7,600 matches
-
cursuri de master la Universitatea Columbia, în domeniul cercetării bibliografice a dreptului internațional și comparat, în aceeași perioadă fiind bibliotecar la Facultatea de Drept de la New York University, unde din 1966 va deveni profesor, director al Bibliotecii de Drept și decan asistent al Facultății. A debutat în 1968, cu proză și eseu critic, la „Amfiteatru”. După refuzul mai multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
la Liceul Național din Iași (1938-1943) și la Liceul „Sf. Sava” din București (1943-1946), în acest răstimp susținându-și doctoratul cu o teză despre estetica formelor deschise în artă, sub îndrumarea lui Tudor Vianu (1943). Între 1946 și 1952 este asistent, apoi lector la Catedra de literatură universală de la Universitatea bucureșteană (1954- 1961) și conferențiar la Catedra de scenografie a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” (1968-1975). Își întrerupe activitatea pedagogică între 1952 și 1954, când lucrează ca redactor la Institutul
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Filologie a Universității din București, pe care o termină în 1959. Lucrează ca pedagog (1959) și profesor suplinitor la două licee din București, iar în 1961-1962 este cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române. În 1962 devine asistent la Institutul Pedagogic din București, de unde în 1964 trece la Facultatea de Limba și Literatura Română, în cadrul Catedrei de literatură universală, apoi la cea de literatură română. În 1974 obține titlul de doctor, cu o teză despre G. Bogdan-Duică, reluată
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
Liceul Ortodox de Fete din Cernăuți (1935-1940) și la Liceul „Oltea Doamna” din Rădăuți, susținând examenul de bacalaureat în 1943. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, luându-și licența în februarie 1948. În 1949 devine asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Litere din Iași, după ce, între 1947 și 1949, predase limbile română, franceză și rusă la gimnaziul din Dărmănești și la Școala Normală de Fete din Bacău. Cariera universitară (lector - 1953, conferențiar - 1969
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
un pahar sau a lua masa la ea acasă, acceptarea invitațiilor pentru anumite evenimente, înscrierea la cluburi... Heimberg, Becker, 2002. Doi terapeuți animă ședințele. Ei își repartizează, în funcție de ședință, rolul de animator principal (cel care conduce ședința) și de animator asistent (cel care observă cum funționează grupul, relansează pacienții care nu colaborează, notează exercițiile efectuate, etc.). "Nu s-a întâmplat nimic special în această săptămână", la care terapeuții răspund: "Așa se întâmplă adesea în viață, povestiți-ne acest nimic special, oferiți
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eseist. Este fiul Anghelicăi (n. Anastasiadis) și al lui Anton Nicolescu, jurist și contabil. După ce urmează Liceul „I.L. Caragiale” la Ploiești (1956-1960), se înscrie la Facultatea de Fizică a Universității din București, pe care o va absolvi în 1965. Devine asistent în cadrul aceleiași facultăți, pentru ca în 1969 să plece la Paris, unde obținuse o bursă „Joliot-Curie” la Universitatea „Pierre et Marie Curie”. În 1970, după terminarea stagiului, se stabilește în Franța. În același an va fi angajat fizician teoretician în cadrul Laboratorului
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Breaza, județul Prahova (1981-1984), va fi redactor la „Tribuna României” (1984-1987), unde răspunde de pagina culturală și e titularul rubricii de carte, iar mai târziu redactor și redactor-șef (1999-2000) la „Vineri”, supliment al revistei „Dilema”. În 1988 intră ca asistent suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Litere bucureștene, în 2000 devenind conferențiar. Funcționează și ca lector (invitat) de limba și literatura română la Institut für Romanistik din Viena (1991-1994), la Facultatea de Litere a Universității din Amsterdam
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Psihomedia, 2003). Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru, Dan Arpinte, Cosmina Pop, Mihnea Preotesi: doctoranzi în sociologie, cercetători științifici la ICCV. Melinda Dincă, Laurențiu Țîru, Carmen Țîru: Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Sociologie-Antropologie. Cosmina Pop, Claudia Petrescu: doctoranzi în sociologie, cercetători asistenți ICCV și asistenți universitari asociați la Universitatea București. Cristina Doboș: doctorand în sociologie, cercetător științific la ICCV și lector asociat la Universitatea București. Alina Jantea: coordonator de programe, DC Communication, membru al International Public Relations Association, consultant în elaborarea volumului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Facultatea de Drept din București, prezentă ca element de referință în ecuația numărului de studenți-cadre didactice, avea în anul universitar 1932-1933 30 de catedre de specialitate juridică (patru dintre acestea fiind catedre de drept civil) în componența cărora intrau atât asistenți, cât și conferențiari, 6.825 de studenți și 990 de licențiați (datele au fost preluate din lucrarea colectivă Istoria Învățământului din România, 1971). Aceste repere numerice reprezintă și un prag de neatins de către celelalte instituții de învățământ superior cu profil
