30,381 matches
-
o frenetică mobilizare a cantității încărcate de conștiința unei calități intrate în criză, ce tinde la o regăsire a arhetipurilor, la refacerea unei unități inițiale, dar dispersia nu poate fi depășită. Mișcarea împovărătoarei materii poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele vechilor noastre mînăstiri, apare o fîșie a teritoriului damnării umplută de obiecte derizorii și de mici vietăți ce semnalizează
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o simplă specializare, prin trecerea de la semnificația generală "a vorbi" la cea particulară - "a vorbi (cu cineva) în vederea unui anume scop, a aranja lucrurile
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
Horia Bernea, Șerban Lupu, Horia-Roman Patapievici. (El este de altfel conducătorul grupului de muzicieni populari cu care cooperează frecvent și cu un succes internațional notabil violonistul Șerban Lupu.) În Vara fierbinte, Ioan Pop preia eșantioane de cultură muzicală rurală ca atare, fără să le reformuleze în termenii culturii savante, așa cum fac de pildă compozitorii din școala componistică națională a primelor decenii din veacul trecut. El le alterează doar sintaxa și le investește cu sensuri noi, fructificând în acest scop potențialul lor
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
șansele să treacă drept o declararație de sinceritate etalată chiar de autoarea studiului. Cu atât mai bine ! Mă tem, fără nici o afectare, că totuși - dincolo de dificultatea inerentă reformulării unei cărți de tipul Labirintului de oglinzi - conceptul de metatranzitivitate, luat ca atare, ca etichetă și ca slogan, nu va reuși să creeze o emulație. Nu știu care vor fi pretextele - poate o prea redusă alonjă pentru un avânt atât de larg, poate un prea scurt interval de apariție după "tranzitivitatea" lui Crăciun, poate lipsa
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
Dumitru HÎNCU Receptarea operei lui Goethe și Schiller în țările române în primele decenii ale secolului XIX a cunoscut o sumă de particularități care și-au menținut relevanța și o bună bucată de vreme mai târziu. Ca atare, reclamă măcar câteva precizări. Dar, în prealabil, constatarea că Goethe a luat cunoștință, fie și parțial, de stările de lucruri din principatele române și ne-a lăsat urme certe despre aceste cunoștințe înainte ca numele său să înceapă a circula
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană - și, în penumbră, Femeia adormită, scaun, ceas deșteptător ce numără prelunga plictiseală. NOCTURNĂ V Pleacă de lângă mine, omule, pleacă, - eu casc, Cu atare strașnic preț plătesc pentru-a vieții jalnică-nțelepciune. Vezi mâna mea, ce stă pe masă, ca și vie? - Desfac pumnul și deja nimic nu mai doresc. Așa-i mai bine. Pleacă de lângă mine, omule. Să nu încerci să mă ajuți
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
falsificării. Mai cred că o icoană nu poate fi până la capăt falsificată, cu atât mai puțin demonizată. O icoană îl reprezintă pe Mântuitor, indiferent dacă acesta a fost pictat de un mare artist sau de un ilustrator mediocru. Actul ca atare, investiția spirituală făcută ridică icoana la un nivel unde nu mai poate fi maculată, mai ales dacă e și sfințită de un preot. Ceea ce spui acum ar putea valida actul unui înalt ierarh, în timpul căruia celebra icoană de la Nicula, care
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
un cuvânt greu de spus în alcătuirea lor, el fiind singurul îndrituit să decidă ce i se potrivește și ce nu, și mai ales cunoscând mai bine ca oricine "piața bunurilor simbolice" căreia îi este destinat produsul muncii lui. Ca atare, simt nevoia să-mi explicitez, fie și post festum opțiunea cu pricina, căci ea e prea puțin servită de Introducerea regretatului Gheorghe Crăciun, care și-a expus propria-i viziune a poeziei românești, ce ar fi justificat o selecție diferită
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
pretenții de obiectivitate. Revizuirile critice au atras discuțiile despre canon. Cum se modifică el față de varianta promovată în comunism, fie de politica oficială, fie de către critica estetică? Mai putem miza pe un singur canon postdecembrist sau toată problema canonului ca atare trebuie abandonată ca depășită? Situația literaturii române postdecembriste se complică prin coexistența sau intersecția mai multor stiluri sau curente: neomodernismul, postmodernismul, cultura de divertisment. Canonul trebuie discutat în acest nou context.
