2,113 matches
-
internațional de administrație publică (IIAP) - Institut național agronomique de Paris-Grignon - Institutul național agronomic de la Paris-Grignon - Institut național des appellations d'origine des vins et eaux-de-vie (INAOVEV) - Institutul național al apelațiunilor de origine ale vinurilor și rachiurilor (INAOVEV) - Institut național d'astronomie et de géophysique (INAG) - Institutul național de astronomie și geofizica (INAG) - Institut național de la consommation (INC) - Institutul național al consumului (INC) - Institut național d'éducation populaire (INEP) - Institutul național de educație populară (INEP) - Institut național d'études démographiques (INED) - Institutul
jrc3346as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88504_a_89291]
-
de Paris-Grignon - Institutul național agronomic de la Paris-Grignon - Institut național des appellations d'origine des vins et eaux-de-vie (INAOVEV) - Institutul național al apelațiunilor de origine ale vinurilor și rachiurilor (INAOVEV) - Institut național d'astronomie et de géophysique (INAG) - Institutul național de astronomie și geofizica (INAG) - Institut național de la consommation (INC) - Institutul național al consumului (INC) - Institut național d'éducation populaire (INEP) - Institutul național de educație populară (INEP) - Institut național d'études démographiques (INED) - Institutul național de studii demografice (INED) - Institut național des
jrc3346as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88504_a_89291]
-
33413000-8 Lentile 33413100-9 Lentile corectoare 33413110-2 Lentile de contact 33413111-9 Lentile intraoculare 33413112-6 Lentile de ochelari 33420000-0 Material de polarizare 33421000-7 Aparate cu fibre optice 33422000-4 Oglinzi 33423000-1 Filtre optice 33424000-8 Dispozitive de ajutor optic 33430000-3 Instrumente optice și de astronomie 33431000-0 Binocluri 33432000-7 Ochelari de vedere nocturnă 33433000-4 Lunete de vizare 33434000-1 Microscoape optice 33435000-8 Telescoape 33436000-5 Instrumente optice specializate 33436100-6 Lasere 33436110-9 Lasere industriale 33440000-6 Dispozitive cu cristale lichide 33441000-3 Periscoape 33450000-9 Echipament fotografic 33451000-6 Aparate de fotografiat 33451100-7
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice. Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaș a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuși. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician. În aceasta constă neobișnuita
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
el. Cu toată amploarea extraordinară a preocupărilor sale științifice, Newton nu a fost un geniu universal, ca Leonardo da Vinci, sau un "polihistor", ca Leibniz. Gândirea și activitatea lui s-au concentrat asupra "filozofiei naturale" sau a fizicii, matematicii și astronomiei. Preocupările teologice și istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a plătit epocii, ca și mulți dintre contemporanii lui, deși el însuși era uneori înclinat să considere preocupările sale în domeniul teologiei
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
potrivit pentru oglinzi a contribuit, probabil, într-o măsură însemnată la cercetările sale chimice ulterioare și la competenta conducere a Monetăriei. Scopul direct al telescopului - lumea aștrilor - l-a atras pe Newton spre problemele de bază ale mecanicii cerești ale astronomiei. În fine, munca sterilă cu suprafețele nesferice, care a precedat reflectorul, era legată în mod inevitabil de geometria secțiunilor conice și de problemele generale ale analizei. După acest preludiu cu telescopul, s-au succedat fazele cele mai importante ale vieții
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
matematică, în timp ce dezvoltarea primelor calculatoare își are originea în electrotehnică și telecomunicații. De aceea, calculatorul reprezintă doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptele teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatică ai de-a face cu calculatorul, așa cum ai în astronomie cu telescopul". A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria informației. Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Alte surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Istoria informaticii începe înainte de momentul
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: „Cititorul care străbate paginile volumului "Joc secund", nu trebuie să uite niciodată că se găsește în fața unui poet matematician. Chiar o simplă inventariere a vocabularului său arată cât datorește Ion Barbu astronomiei, mecanicii sau geometriei. Viziunea matematicianului este atât de puțin conexată cu activitatea simțurilor, atât de liberă de contingențele care întinerează funcțiunea lor, încât lumea care i se relevează este resimțită de el ca pură. Pe de altă parte, față de lumea
