1,950 matches
-
în memorabila exprimare a unui participant la interviul calitativ de grup, "cea mai bună regulă e cum să ocolesc regulile, căci cei mari din asta au făcut regula" (A.G., 37 de ani). Experiența cotidiană este grăitoare pentru ilustrarea puterii acestor aserțiuni, căci și omul obișnuit (nu numai reprezentantul unei firme) a intrat într-o asemenea logică perdantă, întrucît exercițiul comunicării cu universul instituțional autohton este dezechilibrat la nivel structural "oriunde am privi". Astfel, de la funcționarul de la primărie sau de la ghișeul oficiului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rusia acumulează 41 de puncte convenționale, care o plasează în aceeași clasă cu Iranul (41) și Jamaica (31). Culturile naționale europene cele mai apropiate sînt Spania (51) și Grecia (35), amîndouă țări mediteraneene. în același studiu, autorii lansează și următoarea aserțiune: rușii oscilează între extreme, fiind fie foarte colectiviști, fie extrem de individualiști, pentru că sloganul "nu trăi mai prost decît vecinul tău" care desemnează în societățile occidentale faptul că indivizii ar trebui să-și exploateze propriul potențial într-o societate competitivă, prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al oamenilor la noile condiții de viață create de sistemul totalitar. Autorii probează cum ideologia comunistă a avut numai un succes parțial în schimbarea valorilor sociale, aceasta generînd nu de puține ori reacții împotriva regimului opresor. O dovadă elocventă a aserțiunii de mai sus o reprezintă întreaga pleiadă de disidenți care au preferat să sufere în numele dreptății și libertății decît să se resemneze și să se adapteze condițiilor impuse. Pentru unii dintre aceștia, în mod paradoxal, închisorile comuniste s-au transformat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de manifestare sau diferă fundamental însuși mecanismul care se activează în funcție de apartenența culturală? Majoritatea cercetărilor asupra proceselor cognitive desfășurate în manieră interculturală subliniază însă veridicitatea primei părți a dilemei, dar există și adepți care susțin validitatea celei de-a doua aserțiuni. 11.2. Self-ul în context social încercînd să descopere strategii personale distincte generate de către factorul cultural, cei care au încercat să lămurească dilema anterioară au mutat nivelul de analiză al demersului conceptual și metodologic la cel propriu psihologiei, adică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresivității emoționale, ce afirma că profilul tipic al asiaticului este cel al "orientalului impenetrabil", pornind de la premisa că locuitorii din estul Asiei sînt mai retractili expresiv și mai greu "descifrabili", comparativ cu "occidentalii". în încercarea de a testa validitatea acestei aserțiuni, P. Eckman și W. Friesen (1986) au prezentat filme scurte unor studenți americani și japonezi, care cuprindeau imagini inductoare de puternice emoții negative (precum secvențe ale unei mutilări corporale), într-o primă situație experimentală, fie filme neutre din punctul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nesiguranța pe care le resimte ca fiind covîrșitoare și pe care crede că le poate substitui cu această "asupra de măsură" înstăpînită a "celuilalt", cu "părelnicia a ceea ce sînt". Pînă și celebrele studii asupra obedienței atestau cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu sînt decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bătrână feministă înțepată" (sic!) și nu sociolog al muncii cum pretindeam că sunt. Aceștia erau termenii adresei lor către Consiliul de Administrație (CA) al Universității din Franche-Comte, care era pe cale de a valida alegerea comisiei de angajare. Proba unei asemenea aserțiuni rezida, după ei, în faptul că eu conduceam atunci un laborator al CNRS focalizat pe raporturile bărbați/femei - probă, dacă se poate spune așa, a lipsei de seriozitate a pretenției mele de a preda sociologia generală și sociologia muncii în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai potrivită, fiindcă imită Însuși principiul de organizare a lumii, În Rex pacificus metafora corpului este, de asemenea, menționată, dar pentru a scoate În evidență paralelismul jurisdicțional al celor doi factori de putere ai epocii - Papa și regele Franței. Această aserțiune esențială a tratatului este probată, fapt deosebit de interesant, prin analogie cu dublul sistem circulator al organismului, cel al nervilor, derivat din cap și al sângelui, derivat din inimă. Pentru prima dată afirmată, În epocă, atât de explicit, această analogie nu
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și prin datele cercetării concrete, care dau substanță lucrării. O felicit pentru reușită. Revenind la întrebarea inițială, constat că cele două aserțiuni nu sunt contradictorii: prima are un sens metaforic, cea de-a doua unul concret. Da, omul își croiește haniele (sau le cumpără) după bunul lui plac și după posibilitățile materiale, numai că "bunul plac" nu este al lui, ci al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interdependență între norma care reglementează vestimentația și obiceiul acoperirii corpului, deoarece "cu cât hainele au devenit mai indispensabile și cu cât obiceiul înveșmântării corpului a devenit mai acut, cu atât grija asupra înfățișării corpului a devenit mai importantă" (ibidem). Aceste aserțiuni despre îmbrăcăminte au fost formulate de psihologul german în lucrarea Ethik: Eine Untersuchung der Thatsachen und Gesetze des sittlichen Lebens, publicată pentru prima dată în 1886: "Hainele ridică o barieră care separă clasele sociale și profesiile, conferind fiecărui om o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
