2,884 matches
-
persoane care se ascund, se sustrag responsabilităților și lansează scuze sau acuze neîntemeiate. Manifestările comportamentale care definesc personalitatea pot fi identificate în funcție de semnalele transmise datorită manifestării atitudinilor: a) asertiv (caută contactul vizual, au o postură deschisă, sunt receptivi, sunt buni ascultători, transmit păreri, exprimă deschis dorințele, oferă opinii, clarifică și înfruntă problemele, comunică sentimentele, sunt hotărâți, au o exprimare scurtă și la obiect); b) supus (nu caută contact vizual, au o postură umilă, sunt buni ascultători, ascund sentimentele, nu transmit păreri
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
deschisă, sunt receptivi, sunt buni ascultători, transmit păreri, exprimă deschis dorințele, oferă opinii, clarifică și înfruntă problemele, comunică sentimentele, sunt hotărâți, au o exprimare scurtă și la obiect); b) supus (nu caută contact vizual, au o postură umilă, sunt buni ascultători, ascund sentimentele, nu transmit păreri, nu oferă opinii, se lasă dominați, sunt nehotărâți, se scuză permanent, se arată de acord cu punctele de vedere exprimate de ceilalți); c) agresiv (caută cu insistență contactul vizual, au o postură dominantă, nu sunt
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
sentimentele, nu transmit păreri, nu oferă opinii, se lasă dominați, sunt nehotărâți, se scuză permanent, se arată de acord cu punctele de vedere exprimate de ceilalți); c) agresiv (caută cu insistență contactul vizual, au o postură dominantă, nu sunt buni ascultători, ascund părerile, ascund informații, întrerup discuțiile, vor să domină discuția, utilizează tonalități ridicate, vor să se facă auziți, sunt sarcastici, atacă verbal, evită subiectele întrebărilor, sunt foarte hotărâți, încearcă să manipuleze). Semnale care permit stabilirea unui tip de comportament sunt
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
lume care așteaptă isprăvile noastre... Invitația la lectură prin joc este cea mai facilă dar uneori cu efecte vizibile chiar dacă foarte scurte. O poveste care are legătură cu subiectul lecției este rapid scanată, după care povestitorul se oprește și cere ascultătorilor să continue povestea după propriul scenariu utilizând concepte tocmai învățate. Învățarea nu este doar joc, este și muncă. Rămasă la stadiul de joc, aduce fructe imature, necoapte care cad repede din pomul cunoașterii. Oamenii care nu citesc sunt poate mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lor, dar au nevoie și de încurajări care să le redea încrederea în viață, dar poate și de un examen al contextului, așa cum și ceilalți, martorii nepăsători, au. Alexandru Șafran este o voce care face să se trezească în urechile ascultătorilor glasul conștiinței adormite. Creștinilor le este strigată inadmisibila lor somnolență într-un moment când neamul care le-a dat psalmii pe care ei îi psalmodiază la fiecare Liturghie, când neamul care le-a dat Biblia pe care o invocă ei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
încurajau, în schimb, discuțiile colegiale, care aveau loc într-o atmosferă informală. Fiecare întâlnire de acest fel dura două zile și se desfășura într-un loc retras. Pentru a asigura consistența discuțiilor, zilnic erau doar doi sau trei vorbitori, iar ascultătorii erau încurajați să îi întrerupă. Nucleul grupului care se ocupa de inhibiția cerebrală era format din Warren McCulloch, (chairman), A. Rosenblueth, Gregory Bateson, L. Kubic, Margaret Mead, precum și din directorul medical al Fundației, Frank FremontSmith. Ca invitați s-au alăturat
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită, constituie „competența” iar actualizarea sau manifestarea competenței prin activitatea de producere și de rostire, în fiecare limba, a infinității de enunțuri
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
la al treilea disc este media vitezei implicate la primele două. Urmează câteva probabilități - care sunt tot atâtea extrapolări reducționale de la uman la infrauman - în domeniul comportamentului verbal. 19. „Mand”. În prezența unui ascultăror (SD), răspunsul „apă” este întărit când ascultătorul dă vorbitorului apă. 20. Comportamentul-ecou (echoic behavior). Când cineva spune „apă”, vorbitorul spune „apă” și întărirea este posibilă datorită asemănării celor două sunete. 21. Comportamentul textual (textual behavior). Când vede cuvântul scris „apă”, vorbitorul este întărit dacă spune „apă”. 22