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
î.e.n, după moartea lui Burebista. A reformat pontificatul zamolxian. A stabilit locuința preoților lui Zamolxe pe muntele Cogeon (Kogaionon). A împărțit pe geți în ordinul Piloforilor sau Pileaților și ordinul Capeluttilor sau Comaților. A cultivat în rândul geților astronomia și agricultura. A construit altare noi și edificii sacre. E posibil să fi urmat canoanele arhitectonice din Egipt (unde trăise), precum și din Orient. O informație din Iordanes (Getica:XI,67) indică venirea lui Deceneu la putere, inițial, ca vicerege, Burebista
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
făcându-i superiori celorlalte popoare în ce privește mintea; arătându-le practica, i-a îndemnat să-și traiască viața în fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a învățat să contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor și toată astronomia, lămurindu-i cum crește și scade discul lunii și cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii pământului și le-a expus sub ce nume și sub ce semne cele 345 de stele trec de la răsărit la apus
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
Analiză la "École polytechnique" din Paris. În 1806 devine membru consultativ în Comitetul Artelor și Meseriilor. Este numit inspector general universitar în 1808, ca un an mai târziu să preia catedra de Fizică experimentală la "Collège de France" și de Astronomie la Universitatea din Paris. În 1814 devine membru al "Académie des Sciences". Ampère a realizat studii privind interacțiunea reciprocă a curenților și magneților, apoi a curenților asupra câmpului magnetic al selenoidului. Stabilește expresia matematică a forței electrodinamice (1820), care devine
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
lui August Treboniu Laurian, a urmat de asemenea cariera ecleziastică și a activat ca preot unit în Fofeldea. August Treboniu Laurian și-a efectuat studiile secundare la Sibiu. După studiile de filosofie de la Cluj, a studiat știintele fizice, matematica și astronomia la Institutul Politehnic din Viena și apoi la Göttingen. S-a ocupat și cu studii filologice ca profesor 1842-1848 la Sf. Sava, apoi la Universitatea din București, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care publică în 1845 prima
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
s a fost filozof grec presocratic. A fost membru a ceea ce astăzi numim Școala Ioniană de filozofie. Originar din Ionia, Anaxagora s-a stabilit în 460 î.Hr. la Atena. Aici a studiat filozofia, remarcându-se prin cunoștințele sale enciclopedice (matematică, astronomie, științele naturii) și profunzimea spiritului, ceea ce îi va asigura un loc de frunte în societatea epocii. Anaxagora a fost contemporan cu Zenon, unul din prietenii apropiați ai lui Pericle și Euripide și a exercitat o sensibilă influență asupra tânărului Socrate
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
anul 2001. Universitatea din Viena este una din cele mai vechi universități europene. Observatorul astronomic din Viena este una din cele mai renumite instituții de acest fel. Primul director al observatorului a fost profesorul iezuit Maximilian Hell, care anterior predase astronomia la Cluj. Viena este un important centru politic internațional (datorită neutralității postbelice a Austriei și situării în partea centrală a Europei), unde își au sediul organizații de primă mărime, ca: Organizația Națiunilor Unite(ONU), Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
ceilalți copii își vor împărți între ei bunurile mobile. S- renunțat la titlurile tradiționale cum era cel de "boier", adoptându-se cele de "conte" și "baron". A încurajat traducerea în rusă a unor manuale cu subiecte practice ca aritmetica sau astronomia și a înființat școli de matematică și navigație, construcții civile, chirurgie, minerit. La sfârșitul domniei, avea în plan înființarea Academiei de Științe. A introdus obligativitatea educației pentru membrii nobilimii, care începând cu 1714 nu mai aveau voie să se căsătorească
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
(în greacă:Θαλής ο Μιλήσιος) (n. cca. 624 - d. cca. 546 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele științelor. Herodot, primul autor care-l menționează pe Thales, afirmă că strămoșii lui Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios adaugă că cei mai mulți scriitori îl prezintă ca aparținând unei vechi familii milesiene. Numele tatălui său era Examyes
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
cele mai bune universități ale timpului. Primele studii le-a făcut la școala din Torun, iar în 1492 intră la studii superioare la Universitatea din Cracovia, unde a studiat matematica, retorica, gramatica, poetica și și-a cultivat pasiunea pentru studiul astronomiei. La 20 de ani obține titlul de doctor în aceste științe. La încheierea studiilor, în 1496, pleacă în Italia, unde în 1497 începe să studieze medicina și dreptul canonic la Universitatea din Bologna, prima universitate din Europa, aprofundând și studiul