addressed prin acest joc de cuvinte, Gregory Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii Hainele și stilul în care sunt purtate fac parte din comportamentul expresiv al actorilor sociali, prin intermediul cărora aceștia se prezintă unei audiențe, încercând să obțină o identitate pozitivă. Aceasta este o aserțiune desprinsă din modelul dramaturgic al vieții sociale, propus de sociologul american Erving Goffman (1922-1982) în lucrarea The Presentation of Self in Everyday Life (1959), tradusă în limba română cu titlul Viața cotidiană ca spectacol (2003). Pentru Erving Goffman, realitatea vieții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teorie a motivației presupune că există la toți indivizii o nevoie de echilibru. Dar ea presupune, de asemenea, că un proces cognitiv de comparare intervine la nivelul motivației. Din acest motiv am clasat această teorie printre teoriile alegerii cognitive. Două aserțiuni stau la baza teoriei echității: • comportamentul este văzut ca un schimb: individul aduce contribuții organizației (timp, energie, investiție personală) și, în schimb, primește o retribuție. Contribuția și retribuția fac obiectul unei evaluări subiective; • individul vrea să aibă o perspectivă echilibrată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a doua părți din Parmenide. Un caz interesant pentru istoria ideilor, o înțelegere greșită a pasajelor din dialogul lui Platon a dus la o interpretare fantezistă a intențiilor Maestrului, având rezultate cu totul remarcabile. Plotin face în perspectiva acestei exegeze aserțiuni despre suprema transcendență și incognoscibilitate a primului principiu al realității, uneori plasând-o dincolo de ființa reală (Formele platoniciene) și de mintea divină care a creat universul. Cu toate că cercetarea căilor de cunoaștere își împrumută termenii și caracteristicile generale din filosofia elenistă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
p. 255 72 stilistic vorbind, un fel prietenos de a-și lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori.”1 X Lunga noastră incursiune în opera critică a lui Vladimir Streinu argumentează aserțiunea enunțată la începutul acestui capitol: literatura română clasică și modernă a fost traversată de un ochi estetic, apt să se ridice adesea la sinteze istorico-literare de referință. Fie că scrie despre Eminescu sau despre cel mai proaspăt Sorescu, despre Sadoveanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind „subțirimi decadente”7, în singurul sonet notabil, Flori de sânge; obscurul Gabriel Donna va fi - crede Streinu - selectat „tot mai insistent dintre modernii ultimului deceniu al secolului al XIX-lea.”8 Aserțiunea streiniană nu s-a 1 op. cit., p. 328 2 op. cit., p. 337 3 op. cit., p. 339 4 op. cit., p. 340 5 op. cit., p. 341 6 op. cit., p. 342 7 op. cit., p. 343 8 op.cit., p. 345 84 adeverit! Poetul cel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
la metodele „obiective”, științifice, la informația riguroasă în arhive și la periodice uitate. „Bergsonistul” Vladimir Streinu cultivă în studiul dedicat lui Hogaș tocmai biografismul. Din adversar al istoriei literare devine un pasionat istoric literar. Și ca o confirmare strălucită a aserțiunii să reținem că partea cea mai durabilă a creației critice streiniene o constituie aceea consacrată scriitorilor clasici. În cea de-a treia perioadă (1945-1947Ă domină studiile de versificație (vezi în acest sens studiile: Versul liber, Antecedente și origini, Cronologia versului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
HVS, cardiopatia ischemică, ateromatoza carotidiană [Barbagallo et al., 1999] și mortalitatea cardiovasculară [Ponticelli et al., 1994]. Nu s-a demonstrat formal, prin studii mari, randomizate și controlate, că reducerea TA ar ameliora prognosticul pacienților cu TR, dar aceasta pare o aserțiune logică, având în vedere riscurile cardiovascular și renal legate de HTA la acești pacienți, precum și rezultatele studiilor intervenționale din populația hipertensivă generală. După recomandările formulate de National Kidney Foundation Task Force on Cardiovascular Disease, valorile-țintă ale TA pentru pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
sacră a sa datorie este a grăbi făptuirea acestei uniri, pentru că ziua cea mai frumoasă a domniei sale va fi aceea când se va coborî de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu"269. În aceste condiții, aserțiunea consulului Austriei la Iași potrivit căruia ar fi existat o înțelegere între Al.I. Cuza și susținătorii săi privind îndeplinirea articolului trei din Dorințele Partidei Naționale pare corectă: "Trebuie să fi făcut o declarație precisă prietenilor săi politici că va
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lui Carol în țară nu a însemnat în mod automat o liniștire a spiritelor. Astfel, chiar pe 10 mai izbucnea la Calafat o răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale ale grănicerilor, iar ministrul de externe P. Mavrogheni îl informa pe I. Bălăceanu despre îndemnurile la revoltă pe care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să aducă pe tronul străluciților domni români ortodoxi, nu prinți
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sprijinise insistent solicitarea Porții de revenire la situația anterioară anului 1859, dar și interzicerea alegerii unui prinț străin. Deranjat de aluziile guvernului român privind implicarea Rusiei în agitațiile de la Iași, consulul general Offenberg îi declara lui Ion Ghica: "Faceți aceleași aserțiuni cu cele de la 3 august (1865-n.n.), sugerați un amestec al Rusiei...", "dacă Moruzzi a luat parte la ultimele tulburări, el trebuie predat justiției"494. La fel percepea lucrurile și reprezentantul Franței la București, Tillos, care-și informa superiorii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
20 alin. 2 ar fi constituțional doar dacă s-ar fi prevăzut și pentru bunurile respective că reparațiile pentru daunele suferite în trecutul regim totalitar se vor reglementa prin lege. Toate criticile de mai sus au ca factor comun două aserțiuni: a) formularea cuprinsă în art. 20 alin. 2 este neconstituțională, fiind inexplicita și prin consecințele pe care le-ar provoca ipoteticele sale interpretări, și ... b) considerarea imobilului în litigiu că intrat în proprietatea Societății Comerciale "Poiana Brașov" - Ș.A. în urmă
DECIZIE Nr. 37*) din 3 aprilie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114235_a_115564]