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
aceleași personaje, numai că Dite alergă atunci cu un sandviș pentru evreii transportați în lagărele de concentrare, fără a reuși să-l paseze. Gagul inițial dobîndește ceva din haloul tragediei fără a se transforma niciodată pe deplin în genul ca atare. Jiri Menzel reușește această extraordinară convertire a mijloacelor pionierilor cinematografiei la timpurile moderne, pentru a face un film de un comic sensibil cu reflexe dramatice păstrîndu-se întotdeauna în latura unei jovialități ironice și de o "insuportabilă" ușurătate. Rubedeniile îndepărtate ale
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Nabucodonosor. în Babilonul din romanul lui Octavian Paler nu există însă nici un rege, iar Dumnezeu este cu desăvîrșire absent. Noul Daniel se substituie și unuia, și celuilalt, visele sînt ale lui, iar acestea sînt fie cu adevărat "vise", consemnate ca atare într-un "caiet de vise", fie simulacre de vise, prezentate ca "realități", fie scorneli deliberate. După fiecare ședere în Sala cu Oglinzi sculptorul le spune locuitorilor Azilului povești despre nevăzutul și poate inexistentul Bătrîn, parvenind astfel efemer la condiția de
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
de teoria mai comună a acomodării divinului la nivelurile inferioare ale existenței. Așa cum este el utilizat aici de Eliade, Ťcamuflajulť vine să sublinieze prezența deghizării. Doar cel care, într-o formă sau alta, cunoaște deja deghizarea o poate identifica ca atare. Prin urmare, banalul ascunde ceva radical diferit, încorporîndu-l în propria substanță, atît în cazul Ninei, cît și în cel al lui Mircea." De trei ori SOS! În ultimele două numere din Dilema veche (207 și 208), Cronicarul a citit câteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
o accepțiune modernă, care constă într-un proces de reașezare a artei spectacolului pe principii novatoare la toate nivelele, de la felul cum e citit un text și cum i se captează tensiunile la creativitatea actorului și concepția scenografică. Dintr-o atare perspectivă, Victor Rebengiuc se dovedește a fi unul dintre promotorii de prim-plan ai înnoirii mijoacelor de exprimare actoricească. Dacă nu mă înșel, și sper că nu, primul rol în care l-am văzut a fost Stanley din Un tramvai
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
din plan ipotetic în plan real. Astfel, pe lîngă distinsul doctor Jekyll, s-a născut domnul Hyde, un alter-ego malefic latent, care, treptat, se impune, scăpînd de sub controlul compusului anorganic și anihilîndu-și, pur și simplu, arhetipul - personalitatea doctorului Jekyll ca atare. Din exegeza asupra textului se desprinde cu ușurință un clișeu critic, repetat pînă la trivializare și devenit de aceea automatism interpretativ: umanitatea este dublu dimensionată, pendulînd între polii binelui și răului. Ultimul deține totuși capacitatea prezumtivă de acaparare și neutralizare
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
are. Putem cel mult să-i indicăm locul în șirul numerelor naturale și mai putem să adăugăm că, de exemplu, orice număr înmulțit cu zero dă ca rezultat tot numărul zero. Dar dincolo de sensul operațional al simbolului zero, cuvîntul ca atare nu ne stîrnește nici o semnificație în minte. Putem în schimb să-l asociem pe zero unor noțiuni cu sens asemănător, precum vidul, neantul, nimicul sau neființa. Caz în care nu facem decît să ne înrăutățim situația: există vid cu adevărat
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
sensul unei degajări a discursului liric de aparatul cosmic vizionar sau rațiocinant ermetic ce-l susținea. Formula pe care o prezenta, vădind o aspirație spre repunerea în drepturi a unei ordini a lumii imediate și a situării ființei într-o atare lume în care aparențele insignifiante sînt chemate să provoace, nu fără concursul ironiei și al ingeniozităților fragile aplicate fragilităților existențiale, a făcut carieră. E o perspectivă nici pe departe epuizată. În rînd cu avangarda periodic resuscitată, această cultură a concretului
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
de-a doua școli vieneze. Reacția publicului a fost însă una rezervată, muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că melomanii noștri, cel puțin cei din siajul filarmonicii bucureștene, nu sunt pregătiți pentru întâlnirea cu o atare muzică. Chiar unii dintre membrii orchestrei s-au dovedit a fi intranzitivi la stimulii lansați de solist ori de dirijor, ceea ce înseamnă că nu e suficient să te manifești corect, cuminte și punctual la repetiții. Mai este nevoie și de