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor unui asistent maternal profesionist, îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici sau asistentul personal pentru persoanele cu handicap. Serviciile sociale alternative, serviciile de îngrijire la domiciliu s-au dezvoltat sporadic, cu o distribuție inechitabilă la nivelul diferitelor regiuni, fiind inițiate și puse în practică mai ales de organizații nonguvernamentale, după modele diverse, în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și promovarea drepturilor copilului. *** OUG nr. 89/2004 pentru aprobarea standardelor minime și obligatorii privind centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, exploatat, neglijat. Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale - Legea nr. 34/1998 CLAUDIA PETRESCU Asistent cercetare, ICCV În perioada regimului comunist, serviciile de asistență socială au fost concentrate în instituții de tip rezidențial (cămine pentru copii, cămine pentru bătrâni), unde condițiile de viață nu erau tocmai prielnice unei vieți umane. După căderea regimului comunist, autoritățile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29. Art. 30. - Agenția poate aplica, atunci când constată încălcarea de către asistenții familiali a obligațiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare și funcționare a adăposturilor, următoarele sancțiuni: a) avertisment; b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a funcționării adăpostului pe termen de 1-3 luni; c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Geneva, în 1891. Membru al grupării socialiste a studenților români de la Paris, reia la Geneva contactul cu cercurile socialiste, audiază câteva conferințe ale lui G. V. Plehanov, ambianța influențându-i opțiunile sociale și politice. La întoarcerea în țară, va fi asistent și apoi șef de lucrări la Facultatea de Științe din București, în 1896 ocupând, prin concurs, postul de profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
SIDA, toate ți se pot întâmpla. Crima e ceva uzual, oamenii abordează subiectul cu lejeritate și toată lumea știe că criminalul poate fi eliberat din închisoare după două zile mituind gardianul. Și toate problemele legate de conflictul dintre albi și negri! Asistentul meu negru era învinuit de faptul că ar coopera cu un alb - adică eu, așa că au găsit un motiv ca să-l aresteze. A trebuit să merg și să mă lupt cu poliția pentru el, dar cine sunt eu? Un simplu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
New Europe” (Stanford University Press, Stanford, 2005). A beneficiat, de asemenea, de o bursă postdoctorală „Jean Monnet” la Institutul Universității Europene de la Florența și este absolvent al Universității York (Canadaxe "Canada"). Luciana Alexandra Ghica este HESP/AFP Fellow și profesor asistent la Catedra de Relații Internaționale și Studii Europene a Facultății de Știinte Politice din cadrul Universității din București. Politolog specializat În problematica relațiilor externe ale Uniunii Europene și a proceselor de cooperare regională, a publicat recent un volum privind relațiile dintre
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
doctoratul în 1999 cu teza Relația eroic - antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație. Este profesor de engleză în învățământul gimnazial la Târgu Mureș (1976-1981), corector la revista „Igasz Szó” (1981-1989), deține o rubrică lunară în „Vatra”. Din 1990 este asistent, apoi lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A obținut mai multe burse în străinătate: FEIE, Londra (1990), Fulbright, Indiana University, Bloomington (1992), Colegiul Noua Europă (1996-1997, 1998-2001, 2003), este visiting scholar la Columbia University, New York (1997), la The Institute
