4,476 matches
-
operei lui Robert Musil, descrie o lume fără însușiri, lumea oamenilor „recenți“. Horia Ursu, Asediul Vienei, colecția „Proză“, Editura Cartea Românească“, 2007, 29.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA HORIA URSU „Asediul Vienei este romanul unor oameni obișnuiți“ Bogdan Romaniuc Asediul Vienei este un roman elaborat, pe care l-ați scris în treisprezece ani. Cum s-a născut această carte? Dacă prin elaborat înțelegeți construit, înseamnă că acceptăm una din exigențele fundamentale ale romanului, ale prozei în general. Convins fiind că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
anume rigoare, o stare socială diferențiată; și o anume tradiție: ea este deliberată, construită; (...) A crea o literatură înseamnă a crea o proză“. Toți comentatorii, deloc puțini, care și-au făcut timp pentru a citi și a scrie apoi despre Asediul Vienei au remarcat gestația sa poate neobișnuită, sugerând în subsidiar și riscurile unei „sarcini suprapurtate“. Obișnuiți cu un ritm alert al aparițiilor editoriale, cititorii profesioniști sau nu ai literaturii române au avut cel puțin un motiv de mirare, suficient de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
suficient de puternic însă pentru a vedea cum se pot „pierde“ atâția ani scriind un roman. Musil a „pierdut“ de două ori mai mulți ani scriind o capodoperă. Neterminată. Și, poate, de neterminat într-o viață de om. Revenind la Asediul Vienei, voi spune că acest roman s-a construit pe ruinele, ca să nu spun relicvele, unui roman abandonat, parțial scris înainte de 1989, Trestia de var. După decembrie 1989 nu am mai scris nici un rând timp de patru ani, deși întrebările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
printr-o tristă și grandioasă emigrație. Suferința reală, banalizată prin supraexpunere sau supralicitare, devenise un produs de export, un simplu slogan identitar-publicitar care nu mai ducea nici spre compasiune și nici spre redempțiune. Atunci am găsit una din temele romanului Asediul Vienei, înscrisă în strigătul voios-bezmetic al lui Gheretă: „Oameni buni, am învins! Oameni buni, am murit!“. El anunța în fapt moartea unui punct cardinal, Estul, cu conotații politice. Orice pierdere lasă în urmă un gol. Acest gol a devenit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ideale? Apudul este înainte de toate imaginea unei Transilvanii uitate sau ignorate, în cel mai bun caz redusă la clișee și prejudecăți. Romanul nu înlocuiește Istoria și nici nu i se subordonează necondiționat, dar nici nu o poate deturna sau mistifica. Asediul Vienei este romanul unor oameni obișnuiți, fără însușiri, dar în sens musilian, de unde și inadecvarea comportamentului sau reacțiilor în varii situații. Ar fi prea simplu să vedem în Apud o Transilvanie a microarmoniei, neconflictuală, cum ar zice V. Nemoianu. Romanul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
contrapunct, chiar crude, de nu cinice, cu speranța intactă că voi ocoli confruntările fără apel și fără întoarcere. În începutul cărții îl citați pe Robert Musil, autorul Omului fără însușiri. V-a influențat în vreun fel acest scriitor în scrierea Asediului Vienei? Citatul din Musil e un fel de „certificat de autentificare/autenticitate“ sau de conformitate cu realitatea. Asta vrea să spună: Dragi cititori, ceea ce veți afla citind această carte este adevărat. Dincolo de glumă, e greu de spus cu fermitate dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de „Observator cultural“ Două volume apărute la Editura Cartea Românească în 2007 au câștigat secțiunile de literatură („Proză/Memorialistică“ și „Poezie“) ale celei de-a doua ediții a Premiilor revistei „Observator cultural“ Ă Horia Ursu a câștigat premiul pentru volumul Asediul Vienei la categoria „Proză/Memorialistică“. În 2007, revista „Tribuna“ i-a conferit distincția de „cel mai bun roman publicat în 2007“. Scriitorul a declarat că a fost întrebat de ce se afla în sală, insinuându-se astfel că ar fi știut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Observatorului Culturală, a spus Horia Ursu, mulțumind revistei și Editurii Cartea Românească. Ă Premiul oferit luni seara nu este singurul câștigat de scriitor, care a lucrat la roman aproape 13 ani cu o „discreție laborioasă“, după cum apreciază criticul Paul Cernat. Asediul Vienei a fost votat de mai bine de jumătate dintre