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui, iar nu invers, așa cum susținea opinia comună la acea vreme. În acest timp locuiește în casa matematicianului Domenico Maria Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și începe să se intereseze de astronomie și geografie. Împreună observă la 9 martie 1497 acoperirea stelei "Aldebaran" de către lună. După terminarea studiilor în 1500, Copernic ține prelegeri de astronomie la Roma și în anul următor este acceptat să studieze medicina la renumita Universitate din Padova. În
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
matematicianului Domenico Maria Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și începe să se intereseze de astronomie și geografie. Împreună observă la 9 martie 1497 acoperirea stelei "Aldebaran" de către lună. După terminarea studiilor în 1500, Copernic ține prelegeri de astronomie la Roma și în anul următor este acceptat să studieze medicina la renumita Universitate din Padova. În anul 1503 i se acordă în Ferrara titlul de Doctor în Drept canonic, după care se întoarce în Polonia. În Italia, Copernic vine
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
greci și se documentează asupra ipotezei heliocentrice, pe care au susținut-o unii filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu. După 1497 a plecat la Viena, unde a studiat astronomia cu Regiomontanus. În 1501 este chemat la Roma, unde predă matematica și astronomia și, alături de Domenico Maria Novara, efectuează observații astronomice. Reîntors în Polonia (1511), Copernic și-a desfășurat activitatea în orașele Frombork, Olsztyn și Lidzbark și a efectuat observații
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu. După 1497 a plecat la Viena, unde a studiat astronomia cu Regiomontanus. În 1501 este chemat la Roma, unde predă matematica și astronomia și, alături de Domenico Maria Novara, efectuează observații astronomice. Reîntors în Polonia (1511), Copernic și-a desfășurat activitatea în orașele Frombork, Olsztyn și Lidzbark și a efectuat observații astronomice în turlele acestuia din urmă. Astfel, între anii 1503 și 1510, locuiește
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
Lidzbark și a efectuat observații astronomice în turlele acestuia din urmă. Astfel, între anii 1503 și 1510, locuiește în palatul episcopal al unchiului său în Lidzbark Warmiński, ajutându-l la administrația diocezei. În acest timp redactează un scurt tratat de astronomie, ""De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutis Commentariolus"", care va fi publicat postum mult mai târziu, în secolul al XIX-lea. În 1512, înainte de a împlini 40 de ani, Copernic scrisese deja "Comentariolus", o descriere a modelului heliocentric al sistemului
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
de vedere strict astronomic, avea totuși în epocă o importanță copleșitoare, ținând cont că ordinea planetelor juca un rol crucial în realizarea prezicerilor astrologice, atât de populare la elita aristocratică a Europei. Copernic a devenit conștient de aceste neajunsuri ale astronomiei zilei în perioada stundenției lui la Bologna, unde a aflat despre critica serioasă făcută cu o jumătate de secol înaintea publicării lucrării coperniciene de către umanistul italian Pico dela Mirandola ghicitului astrologic ("Tratatul contra ghicitului astrologic" (1491), publicat doar după moartea
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
unde a aflat despre critica serioasă făcută cu o jumătate de secol înaintea publicării lucrării coperniciene de către umanistul italian Pico dela Mirandola ghicitului astrologic ("Tratatul contra ghicitului astrologic" (1491), publicat doar după moartea autorului în 1496). În epoca lui Copernic astronomia și astrologia nu erau încă nici discipline separate și nici nu se bucurau de o respectabilitate diferită. "Marele tratat" astronomic al lui Ptolemeu (Megali Sintaxis, Almagest) se bucura de aceea de tot atât de mare apreciere și interes ca și azi mai
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
iezuiți mai acceptau în ascuns ideea unui univers heliocentric. Abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, sistemul copernician a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni. Copernic nu a fost numai fondatorul astronomiei moderne, ci și inițiatorul primei revoluții științifice. A deschis o cale nouă, urmată de alți reformatori ai științei. După o muncă de 40 de ani, a dovedit inconsistența teoriei geocentrice a lui Ptolemeu și astfel a exercitat un puternic impact
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]