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
alteritatea și se respectă pe sine. Niciodată maculat de morbul doct al terminologiei teoretice, niciodată arogant sau ireverențios în flirtul complicat cu cartea pe care o ține în mâini, niciodată plictisitor în direcționarea ideatică, Bogdan Crețu își câștigă, printr-o atare interfață multicoloră, obiectivitatea. Nefiind un dat celest, aceasta din urmă e un construct stabil și meticulos. Care poate fi, bineînțeles, pus în discuție, dar numai de pe pozițiile dialogului intelectual elegant. Ce se verifică și ce e de nuanțat în aceste
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
și altundeva intuiesc că se află imperfecțiunile Utopiei negative... Anume în dispunerea oarecum antologică a studiilor. Fără linii de forță și fără niște foarte vizibile categorizări, articolele au aparența unor intrări de dicționar destul de constatative și de descriptiviste. Faptul ca atare nu reprezintă numaidecât o scădere, dar sursele acestui tip de segmentare, o dată reconstituite, au un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu se folosește cu larghețe, vizavi de perioada comunistă, este - cum ne așteptam
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
ei de afaceri , și chiar s-au repliat într-o istorie care-i scutește de o abordare stringentă a actualității. Or, aceste lucruri mi se par, oricum le-am suci sau învîrti, niște demisii, și noi le-am înfierat ca atare. Sigur că replicile care au sosit erau cele previzibile. Am fost acuzat, împreună cu ceilalți, ba de frustrări, ba de complexe, ba de resentimente, de parcă asta ar spune ceva. Dacă constați asemenea manifestări drept legitime, ar trebui să și explici ce
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
avea două categorii de șopîrle. Una, mai vizibilă, de sacrificiu, despre care eventual povestea apoi prin tîrg, cum i-a fost ucisă de cenzură, iar cealaltă, discretă, încît era nevoie de multă bunăvoință din partea cititorului pentru a o recunoaște ca atare. Cele mai sigure erau, la un moment dat, șopîrlele istorice, din care trăiau romanele lui Lăncrănjan. Scria omul despre România anilor 50 - se bucurau și foștii deținuți politici, care își mai aduceau aminte de atmosfera acelor ani, se bucurau și
Șopîrlele de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8901_a_10226]
-
alături chipurile lui Victor Rebengiuc din "Pădureanca", "Moromeții", "Balanța", "Niki Ardelean, colonel în rezervă" - roluri de maturitate, când "masca actorului" pare fixată definitiv - și veți constata o uluitoare schimbare a fizionomiei și a înfățișării generale, nu doar a jocului ca atare. Toate acestea se produc fără aportul radical al machiajului sau al tehnicilor speciale de filmare. Pur și simplu, e vorba de alt om, de altă voce și de altă vibrație a întregii sale ființe. Cred că aici stă secretul marii
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
Anca Măniuțiu Există un cuvînt-cheie în scrierile lui George Banu, de fapt o expresie, greu de tradus ca atare în română, care revine adesea: dans l'entre-deux. În vocabularul său analitic, aria ei de semnificație acoperă ideea unei situări (fizice, dar și metafizice, conceptuale, dar și existențiale) într-o zonă a indeterminării fertile, a ambivalenței care reunește proximitatea și
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
că actuala civilizație tehnologică este un sistem totalitar care va duce la controlul complet al gîndirii și comportamentului oamenilor. Și că nimeni nu poate scăpa din această menghină dacă consimte să se lase prins în angrenajul societății consumiste. Spuse ca atare, ideile nu sunt noi și nici nu au darul de tulbura pe cineva. Cel mult ar putea fi interpretate ca încă un atac la adresa establishment-ului american. Dar nu ideile ca atare impresionează la Kaczynski, ci prelungirea lor în viață
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
lase prins în angrenajul societății consumiste. Spuse ca atare, ideile nu sunt noi și nici nu au darul de tulbura pe cineva. Cel mult ar putea fi interpretate ca încă un atac la adresa establishment-ului american. Dar nu ideile ca atare impresionează la Kaczynski, ci prelungirea lor în viață. Cu alte cuvinte, pe cît de modest este teoreticianul, pe atît de compleșitor este practicantul. Nu atît ce gîndește Kaczynski contează, ci măsura în care viața lui se conformează acestei gîndiri. Iar
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]