cititorii revistei „Observator Cultural“ ca fiind cel mai bun roman al anului trecut. „Putem vedea în acest roman o surpriză... îndelung așteptată. Tematica sa «mitteleuropeanăă nu reprezintă un atu pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lot de pacienți britanici născuți la termen cu greutate și lungime mică), ca și rolul posibil al deprivării nutriționale extreme in utero în determinarea MA la adult (prin investigarea unui grup de subiecți ale căror mame au purtat sarcina în timpul asediului Leningradului). Prevalența MA în primul lot a fost de 4,7%, pacienții cu MA având greutatea la naștere, greutatea placentei și indexul ponderal semnificativ scăzute. La pacienții din al doilea grup a fgost găsită o prevalență a MA de 9
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cenzură. În Parisul asediat, publica(iile socialiste au dus o intensă propagandă democratică. (n urma armistițiului din ianuarie 1871, acestea au devenit libere, Comuna afl(ndu-se deja la (nceputurile sale atunci cînd, pe 11 martie, generalul Vinoy, în virtutea stării de asediu, suprima 6 ziare "roșii". În timpul Comunei, presa federalistă Le Mot d'ordre a lui Rochefort, Le Cri du Peuple a lui Vallès, Le Père Duchesne a lui Vermeersch, Le Vengeur a lui Félix Pyat, La Commune a lui Millière... a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Press Bureau se afla la originea unui fel de compromis echivoc, constituit lent. În Germania, aceasta a fost încredințată lui Kriegs Presseamt, depinzînd direct de Cartierul general. În Franța, Bureau de presse, intrat și el în atmosfera stării de asediu, depindea de Ministerul de Război. Ziarele aduceau birourilor de cenzură o morasse, adică o probă a paginilor din ziare; cenzorii, în funcție de consemnele generale sau de instrucțiunile particulare cu privire la ziare, semnalau textele interzise care erau apoi scoase din formele compoziției, lăsînd
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la un fascinant român, practic nou, cel mai bun român al exilului pe care-l avem, si apoi cartea lui Bogdan Popescu, Cine adoarme ultimul, ficțiune coerentă și seducătoare, istorie corectata prin vis. Noaptea lui Iuda, de Dan Stâncă, si Asediul Vienei, de Horia Ursu, sunt române ale autorilor generației mature, care își dă măsură. Între tineri, trebuie notați și urmăriți Iulian Ciocan cu puzzle-ul sau basarabean Înainte să moară Brejnev, Călin Ciobotari cu fiction-ul antisecuristic Ssst! Generalul visează... , Gabriela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
și a cerut instituirea stării de urgență. E drept că el i-a spus „de necesitate“, dar așa ceva nu mai există în legislație, e o noțiune de pe timpuri, ce să-i faci, vârsta. Simpla lectură a legii privind starea de asediu și de urgență e suficientă pentru a devoala demagogia pesedistă. Legea restrânge o serie de drepturi și libertăți fundamentale, fără nici o legătură cu ploaia căzută din cer. Circulația persoanelor sau a vehiculelor în anumite zone sau intervale orare poate fi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
s au baricadat în luxoasele lor birouri din cele două Camere și nu se dau duși. PSD și PRM au făcut zid în jurul lor. Puterea se vede nevoită să-și concentreze toate forțele la ușile de lemn scump; este un asediu. Toate proiectele de legi și ordonanțe vor trebui să aștepte modificarea regulamentelor și sunt sute de amendamente. Rostul lor esențial este să amâne cât mai mult adoptarea unuia singur, cel privind revocarea președinților. Pentru prelungirea agoniei, PSD e în stare
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
stăpânirii românești. Dar Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul istoriei pe care a făurit-o („zdrobise fiara fascistă, luând parte la asediul Reichstag-ului, arase țelina kazahă, lucrase în Comitetul Orășenesc de Partid și obținuse un apartament de trei camere în sectorul Râșcanovca“) și chinuit de prostată. Bântuit de gânduri negre, bătrânul Polikarp moare, dar nu înainte de a-l vizita pe responsabilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