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Dumitru Bălăeț, țăran și picher de drumuri. După școala pedagogică de învățători din Târgu Jiu, își continuă studiile la Facultatea de Filologie (1954-1959) din București și își ia doctoratul cu o teză despre viața și opera lui Radu Ionescu. Este asistent și apoi lector la Facultatea de Ziaristică a Școlii Superioare de Partid „Ștefan Gheorghiu”, devenită Academia cu același nume (1959-1989), instructor la Comitetul Central al PCR (1966-1968), inspector general în Comitetul Culturii și Educației Socialiste (1971-1973), bibliotecar la Biblioteca Centrată
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
iulie 1892 a avut loc în orașul Medgidia "o adevărată serbare națională (...) cu ocasiunea înființărei unei secțiuni dobrogene a Ligei pentru Unitatea Culturală a Românilor"1685. La această întrunire a participat "tot ce județul are mai inteligent"1686. Astfel, "printre asistenți remarcăm și o mulțime de Domne, între cari: d-na Drăgescu, d-na Furtună, d-nul Vlasie cu d-na Circă, d-na Petreanu, d-na Sorescu, d-na Aldea Nistor, domnișorele Bărbulescu, d-na Belu cu domnișorele Belu, d-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
e frică... doar că e o problemă pentru mine.“ Primul lucru care mi-a venit în minte a fost: „Pornind de la supoziția că este gaz toxic, trebuie să fie sarin sau cian“ Saitō Tōru (doctor la Secția de Terapie Intensivă, asistent la Universitatea Tōhō, Facultatea de Medicină; născut în 1948) Doctorul Saitō a lucrat la Spitalul Universitar de Urgență timp de douăzeci de ani. De când s-a fondat această secție, personalul medical de aici a fost format dintr-o echipă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ochi, de cap. Nici o altă durere sau mâncărime. Vederea mea o cam luase razna. În afară de asta, nimic deosebit. Poate că n-ar trebui să spun lucrul ăsta, dar toate asistentele medicale erau frumoase! I-am spus chiar și soției mele: «Asistentele sunt atât de frumoase. Se spune că femeile frumoase sunt reci, dar ele sunt foarte amabile!» După ce mi-am recăpătat cunoștința... mi se părea că toată lumea e frumoasă (râde). Oricum nopțile petrecute la spital au fost înspăimântătoare. Stăteam întins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
membrilor de la Divizia de Animație au fost transferați la Divizia de Sudură și trimiși ulterior la Kamikuishiki. La Satyam nr. 9 făceau rezervoare pentru depozitare și mixere de dimensiuni mari. Nu știam nimic despre sudură, așa că am fost desemnați ca asistenți. Ne-au ordonat să grăbim producția, așa că ne-am dat silința, dar, din nefericire, producția a fost poticnită. Asahara ne-a ordonat să finalizăm totul până în mai 1994. Erau niște rezervoare masive cât doi monștri imenși, de două tone. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
utilizeze rezultatele pentru o posibilă comunicare științifică la un simpozion de specialitate, Pandele fu internat pentru observație, satisfăcut că, iată, găsise pe cineva cu adevărat interesat de cazul său. A doua zi, după ce și-a încheiat consultațiile, doctorul Tuleașcă chemă asistenta șefă și îi ceru să-l aducă pe Pandele. De cum intră în cabinet, Pandele se opri în picioare la vreo doi metri distanță de biroul doctorului, mult mai distant decât se dovedise în ziua precedentă. - Apropie-te, domnule Pandele. Dorim
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
întâlnești, dacă e femeie și cam de vârsta mea și face una din științele sociale, este sigur feministă, dar feministă trup și suflet! În România, lucrurile nu seamănă. Dar nici femei universitare nu se revarsă din abundență. Afară de numeroasele tinere asistente și preparatoare, multe foste doctorande în afară, că în țară sau nu le observă „Guru” să le ia la doctorat sau, dacă le observă, are uneori grijă să le aranjeze câte un loc pe „potrivă”: metresă tranzitorie sau prestatoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și malț și opt pastile), apoi mama mi-a schimbat bandajele înainte de plimbare. Adora să-și facă de lucru cu foarfecele chirurgical, tăind din fașa sterilă și din leucoplast, după cum îi arătase doctorul. „Infirmiera Walsh“ îngrijindu-i pe cei suferinzi. „Asistenta-șefă“ Walsh, chiar. Am închis ochii. Atingerea degetelor ei pe fața mea era liniștitoare. — Rănile mici de pe frunte au început să mă mănânce, ăsta e un semn bun, nu-i așa? —Să vedem. Mi-a dat bretonul la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
braț; se îndepărtară de cei doi gladiatori. Acum te vei antrena ca ei... Știi ce-i un pinnirapus? Valerius clătină din cap. — Înseamnă „cel care fură penele“. O să ți se pară ușor, dar... Proculus nu-și termină fraza. Ceru un asistent mirmilon, îi dădu scutul mare, dreptunghiular, și un coif de antrenament, din piele. Pe coif, în dreptul tâmplelor, erau două pene roșii. — Acum, prietene, când acest mirmilon se va apropia de tine, va trebui să ridici brațul și să-i smulgi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]