2,542 matches
-
a fost fericit în detenție pentru că acolo a cunoscut taina botezului. „Convertirea este un acces la fericire”, explică el. Nu îi acceptă pe habotnici și, la urmă, „descotorosit de ură”, se roagă și pentru evrei, și pentru prigonitorii lor, legionarii asasinați din porunca lui Carol al II-lea, zicând că toți au dreptul la iertare. Această mărturisire va produce multă iritare. S. se apără dinainte, aducând exemplul lui David Ben Gurion care s-a îmbrățișat cu Konrad Adenauer. Preconizează o nouă
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
să divorțeze. Și n-o divorțat și o rămas cu sora lui Ilie. Și a mai fost acolo cu noi și Râmboiu, și Voloșniuc. Voloșniuc avea soția În Ucraina și s-o dus la nevastă-sa..., și acolo l-o asasinat. Că nici nu știa să tacă, domnule! Eu am Învățat de la un coleg, Sandu Munteanu, să tac, să fiu prudent... Și ce munceați În fabrică? Acolo În fabrică făceam sobe, băteam nituri la sobe... Aveați normă la lucru? Aveam. Adică
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Trecem peste... Nu aveam destulă Încredere În mediu unde trebuie să mergem. Și el s-a dus. L-au scos de la mănăstire pentru că nu avea facultatea. A făcut-o pe urmă și s-a dus din nou... Și l-a asasinat... L-o călcat trenul..., cum era sistemul lor de asasinare. Te-o călcat trenul și cu asta basta. Am mai avut un coleg, un prieten, pe care iar l-a călcat trenul... Pe Marius Neagoe tot la fel... Deci aveau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a împiedicat - curios lucru - ca două zile mai târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35, o gafă impardonabilă, căci la 29 decembrie 1933, primministrul I.G. Duca a fost asasinat tocmai de legio narii pe care el îi considera nedreptățiți. studiu introductiv 19 31. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că în capitala României s-ar afla „mulți polonezi suspecți“; Prințul i-a precizat însă că are deplină încredere „în prefectul de poliție Radu Mihai“ (ibid., p. 6); de altfel, patru ani mai târziu, la Petersburg, țarul nu a fost asasinat de polonezi suspecți, ci de „nihiliști“ ruși. 79. „Manifestarea studenților“, ROM., an. XXI, 13 mai 1877, p. 423. 80. Nu la 24 mai, ci la 27 mai/8 iunie 1877 („București, 27 Florar/8 Cireșar. Maiestatea-sa împăratul tuturor Rusielor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Asasinatul Orasca Nicolaidi și fiica“, Pressa, an. X, 23 august 1877, p. 2). Mult mai târziu, tocmai când era aproape de termenul liberării, a voit să fugă și a fost împușcat. O versiune foarte acreditată a pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.171* 396 bucureștii de altădată 171. Furtul „Cloștii cu puii de aur“, celebrul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cesul verbal consemnează întâmplarea. Bineînțeles în public cazul nu mai e discutat în speță, dar după coloarea politică a combatanților, conservatorii pretind că Emil Costinescu a dat dovadă de lașitate, liberalii ripostează acuzând guvernul că a trimis un spadasin ca să asasineze pe un ziarist de valoarea lui Costinescu. (Id., ibid., nr. 11648, 26 martie 1922, pp. 1-2.) Pagina 230 * În viața publică debutează cu un cuvânt de spirit. Prefect al poliției era acum dl. Theodor Văcărescu 10. Bonifaciu scrisese ceva atingător
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stat în temniță până ce să-și sfârșească termenul. Pentru care folos ar fi încercat o evadare? Bineînțeles, ancheta oficială a conchis la o evadare, oricât de absurdă era versiunea, însă faptele, cât și convingerea generală a fost că Pantazescu fusese asasinat din ordin superior. Asupra acestui asasinat au circulat două versiuni. Întâia: Pantazescu, atât prin furtul de la Muzeu, cât mai ales prin dibăciile dovedite cât timp a stat la Cozia, dar mai mult prin afișarea unor mari proiecte de viitor, dăduse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
respectîndu-i discreția, nu l am iscodit ce gîndește. Eram atît de derutat, încît nici nu m-aș fi priceput. *Ca să preîntîmpin reproșul lui Anani Mihăescu fiindcă n-am scris încă despre Grigore Filimon, un pionier al „băncilor populare” în Bucovina, asasinat în chip misterios, probabil de potrivnicii acțiunii lui, am orientat convorbirea noastră spre întîmplări mai recente. Născut în 1899, A.M. se ține drept, are memoria proaspătă și o mișcare a gîndului deosebit de iute. Pentru mine, el e o „cronică vie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
