KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...365 >

9,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt fructificațiile ciupercii. Frunzele parazitate se răsucesc parcă ar fi atacate de către larva insectei "țigărar" (Rhynchites), iar cozile frunzelor se înconvoaie în jos. Frunzele atacate rămân atârnate pe pomi în timpul iernii (fig. 173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute cu un gât lung, ce conțin în interior spori ce ajung la maturitate în primăvara următoare, producând infecții pe frunze

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig. 175). Transmitere-răspândire. Sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze și ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste de coaja lemnoasă. Bacteria poate pătrunde până la miez, pe care îl înnegrește. Pe vreme umedă, la suprafața fructelor atacate se constată prezența unui lichid bacterian. Amenții (mâțișorii) se brunifică, iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele; în acest caz fructele abia legate se înnegresc și cad în masă. Fructele ajunse aproape de maturitate pot fi infectate, coaja

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Prin intermediul acestor fructe infectate, bacteria se transmite puieților în pepiniere, de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârstă. Transmitere-răspândire. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor atacate, în muguri, primăvara pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale), iar în celelalte organe ale pomului, prin diferite răni produse de cauze mecanice sau de insecte. Excesul de îngrășăminte cu azot din pepiniere și din plantațiile tinere, favorizează infecțiile și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Severin și col., 1985). În 2003 au fost omologate soiuri mijlociu de rezistente la bacterioză:Ciprian,Claudia, Sibișel 252 și Geoagiu 86. Prevenire și combatere. Pentru obținerea puieților se vor întrebuința fructe provenite de la pomi sănătoși. Se vor tăia lăstarii atacați și se vor distruge prin ardere. În pepiniere cât și în plantațiile tinere se vor face stropiri cu Captan-0,3 % sau Mancozeb-0,2 %. Stropirile încep odată cu pornirea în vegetație a pomilor și durează tot timpul creșterii active, în funcție de frecvența precipitațiilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se maturează greu. Alteori, pe frunze apar pete mari, cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile atacate se înnegresc, boala luând aspect de "arsură". Lăstarii tineri sunt cel mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație, bacteria este dusă de insecte cât și de picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile atacate se înnegresc, boala luând aspect de "arsură". Lăstarii tineri sunt cel mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație, bacteria este dusă de insecte cât și de picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a frunzelor sau pe scoarța ramurilor. Bacteriile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră 2 % (sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră 2 % (sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă bordoleză 0,5 % sau Oxiclorură de cupru 0,5

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire și combatere. În plantații se recomandă tăierea lăstarilor atacați și arderea lor, precum și îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black Down, Tsema, Victoria, Meitgo sau Slitsa. În 2001 a fost omologat soiul Record 35 de coacăz negru

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde, iar frunzele căzute se vor încorpora prin arătură adâncă sub brazdă. Se vor cultiva soiurile rezistente cum sunt: Kantata, Crusader, Lissil, Iuvigo, Tenah, Westra. Tratamentele fitosanitare în timpul iernii se vor face cu produse cuprice până în momentul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele și ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m) dar insectele îi duc la distanțe mai mari. Ei produc infecții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vară se formează și sporii de rezistență, de culoare brune gălbui. Aceștia formează coloane lungi de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se manifestă ca și la pomii fructiferi, pe rădăcini și pe baza tulpinilor. Transmiterea, răspândirea și combaterea este descrisă la pomii fructiferi. 9.9.2.3. Focul bacterian Erwinia amylovora Atacul se manifestă pe lăstari, flori și fructe. Vârfurile lăstarilor atacați se brunifică, se usucă și se curbează în formă de cârlig. Măsurile de combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci 9

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase. Este mai răspândită în nordul Moldovei și în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre bază, prezentând aspectul de arsură. Zmeurul formează lăstari noi care și ei sunt atacați, ajungându-se la epuizarea și apoi la uscarea întregii plante (fig. 183). Atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase. Este mai răspândită în nordul Moldovei și în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre bază, prezentând aspectul de arsură. Zmeurul formează lăstari noi care și ei sunt atacați, ajungându-se la epuizarea și apoi la uscarea întregii plante (fig. 183). Atacul se manifestă și pe frunze, prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
întregii plante (fig. 183). Atacul se manifestă și pe frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Se vor tăia și arde ramurile atacate. Se va asigura o bună aerație plantației prin rărirea corespunzătoare a culturii de zmeur. Ca măsuri chimice de combatere, se recomandă tratamente cu produse cuprice, înainte de înflorit și după recoltarea fructelor cu: zeamă bordoleză 0,5 % sau Turdacupral-0,4 % (Gr.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care apare ca un puf vizibil pe partea superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în aceste zone, se formează fructificațiile ciupercii, care apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic atacate se brunifică și se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de fructificații de rezistență care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și de miceliu de rezistență în organele parazitate ale plantei. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în fiecare toamnă, culturile atacate să se cosească, iar materialul rezultat să fie distrus prin ardere. Soiurile nou omologate în 2003Delicios,Mara,Ralu,Roxana,Safi r șI Viva sunt tolerante la această boală. În cursul perioadei de vegetație se aplică tratamente cu produse din grupele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în anul 1958, la o cultură de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență sau din fructificațiile de rezistență (cleistotecii) se vor elimina

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]