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sine înțelese într-un grup de interlocutori. Este economicos în mijloace și bogat în conținut, purtând o mare cantitate de semnificație în puține cuvinte, fiecare dintre acestea având un set complet de conotații și funcționând ca un indicator ce orientează ascultătorul către informații suplimentare bogate care rămân nespuse. Deoarece se bazează pe un repertoriu de semnificații împărtășite și de cunoștințe de bază, un cod restrâns transmite un mesaj social de includere, de recunoaștere implicită a faptului că destinatarul este „unul de-
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conferinței de presă, precum și maniera de abordare a problematicii acesteia, trebuie să fie interesantă atît din punct de vedere al siste-mului care organizează manifestarea, cît și din perspectiva omului de presă și nu în ultimul rînd din perspectiva cititorului, a ascultătorului sau a telespectatorului. Tema trebuie să-i atragă și să le stîrnească interesul acestora din urmă, deoarece în ultimă instanță populația este aceea spre care un sistem își îndreaptă mesajele direcționate și de la care se așteaptă un feed-back. Dacă în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
are cuvîntul și În poemul: În urma broaștei un plescăit În noapte - și luna... țăndări Eduard Țară În primă instanță Îl putem citi ca acel și... pe care Îl folosim retoric, prelungind pauza semnificaitvă de după el, cînd, povestind, vrem să ținem ascultătorul cu sufletul la gură În așteptarea neașteptatului. Și, În acest caz, resimțim lesne că el continuă de fapt povestea, dar la un mod mult mai Înalt, trimițîndu-ne simultan la Înțelesul de urmare instantanee și de consecință de neînțeles. E un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de absența personajului-reflector. În sfîrșit, monologul interior reprezintă tranziția dintre situația narativă la persoana întîi și cea personală. În monologul interior, cititorul întîlnește un eu care deja manifestă trăsătura caracteristică a personajului-reflector: acesta nu narează sau nu se adresează unui ascultător sau cititor, ci reflectă în conștiința lui situația sa momentană, inclusiv reminiscențele evocate de această situație. Prin urmare, lumea exterioară prezentată într-un monolog interior apare doar ca un reflex în conștiința personajului la persoana întîi. Din moment ce distincția dintre referința
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
exterioare și a întîmplărilor exterioare din casa familiei Compson sînt prezentate în cadrul lor. Toți acești factori împreună îi lasă cititorului impresia că personajele la persoana întîi sînt ocupate cu un "act narativ" tacit, care, desigur, nu este direcționat spre nici un ascultător sau cititor. În cîteva fragmente din Pe patul de moarte de Faulkner timpul trecut este înlocuit de prezent. Folosirea timpului prezent pentru redarea stării momentane a conștiinței accentuează modul reflector al acestui fel de prezentare a monologului eului. De asemenea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se lamentează în italiana sa corect scandată, în spatele său, puterea lucrează ca să-i suprime, să-i șteargă, să-i distrugă pe infamii care au produs suferința în cauză. Magistrații și polițiștii sunt în gardă; ascultător, aparatul de stat se pune imediat în serviciul spiritului. După lamentația din Osservatore, urmează procedurile legale ale puterii: scriitorul sau cineastul blasfemiator este lovit imediat și redus la tăcere. În cazul unei revolte de tip umanist - posibilă în cadrul vechiului capitalism
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ingenuele speranțe revoluționare. Ieri a fost o conferință de presă a lui Marco Pannella. Vorbind cu o vivacitate cuceritoare și cu veselie, în ciuda celor cincizeci de zile de greva foamei, el a rostit o frază pe care poate că puțini ascultători au surprins-o: „Sunt paleofasciști, deci nu fasciști”. Mi-aș dori ca această frază să fie epigraful interviului nostru. 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 1tc "16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor1" Marco Pannella este de mai bine de șaptezeci de zile
