79,258 matches
-
științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție. De exemplu, în ultimul număr apărut (septembrie 2006), chiar primul articol, aparținând lui Eric Archambault, de la Universitatea din Montréal, are titlul "Benchmarking scientific output in the social sciences and humanities: the limits of existing data bases" Dar în România, când
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
reviste internaționale sau la edituri internaționale numai o chestiune privind promovarea în grad sau bate ea mai departe? Din tot ceea ce ați spus anterior, aș înclina spre a doua variantă. Ar fi trist ca problema în discuție să dispară din atenția universitarilor de îndată ce problema salarială își va găsi o soluție. Unde se află dificultatea? Să vedem deci despre ce anume este vorba. Încă de la începutul dezvoltării noastre culturale, am în vedere în special a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi sau comentarii relevante despre acest episod, ele conținând doar comentarii previzibile ale unor studenți. Câteva articole aduc în atenția publicului mișcarea de rezistență anticomunistă. Aceste povești, al căror sfârșit este în mod invariabil tragic, demonstrează că îndrăzneala de a provoca regimul la luptă nu a lipsit, dar ea nu a putut suplini lipsa unei opoziții organizate și a unui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
de curiozitate prin țară că, pentru ea, realizatoarea, familia e familie, iar "Surprize, surprize" este Ștefan Bă... A, nu, Doamne-scuză-mă: am impresia că m-am încurcat din cauza emoției! Și chiar așa e: - Noa-noa, vezi că le-amesteci, bădițule!, îmi atrage atenția Haralampy. - Da, și?, îl întreb cu ciudă. Dacă e televiziune publică, domnu' vecin, eu n-am voie să mă exprim? N-am dreptate să mă revolt? Adică alții au voie să-și descarce poverile familiale la televiziune, iar eu nu
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
nu cere pedepsirea profitorilor de pe urma regimului neronian, el este de acord ca aceștia să se bucure "de impunitate, dar să-l lase pe Vespasian în seama unor oameni de mai bună calitate decât ei". Cum se apără delatorul? El atrage atenția că intransigența ar putea perturba starea de spirit a principelui, ceea ce la început de domnie ar fi foarte grav; apoi invocă argumentul că "el este conștient de timpurile în care s-a născut" - adică, așa au fost vremurile; există o
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
pace cu prezența lui strâmbă la ICR? Nici nu a catadicsit să Îi răspundă poetei Herta Müller la scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o cu puțin timp În urmă. Pentru el, viitoarea laureată a premiului Nobel nu merita atenție. Nici scrierile și protestele distinsului nostru coleg Corneliu Florea nu l-au sinchisit pe „patibular”. Acum câțiva ani, când am trecut pe la ICR Împreună cu poetul anticomunist George Filip, pentru a fi alături de remarcabila noastră colega, scriitoarea Felicia Mihali credeți că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu grija față de om! Nu cumva să li se dezlipească burta și, de-aici, probleme cu cocoașa croită la comandă, de cum s-a liniștit Al Doilea Război Mondial. - I-auzi! Clopotele! Și la noi, ca peste tot! - i am atras atenția Elenei. - Le-aud! Bine Însă că am ajuns. În rest, Îmi spune el, tăticuțul meu, de ce bat noaptea. - În seara asta, că mâine s-ar putea să tacă! - am completat eu, cu gândul la zilele ce aveau să vină. - Păi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai important este respectul pe care concetățenii noștri de pe aici Îl acorda din tot sufletul atât animalelor cât și legii. Să nu credeți cumva că o Întâlnire de acest fel cu „grizzly”, lupul sau caribou, s-ar petrece la fel. Atenție deci! În mica rezervație naturală erau multe perechi de cetățeni de toate vârstele, dotați cu tot necesarul, pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ta nu Îți lasă opțiuni. Nu poți alege să fii nefericit, pentru că asta va duce În scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică tristețea ființati-vă nu sunt decât niște ipocriți care vor astfel să ajungă În centrul atenției. Dar ei Își schingiuiesc corpul și Își bat joc de umanitatea lor. Singura cale este fericirea, singurul țel suprem trebuie să fie aceasta. Doar astfel vom ființa ca oameni autentici. Înainte să condamnați, Încercați, Înainte să vă dedicați unei căii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
trecut prin experimentalismul ăsta acum vreo 40 de ani... De fapt, street art este un overstatement ce descrie chiar măgulitor o artă cel mult naivă, cu numai o treaptă peste nivelul grafitti. Vâlva creată În România În jurul controversatei expoziții, ținând atenția mediei câteva luni, a fost absolut irelevantă pentru America. Câteva ziare locale au prezentat-o că pe o curiozitate pe pagina a 7a, mult zgomot pentru nimic (adică, uite pentru ce s-a chemat poliția!), Întâmplare uitată după câteva zile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nivel de brand național nu se face ușor. Brâncuși și Enescu, cu faimă internațională indiscutabilă, nu sunt nici acum unanim identificați cu România printre americani. (Prin contrast, toată lumea știe de unde este Nadia!). Argumentul inculturii maselor este irelevant: ORICE adus În atenția publicului de suficiente ori devine În cele din urmă cunoscut! Este nevoie de o strategie culturală la nivel de guvern care să Înțeleagă importanța promovării sistematice a marilor valori ('patrimoniale') cu scopul de a fi identificați În final cu imaginea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!, titlul Îi face un imens deserviciu lui Eminescu. În engleză, el conota de fapt „da, sunt extremist, ba chiar fudul de atitudinea mea'. După această primă impresie, câți vor ajunge să citească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poate real iza decât pr intr -o strategie guvernamentală. Lăsat la voia inițiativelor individuale (indiferent cât de bine intenționate sau de reușite) sau la voia cererii și ofertei de piață, Eminescu va rămâne În continuare necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tot în lume în intervalul cuprins între jumătatea secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, totuși ele au fost puțin studiate de specialiștii în istoria arhitecturii contemporane 1; în ultimul timp însă, acest capitol a reintrat în atenția cercetătorilor și au început să se vehiculeze formulări diverse, de la "romantismul național" englez, la "istoricismul" german, "regionalismul" francez și până la arhitectura identitară. În secolul al XIX-lea, caracterul național al diferitelor culturi este exprimat în cele mai variate modalități, de la