agent dublu, își plătea chiria și taxele fiind creditat de cineva din Viena, care la rîndu-i primea sumele din țară. După opinia mai multor membri ai comunității românești din Toronto (o comunitate de cca 4000), „domnul Corneliu DimaDrăgan a fost asasinat de un membru al Gărzii de Fier, ca răzbunare a faptului că scria (în «Tricolorul») articole procomuniste”. Vorbe!... El nu era ideolog. Dacă identitatea asasinului e exactă, atunci motivul asasinării e că era pregătit (făcuse greșeala să avertizeze) sau chiar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care se bucură un pușcăriaș dintr-o închisoare occidentală? În sfârșit, ce diferență există pentru mine aici și pentru sutele de mii de români care trăiesc în Occident între o Bulgarie supusă și o Românie relativ independentă? Una încearcă să asasineze disidenții săi din străinătate cu o umbrelă, ceilalți cu un stilou. Scumpul meu copil, mai sunt multe lucruri pe care nu ți le pot spune fără a-ți primejdui viața. Acesta este motivul pentru care am părăsit România. Din prima
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și mai ales să aibă parte de un sfârșit cutremurător. Trebuie să spun că am fost printre detinuții care nu și puteau închipui că marxism leninismul autohton, când punea ochii pe unul dintre noi, nu-i rezerva alt sfârșit decât, asasinându l. De altminteri, doar încrederea într-un final favorabil Țării Românești m-a împiedicat să fiu sigur că, după ce Nicolae Petrașcu a condus prima echipă parașutată în țară de guvernul de la Viena, a salvat să nu fie exilați în Siberia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să deduci că, rareori și poate niciodată, nu s-a simțit la adăpost de primejdii și nu și-a îngăduit satisfacția de a fi el însuși. Istoria Mișcării Legionare dintre 1940-1990, așadar încă un număr de ani după ce a fost asasinat, se resimte de conduita și de urmările îndrumărilor date de Nicolae Petrașcu. învestit de Conducătorul Legiunii cu cea mai înaltă autoritate între legionarii din țară, i-a revenit și îndatorirea de a-i dirija în hățișurile unor împrejurări anevoie de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
descoperit complicitățile și legăturile lor directe cu Eugen Cristescu Pe data de 29 Noiembrie 1942, de ziua morții Căpitanului, ca un semn din imponderabil, a fost descoperită întreaga țesătură a complotului în toată amploarea și grozăvia lui. Urmau să fie asasinați din grupul de la Berkenbrück, Horia Sima și încă două-trei personalități, iar din grupul de la Rostock, Nicolae Petrașcu și alți câțiva, cu atitudine intransigentă. Data fixată de Eugen Cristescu era 6 Decembrie 1942. Toate aceste lucruri s-au aflat de la Gheorghe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
condamnat în 1949 la 20 de ani muncă silnică. În al doilea proces al „reeducării” primește 25 ani muncă silnică. în perioada 1945-1948 este un fel de secretar al lui Nicolae Petrașcu Trimis și el în Cazimcă pentru a fi asasinat lent. Nicolae Petrașcu om de o înaltă cultură și o nestrămutată credință în destinul Mișcării Legionare. El fusese în timpul biruinței legionare, secretarul mișcării. După evenimentele din ianuarie 1941 se refugiază în Germania, unde este conducătorul grupului de cca. 300 legionari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și am venit acasă, la înmormântare. Pe 29 octombrie 1968, s-a întâmplat marea tragedie a familiei noastre. Tata a murit la 61 de ani. Semnele și întâmplările misterioase, ca și cauza morții propriu-zise duc la concluzia că a fost asasinat de Securitate, prin oamenii săi. A lăsat în urmă o familie distrusă, dar mai ales o soție, Livia, un om de valoarea și talia lui, în care rana despărțirii a fost adânc săpată în sufletul ei, nu l-a uitat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
