Chiar dacă oficial nu poartă titlul de ducesă... Oricum asta se poate aranja la Curtea Imperială. Odată ce-ai pus mâna pe averile lor... și cine să urce atunci pe tron? Ginerele, cine altul! Dacă n-ar fi Adelheid atât de arogantă! Bastarda! Ce-și Închipuie, că e mai bună ca noi? O să fie surprinsă de ce-o să se Întâmple dacă va cuteza să respingă un cavaler de neam bun și să-l facă de batjocura celorlalți... Mai Întâi, așa cum se cuvenea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
convinși că nu se află un dobitoc mai Îngâmfat și mai lăudăros decât mine. Capetele mai Înțelepte l-au compătimit pe părintele meu că are un asemenea fiu descreierat. Cei mai mulți Însă m-au plăcut, pentru că erau la fel de proști și de aroganți. Sfătuitorii Împăratului și-au rupt dinții Încercând să mestece toate minciunile pe care le-am turnat. Mie mi-a făcut mare plăcere să-i pun pe urme false, spuse Giancarlo, cu un surâs răutăcios, dar important a fost că În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Poate că e urât, pipernicit, sau are o cicatrice respingătoare? — Da’ de unde! s-a apărat vehement Amadeus. L-ai văzut la mine și sunt sigur că și tu Îl admiri. Înfățișarea lui e nobilă și inspiră respect. Bine, e puțin arogant, dar cărei doamne nu-i place să fie admirată de un cavaler impunător, ale cărui curaj și faimă Îi intimidează pe ceilalți bărbați? — A, știu acum de cine vorbești, am răspuns. Trebuie să fie Eglord. Ai dreptate, e greu de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
unor anchetatori evrei revin cu încăpățînare în multe din relatările foștilor deținuți politici: Ruchenștain, Hudescu-Segal și alții. Acest adevăr nu poate fi nesocotit. Mai pot spune că, după 1944, chiar evreii au provocat atitudini antisemite: la orice nemulțumire reacționau vehement, arogant și, una-două, acuzau de legionarism oameni nevinovați". Pentru a se salva de la îndobitocire, va rezista prin învățare; știa pe de rost Evanghelia lui Ioan, scrisorile lui Eminescu etc. În 1990 mai erau circa patru sute de foști deținuți politici în județul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe care, ca și mărunții tirani ai vechii și insularei Grecii, Îi ținem pe treptele palatelor noastre, alături de cîini și cerșetori, aruncîndu-le din când În când o privire concesivă sau binevoitoare, o halcă de carne prost prăjită sau o monedă arogant zornăitoare. Uneori, vorbind de exil, de exilul „modern”, cel românesc, al scriitorilor secolului XX, mă umplu, ca un veritabil poet, de jalea, nostalgia lor inefabilă și de acea disperare bărbătească pe care n-o confesezi nici celei mai intime ființe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încă o dată să „arate ce poate”; să fie, deoarece În profesiunea noastră, de creator, care de fapt nu e o profesiune, ci ar trebui să fie o vocație, a munci Înseamnă a fi! Dacă Înțelegem substantivul muncă În spiritul acelui „arogant” poet care stătea la masă cu cel care-i invadase țara - cu Napoleon! Eu m-am Întors Însă, printre puținii, foarte puținii asemănători mie din cultura română și, dintr-un foc, mi-a fost anulat exilul - atât cât a fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În discuție, calomniată și negată?! Nu cumva la noua instaurare a unei „ere a suspiciunii”, a unei „noi ordini” culturale, dar și umane, cetățenești!, după ce abia scăpaserăm, ca printr-un miracol - cine, În toată lumea, ar fi prevăzut surparea uriașului și arogantului imperiu ideologic și militar moscovit?! - de false liste, false criterii, false istorii, false valori?! Și ele, nu-i așa, stipulate În numele moralei, al unei „alte morale”, cea care trebuia nu numai să o nege pe „cea veche”, dar pe cei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
le zicem criminali!... Oare În Statele Unite nu s-a Întîmplat la fel?! Nu, nu e vorba numai de cei care au profitat de această „surpare” pentru a se Îmbogăți lacom și de a arăta, de a exhiba cu nerușinare „Însemnele” arogante ale averilor lor; au profitat și alții pentru a face cariere peste noapte În lumea mediatică, În diplomație, În administrație, politică și cultură. Nu ne vom ocupa acum de aceștia, nici măcar de „profitorii” din cultură, din literatură. (Subiect dificil deoarece