afirma punctul de vedere al partidului asupra tuturor problemelor la ordinea zilei"187. Menită să marcheze declanșarea unei campanii pentru răsturnarea guvernului, acțiunea avea să devină cel de-al doilea Congres general al liberalilor georgiști. Cum cenzura și starea de asediu erau în vigoare, conducerea partidului a intervenit pe lângă Prefectura Poliției pentru a obține aprobare pentru desfășurarea manifestării 188. Aprobarea a fost acordată pentru ziua de 2 decembrie 1934, dar numai în urma promisiunii că va fi un congres "inofensiv, fără manifestații
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României. După alegerile din 20 decembrie, a intervenit asasinarea premierului, I.G. Duca, de către legionari. La 30 decembrie, regele a numit în funcția de prim ministru, cu titlu provizoriu, pe Constantin Angelescu, iar prin decret regal, s-a instaurat starea de asediu. Dorind să evite ascensiunea lui Dinu Brătianu la conducerea guvernului, la 3 ianuarie 1934, Carol al II-lea l-a numit în fruntea guvernului liberal pe Gheorghe Tătărescu. Duritatea acuzelor aduse fostului premier, I.G. Duca, de către georgiști a atras includerea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tolera astfel de manifestări nu putea să fie considerat liberal. În lunile care au urmat, protestele georgiștilor față de regimul politic al cabinetului condus de Georghe Tătărescu au fost din ce în ce mai numeroase. N. Constantinescu-Bordeni a vorbit la Cameră împotriva legii stării de asediu, arătând că dacă ea fusese justificată în decembrie, când avusese loc atentatul de la Sinaia, prelungirea acestei măsuri excepționale în luna martie nu mai era compatibilă cu doctrina unui partid liberal 401. În aprilie, când guvernul a adus în discuția Camerei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii și a stării de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există Constituțiune, mai există Parlament? [...] Țara vrea să fie lămurită. Ea vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu a renunțat la cenzură nici
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de Alexandru Averescu pentru a protesta față de prelungirea stării de asediu și a luat în discuție posibilitatea de a colabora la un viitor guvern alcătuit din șefi ai partidelor mici, ca acelea conduse de Alexandru Averescu, A.C. Cuza, Nicolae Iorga, Grigore Iunian, Grigore Filipescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Argetoianu sau M. Cantacuzino
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care Alexandru Averescu ar fi format un nou guvern, georgiștii urmau să-și îndrepte voturile spre susținerea noii echipe guvernamentale 552. Evenimentele din prima jumătate a anului 1934 s-au desfășurat pe un fundal politic tensionat. La prelungirea stării de asediu și a cenzurii s-au adăugat și tulburările din armată, produse în lunile aprilie-mai. Victor Precup, împreună cu alți ofițeri puseseră la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea și a Elenei Lupescu 553. În aceste împrejurări, când s-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
va fi nevoie "cot la cot cu adversarii [...] de ieri și de mâine" și va participa la "o mișcare populară [...] în contra minciunii oficiale"555. Declarația făcea trimitere la guvernarea liberală, proaspăt instaurată, care prin menținerea cenzurii și a stării de asediu încălcase legea fundamentală a statului. Ea exprima intenția liderului georgist de a lupta împotriva acestei guvernări alături de partidele din opoziție și de a dezvolta o mișcare populară, care să apere valorile liberalismului, împiedicând denaturarea lui prin acțiunea oficială a guvernului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cele două grupări. În aceste condiții, acordul dintre PNL-Gheorghe Brătianu și Partidul Poporului a primit denumirea de "Front Constituțional". Era o alianță care viza apărarea Constituției existente, ale cărei prevederi fuseseră eludate de guvernul care transformase cenzura și starea de asediu într-o practică permanentizată. Alianța era, în egală măsură, îndreptată împotriva guvernului, dar și împotriva camarilei. Pe parcursul lunilor mai-iunie 1935, au avut loc întrunirile georgisto-averescane de la sala Gib din București, cea de la Netezești și cea de la Cluj. Discursul susținut de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
manifestul din 22 septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a României, așa cum era promovată, zădărnicea apărarea națională și pregătea aservirea țării unor puteri străine. El concluziona că această politică se datora unui etatism
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]