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nedemn de iubire, chiar dacă oamenii i-au atribuit lui Dumnezeu daruri precum bunătate și milă. "Crearea lumii nu-și are altă explicație în afară de frica de singurătate a lui Dumnezeu. Dumnezeu, însă, se pare că nu a vrut să-și inventeze ascultători, ci doar alte singurătăți."27 Dumnezeu și-a trimis fiul pe pamant pentru a răscumpără "mizerabilă" condiție umană, într-o descindere dureroasă și, spune Cioran, inutilă. Cine mai crede că se mai poate muri n-a cunoscut anumite dureri și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
confident al celor mai profunde "mâhniri" ale creației sale. Nu crede nimeni în Dumnezeu decât pentru a evita monologul singurătății. Decretează: "Singurătatea fără Dumnezeu este nebunie curată"54. Rugăciunea este un monolog, fără îndoială, dar ea se adresează totuși unui ascultător divin, oamenii se roaga lui Dumnezeu, invocându-i iubire. Pentru credincios, Dumnezeu este cuvântul rugăciunii, însă la Cioran char și rugăciunea este "întoarsă", căci, iată cum sună o rugăciune la el: "Ferește-mă, Doamne, de ură cea mare, de ură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
personaje, ale căror destine rămân, în final, la fel de necunoscute ca și în debutul operei, dau dreptate acelor exegeți care consideră că anumite cânturi sunt prea elaborate, uneori chiar stufoase. Intenția, chiar vanitatea lui Boiardo, este de a-i uimi pe ascultători prin bogăția și felurimea intrigilor, atrăgându-i în aventurile cele mai ciudate. Dar concepțiile cele mai originale, situațiile cele mai interesante cedează tocmai când ating punctul culminant; te afli într-o lume fantastică, și te trezești deodată într-una vulgară
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
perceptibilă. I.1.1. Funcția denotativă În lingvistică, funcțiile limbii se stabilesc fie în raport cu natura limbajului, fie în funcție de scopul acestuia sau de actul vorbirii. Așa cum s-a mai spus, actul lingvistic presupune coexistența a trei componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de relație cu acesta, pe care primul vrea s-o impună" (ibidem: 132). Acest procedeu al utilizării enunțurilor canonice în titlu echivalează cu ceea ce retorica antică numea captatio benevolentiae ("[...] scopul urmărit prin introducere era acela de a-l face pe ascultător binevoitor, doritor să asculte și dispus să se lase învățat", Ernst Robert Curtius, 1970: 87) și face parte din recuzita strategiilor de manipulare, de persuasiune, de seducție a cititorului (v. și Tatiana Slama-Cazacu, 1999). Iată câteva exemple oferite de Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
obiectivelor politice centrale, în vreme ce VA și alte posturi de radio speciale au fost subordonate unei noi entități bipartizane, Broadcasting Board of Governors. În prezent VA transmite în 53 de limbi, având un public estimat de aproximativ 91 de milioane de ascultători.158 Mai importantă decât dificultățile implicate de reorganizare a fost prioritatea redusă acordată puterii blânde în anii de după război. Într-adevăr, la retragerea sa, președintele Eisenhower a afirmat că ar fi trebuit să ia bani din bugetul armatei și să
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
reduse la jumătate. Din 1995 și până în 2001, schimburile academice și culturale au scăzut de la 45 000 la 29 000, iar multe centre culturale și biblioteci au fost închise.163 În 2003 BBC World Service înregistra 150 de milioane de ascultători în întreaga lume, pe când VA înregistra mai puțin de 100 de milioane.164 Puțini americani păreau să observe că odată cu revoluția informației creștea și importanța puterii blânde. Abia după evenimentele din septembrie 2001 au redescoperit americanii importanța investiției în instrumentele
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
suferit o viață întreagă pentru treaba asta. M-au bătut până n-am mai știut ce-i cu mine, au turnat apă peste mine și după aceea au intrat din nou anchetatorii: "Vezi dacă nu ești cuminte și nu ești ascultător ce-ai pățit? Ia și spune!" Nu pot să spun, pentru că nu știu nimic". Atunci anchetatorii au zis: "Îl băgați la celular!" M-au băgat în celular separat. Pe ceilalți doi colegi nu știu de unde i-au luat, cum i-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în rândul adolescenților, care „asortează“ muzica cu starea lor de spirit, pentru că, de cele mai multe ori, muzica este abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre sufletești. Astfel, sunetul unui flaut se insinuează durabil în inima ascultătorului, cel al unui saxofon dintrun blues „vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]