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale vieții și turbulențelor politice - turbulențe care În zilele și săptămânile de după 22 decembrie ’89 au prins o intensitate insuportabilă nu numai pentru clasa politică, dar pentru Întreaga comunitate națională. Și, iată, În aceste memorii, pe care le intitulăm cam „arogant” - Sensul vieții (convinși că lectorii și contemporanii mei sunt interesați, la urma-urmelor, de o temă pe care filosofia vremurilor noastre o ignoră sau o tratează Într-un limbaj și după o anume grilă - de fapt, feluritele interpretări ale ultimelor curente
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
divinității doar În momente de criză! Nu, ci mai ales În momentele de „victorie”, de prea-plin, de Împlinire bruscă, neașteptată și insuportabil de plenară a unui vis, a unui țel care mie Însumi mi se părea atât de orgolios, de arogant, Încât nu-l confesam decât unor prea puțini intimi, uneori nici mie Însumi. Și atunci, aproape fizic, „Îl” simțeam pe acest zeu al bucuriei și dansului, al nepăsării și poeticului, frate cu Eros prin care, Însă, abia mai târziu mi-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noi nu avem dreptul de a „crede În ceva”, ci trebuie, pur și simplu, să „cântăm” la orice comandă și să ne aruncăm trupurile tinere În prima linie a unui front, a unor războaie iscate de alții, de vechile imperii arogante, dar și de cele noi, apărute În „modernitate”, cum au fost cel englez și cel german. Or, ha, ha, ca să glumim puțin și amar, cum am Învățat să o facem, În acest sens „războiul Încă nu s-a sfârșit!”. Acel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Brebanilor” mi-era prea adânc sădită În acel subconștient unde se refugiază visele, unele nume și situații care altădată ne Înfiorau, pulsiunile iraționale, devastatoare, dar și, uneori, salvatoare când totul pare pierdut, „Brebanii”, mărunți preoți de țară nord-ardeleni - ca acel „arogant” ctitor Vasile Lucaciu -, ctitori de biserici ei Înșiși - bunicul meu, protopopul Nicolae Breban, tată a treisprezece copii cu aceeași femeie, Elena Roman de Jugastra, construiește În comuna Cicârlău de lângă Baia-Mare, unde se naște Tatăl meu, o impozantă biserică În curtea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o vreme, mi se pare, ei Înșiși uitaseră că avuseseră „dreptate” și că, Între timp, „dreptatea lor” devenise pur și simplu o grosolană eroare! Dar această... ezitare a mea În a-mi da mie Însumi dreptate m-a ferit de aroganta și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care se grăbește să se Încarce cu aerele satisfăcute, suficiente, de fapt, ale Occidentului. El Însuși, după un imperiu post-renascentist, post-iluminist, cu o perioadă romantică formidabilă În capitalele culturale de atunci, Paris, Viena, Berlin, declină orgolios, uneori de-a dreptul arogant!; probabil pentru a „salva fața” și, mai ales, pentru a ascunde, stângaci, un tot mai evident - și distrugător! - complex de inferioritate (era să scriu: complex de iritare!Ă față de dominația tot mai accentuată a Americii de Nord, care, după ce a salvat de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țară, fapt ce nu prea se „obișnuia” cu autorii cunoscuți ca „având probleme” sau cu cărți care „le” puteau crea - cei doi sufereau intens prin faptul că „În jur”, În lumea filosofică românească de atunci, tonul Îl dădeau niște mediocri aroganți, Începând cu acel Pavel Apostol (fals prieten al lui Blaga, ale cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe nimeni și nici pe tine Însuți! Iată, de la „bătrânețe” am trecut la „prietenie” și apoi la „spaima de moarte”! Cam mult, cam „multe”, va ricana un om Înțelept și ironic, cam prea multe și prea dense, prea concentrate, prea „arogante” pentru niște Însemnări despre Sensul vieții, chiar dacă ele poartă sub-titlul, ca o scuză sau justificare, de Memorii. Ei bine, nu, va replica autorul acestor rânduri, tocmai acest subtitlu Îmi permite, sub scuza unor „segmente de existență”, a unor notații biografice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nouă organizație, de o nouă societate”, iată că, de data asta, o fac eu Însumi, din proprie voință; și acest fapt nu se mai Întâmplă undeva Într-un orășel de provincie, la un liceu peste care Începuseră să domnească tinerei aroganți, cu fulare murdărele În jurul gâtului, care veneau de la „județeana UTM”, și peste niște profesori zgribuliți de frică, ci În plină capitală, iar „coborîrea” mea din nou În postură de victimă, de „lepros social” cum ziceai tu, a fost anunțată din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