epuizarea tuturor căilor legale de atacare a sentinței, Căpitanul este depus în închisoarea de la Râmnicu Sărat pentru executarea pedepsei și ținut într-o izolare absolută. De aici este scos în noaptea Sfântului Andrei din 1938 împreună cu alți 13 camarazi. Sunt asasinați în niște condiții unice ca sălbăticie morală. Nu cred că vreun istoric viitor al crimelor politice va mai găsi undeva un caz similar. Pregătirea și executarea unui asasinat în grup, punând 14 oameni să sugrume deodată, la o comandă, alți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
furnizată securității: DUPĂ CE I-A MURIT BĂIATUL, S-A MAI POTOLIT. Aceste opt cuvinte poartă în profunzimea lor organică germenii Hekatei, (otrăvurilor întunecate ). Domnule, am tristețea să vă reamintesc răscolitoarea dramă: FIUL MEU, TÂNARUL POET ALEXANDRU MĂLIN TACU, A FOST ASASINAT POLITIC LA VÂRSTA DE 17 ANI, altfel spus, ÎNFRÂNT PE FRONTUL DE ONOARE ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ. Mălin, înzestrat cu o dinamică fericită îsi umilea adversarii prin înfățișarea plină de savoare și demnitate model, prin frumusețea fizică încântătoare. Un sportiv efeb
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
1970; Iedera, Pancevo, 1975; Fișe poetice, Pancevo, 1977; ed. București, 1982; Lumea fizică, Vârșeț, 1977; Terapia muncii, Pancevo, 1981; Starea de fapt, Pancevo, 1984; ed. Cluj-Napoca, 1986; O bufniță tânără pe patul morții, Novi Sad, 1988; ed. București, 1998; Memoria asasină, pref. Srba Ignjatović, Novi Sad, 1989; Tălpile violete, Novi Sad, 1990; Poeme, pref. Al. Cistelecan, București, 1993; Discurs asupra Struțocămilei, București, 1995; Cincizeci de romane și alte utopii - Fifty Novels and Other Utopias, ed. bilingvă, pref. Cornel Ungureanu, tr. Andrei
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
poetul, filosoful culturii și al valorilor, esteticianul, criticul, comparatistul, călătorul, surprinzând totodată metamorfozele personalității profesorului. E. Lovinescu scria, cu amărăciune, în Istoria literaturii române contemporane, că „sburătoristul” Tudor Vianu părăsise critica literară pentru catedra universitară: „necesitatea unei cariere mediocre a asasinat în d. Vianu un critic literar.” G. oferă acum o posibilă explicație: „vocația lui nu era într-adevăr aceea a unui critic de direcție sau a unui cronicar, ci a unui critic care, chiar când e atent la detalii, privește
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
câteva cabinete, la Culte și Instrucțiune Publică (1914-1918), Agricultură și Domenii (1918-1919), Externe (1922-1926), Interne (1927-1928), devine președinte al Consiliului de Miniștri în noiembrie 1933. Fiind cunoscut ca un mare democrat și deci dușman al partidelor și regimurilor totalitare, este asasinat, în ultimele zile ale aceluiași an, de un comando legionar, pe peronul gării din Sinaia. Debutează în presă în 1899, în ziarul „Universul”, cu un articol de politică externă, Chestia insulelor Samos. Va fi, până în 1914, colaboratorul permanent al ziarului
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
favorabil afirmării caracterelor.” Atitudinea democratică este manifestă, reieșind dintr-o serie de articole critice referitoare la acțiunile nefaste ale Gărzii de Fier. În numărul 41/1933 se publică testamentul lui Mihai Stelescu, din care rezultă că I.G. Ducă a fost asasinat din ordinul lui Corneliu Zelea Codreanu. La pagina literară semnează versuri Magda Isanos, Ion Vinea (republicări din „Viața românească”), George Lesnea, Mircea Pavelescu, Mihai Codreanu, Eusebiu Cămilar, iar proza, Eusebiu Cămilar. În paginile gazetei G. Călinescu prezintă românul Cordun de
IASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287492_a_288821]
-
pensionarea profesorilor C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, D. Pompei și N. Iorga. În lucrarea Destinul omenirii, P.P. Negulescu afirmase că nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
mai angajează nicăieri. A folosit și pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie proză umoristică absurdă. Împreună cu câțiva colegi, printre care Gheorghe Ursu, asasinat de Securitate mai târziu, și Camil Baciu, viitor prozator SF, participă la un grup de contestare politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage o supraveghere atentă din partea Siguranței Naționale. Colaborează deschis la „Dreptatea”, rămas principalul organ de
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]