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
sens, motivul principal constituindu-l criticile și discuțiile aprinse stârnite de lucrările de restaurare întreprinse la câteva monumente de arhitectură religioasă (biserica episcopală de la Curtea de Argeș, biserica Sfântul Nicolae de la Iași, biserica Sfântul Dumitru de la Craiova...). Autoarea ne aduce însă în atenție realizarea palatului episcopal de la Curtea de Argeș, unde arhitectul francez propune o modalitate coerentă de reînnoire a tradiției locale, în acord și cu biserica restaurată; proiectul său din 1885 îl devansează cu un an pe cel al lui Mincu pentru vila Lahovary
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
domeniile, iar, pe de alta, furnizarea unei imagini identitare. Din acest punct de vedere, Carmen Popescu consideră că Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în prezent Parcul Carol) încheie perioada de tatonări de la începuturile stilului național. O atenție deosebită este acordată motivației și încărcăturii ideologice; Expoziția marchează o triplă aniversare istorică: 25 de ani de la proclamarea Regatului, 40 de ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
România unită, visul tuturor românilor" (pag. 137); în acest sens, o mare importanță a revenit pavilioanelor românilor din afara Regatului, care exprimau moștenirea comună și prețuirea acelorași valori ale tradiției. Prezentarea pe larg a Expoziției generale române din 1906 readuce în atenția publicului una dintre cele mai importante manifestări cu caracter internațional organizate la noi, eveniment rămas unic prin anvergură și încărcătură simbolică. Și astfel ne amintim brusc că suntem în 2006, la 100 de ani de la acest moment, și că probabil
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
pe adevărul pur) și în mult mai mică măsură prin realizarea sa tehnică. În fond însă, contează mai puțin dacă această carte este un roman sau un volum de memorii (ne)deghizate. Dincolo de realizarea artistică discutabilă, ea reușește să capteze atenția și se citește cu real interes. Or, la urma-urmei, acesta este cel mai important lucru.
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
matematician pe care o căpătasem între timp și care mă apropia mai direct de structurile de limbaj decât de cele poetice; 2) succesiunea evenimentelor științifice în anii î40 și î50 ai secolului trecut, succesiune care a adus mai întâi în atenție mariajul lingvisticii cu matematica (catalizatorul în această privință fiind informatica și logica) și numai dupa aceea consecințele pentru dezvoltarea artei și literaturii. Care a fost succesiunea faptelor, în ceea ce vă privește? În anii î60 am publicat la București Lingvistica matematică
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
prin Poetica matematică, unde discutați o listă de câteva zeci de opoziții între limbajul poetic și cel științific. Așa cum am arătat și cu alte ocazii, punctul meu de plecare a fost aici Pius Servien, pe care l-am adus în atenția cititorilor români în 1965. Interesul meu pentru relația științific-poetic nu a slăbit în acești peste 40 de ani. Problema s-a dovedit mult mai complexă decât mi s-a părut în anii î60, opozițiile pentru care pariam în Poetica matematică
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
a slăbit în acești peste 40 de ani. Problema s-a dovedit mult mai complexă decât mi s-a părut în anii î60, opozițiile pentru care pariam în Poetica matematică au trecut prin mai multe metamorfoze, iar ulterior am acordat atenție și similarităților dintre științific și poetic. O fază intermediară este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
de trăsături ale miturilor pe care le regăsim atât în literatură, cât și în matematică. Le-am prezentat în 1993 la Collčge de France, unde Lévi-Strauss mă invitase să organizez un seminar. Despre ce trăsături este vorba? Prima care atrage atenția este faptul că toate trei, miturile, literatura și matematica, ne propun universuri de ficțiune. Apoi, toate trei mizează pe funcția de simbolizare (chiar dacă această funcție se realizează prin mijloace diferite). În toate trei, logica vieții cotidiene este înlocuită cu una
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
în etape riguros ordonate, în care fiecare etapă valorifică explicit etapele anterioare) este important nu numai în matematică, ci și în celelalte domenii ale culturii și chiar în viața de fiecare zi, dar el nu este pus în evidență cu atenția cuvenita și în acest fel se ratează principala valoare culturală a matematicii. Dar probabil că și unele noțiuni și teoreme matematice au relevanță culturală și chiar practică. În ultimă instanță, am putea trăi fără matematică? Nu am putea. De exemplu
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
întreg, rațional, irațional, real, algebric, transcendent complex nu pot lipsi din cultura unui om care se consideră instruit, indiferent de domeniul său de activitate. Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei pregătiți să le acorde atenție ținând seama de întreaga experiență pe care ați acumulat-o în activitatea Dv în matematică și informatică, pe de o parte, și ca cercetător în domeniul lingvistic, semiotic și literar, pe de altă parte, a cui parte o țineți în
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
aceea a evaluării ei după impactul pe care îl manifestă. O imensă parte a ceea ce se publică nu este citită de nimeni. Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei care sunt pregătiți să le acorde atenție. Pentru a ajunge la potențialii cititori avizați, trebuie să publici în reviste frecventate de cât mai mulți dintre cei care se ocupă de probleme similare cu ale tale. Este în primul rând interesul fiecărui autor de a ajunge să fie
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]