explicăm faptul, din istoria politică oarecum recentă a României, că tineri dotați cu o cultură și inteligență de excepție, un Eliade, un Cioran, dar și alții, s-au aliat „modului de a gândi” al unui „prost violent”, al „unui prost arogant” care a fost Zelea-Codreanu?! Pentru mine acest lucru rămâne, și azi, un mister! (E adevărat, unii scriitori adevărați au făcut un fel de „contracte cu puterea” sau „compromisuri”, fiecare după natura sa și puterea caracterului sau după ambiții. Dar noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al existenței: unitatea cu propriul tău trecut! „Să faci În așa fel, spune tot profetul de la Sils-Maria, ca tot ce ți s-a Întâmplat să fi fost voit de tine; să devii stăpânul trecutului tău!” Nu cunosc o afirmație mai „arogantă” decât aceasta În toată filosofia și literatura ultimelor secole, care m-a format și ne-a format; mai orgolioasă, pe măsura zeilor, un semn, În interpretarea mea, un prim semn al acelui Übermensch, „supraomul nietzschenian”, interpretat În fel și chip
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
presată, „confuzionată”, de starea ei politică și economică actuală, de pierderea „supremației” Între națiuni, de marginalizarea limbii ei, ce fusese odată universală, sau de dominanța tot mai evidentă, mai autoritară, a Statelor Unite ale Americii! Franța, care intră Într-un complex de „inferioritate-superioritate”: arogantă cu „națiunile mici” și „servilă” cu noile mari puteri, ruse, chineze sau americane. Franța, marea noastră prietenă, „nașa” benefică, salutară, a Unirii Principatelor, ca și a Marii Uniri, modelul nostru cultural prin excelență, Franța, azi, Într-un fel „ne părăsește
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prim-ministru a ocupat funcția de ministru de externe, apoi de președinte al Camerei Deputaților. Iliescu exercita puterea discret, Năstase a exercitat-o ostentativ. Sentimentul de superioritate pe care-l afișează i-a atras chiar din partea lui Iliescu calificativul de „arogant“. Tensiunea dintre cei doi a cunoscut momente delicate. Încercarea lui Năstase de a impune alegeri anticipate (prin forțarea Constituției, dacă nu chiar prin Încălcarea ei) a eșuat, În urma opoziției lui Iliescu. Obiectivul prim ministrului era dublu: permanentizarea la putere a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puținele probleme sentimentale - toate astea fuseseră extirpate la el. Asta se datora, firește, vârstei, dar și imersiunii în viața suburbiei (erau o groază de bărbați de vârsta mea în Manhattan care își păstrau multe atuuri tinerești). Aventurierul sexual chipeș și arogant fusese înlocuit de un tip cam desuet apropiindu-se de patruzeci de ani și manifestând o devoțiune servilă față de nevastă-mea. Nadine remarcase și ea asta și îl ținea pe Mitchell din scurt ori de câte ori activitățile școlare sau ocazionala cină festivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
când am realizat că tata habar n-avea că acest video era înregistrat. Se ridică brusc după ce se sfârși cântecul, strângând brațul fotoliului ca și cum ar fi căutat să se sprijine, nefiind sigur încotro dorea să se îndrepte. Fusese un tip arogant și teatral, înalt și voluminos, dar în singurătatea lui părea ostenit (și unde era Monica? Douăzeci și doi, cizme, haină roz, blondă - trăise cu el până înainte să moară cu o lună, ea fiind cea care îl găsise mort, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
zile și nopți de lucru. Dacă, în epocă, majoritatea oamenilor așază, de regulă, realitatea deasupra închipuirilor unui nebun ce umblă cu pensula sau condeiul, atunci, peste secole, tot ce rămâne din implacabila istorie evenimențială, din faptele așa-numiților „contemporani”, din aroganta lor părere despre sine, pe scurt: tot ce supraviețuiește vremurilor sunt amprentele geniului artistic încorporat în cărți și în tablouri. Îmi place să consider acest lucru victoria postumă a spiritului asupra realității, indiferent de felul cum a fost ea, realitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de campanie, câte un ștergar și, slavă Domnului, televizor. VITALIE CIOBANU: Fetele din stufful polonez sunt foarte impresionate de apariția noastră, asta mă face să mă simt și eu din altă lume, superioară. Îmi iau un aer sigur și ușor arogant, ușor provocator - o imagine (trucată) a unui om care este cu totul altfel. Dar fetele nu știu și se iau după aparențe, sunt programate să ne vadă supradimensionați, să ne atribuie calități de feți-logofeți, așa că e mai bine să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]